Sentința penală nr. 20/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA PENALĂ NR. 20/2011
Ședința publică din 17 februarie 2011
I. constituită din :
PREȘEDINTE : V. G., judecător
GREFIER : D. S.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
P. - D. S.
S-a luat spre examinare plângerea formulată de petenta SC R. I. SRL împotriva rezoluției procurorului din 04 octombrie 2010 dată în dosar nr.178/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de A. C., menținută prin rezoluția din 05 noiembrie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de A. C.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilierul juridic al SC R. I. SRL, C. D., cu împuternicire la dosar, administratorul societății, numitul W. M. și apărătorul ales al intimatului I. M., av.T. C., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind intimații K. L. și I. M.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul intimatului I. M. depune la dosar copii după hotărârile pronunțate în dosar nr.(...).
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea plângerii.
Reprezentantul petentei solicită admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor procurorului și trimiterea cauzei la parchet cu respectarea disp.art.278/1 alin.8 lit.b C.,pr.pen. în vederea începerii urmăririi penale împotriva făptuitorilor I. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor; Kovac L. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual. În rezoluția din (...) a procurorului general nu s-a făcut nicio referire la făptuitorii B. Roman, Ț. G. și G. G. în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de uz de fals. E. judiciar I. M. i s-a solicitat în dosarul civil nr.(...) să realizeze o expertiză tehnică judiciară pentru instituirea unei servituți de trecere pe terenul proprietatea SC R. I. SRL în favoarea reclamanților SC S. I. SRL, SC A. Com SRL și persoanelor fizice Ț. L., I. I. și I. Ana, Dobrai V. și Peli Iolanda. Expertul judiciar I. M., deși a constatat din studiul cărților funciare, că terenurile reclamanților au devenit locuri înfundate prin propriile lor acțiuni, a consemnat în fals la punctul 6.3.1 alin.3 și 4 din raportul de expertiză că proprietățile reclamanților sunt în prezent locuri înfundate, acest lucru nefiindu-le imputabil acestora. În realitate, acele terenuri au devenit înfundate chiar prin faptele proprietarilor, ca efect al dezmembrărilor repetate și înstrăinării de către proprietarul inițial SC S. I. S. Astfel, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual. Deși cunoștea că raportul de expertiză este fals, I. M. a folosit documentul respectiv înaintându-l instanței și ulterior participând la punerea în aplicare a titlului executării prin delimitarea servituții de trecere împreună cu executoruljudecătoresc K. L.. Expertul judiciar, cu știință a îndeplinit în mod defectuos un act constând în măsurarea altor suprafețe de teren decât cele din raportul său de expertiză (o altă lățime a drumului, altă lungime), situație în care a prejudiciat interesele legale ale SC R. I. SRL, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prev.de art.246 C.pen. De asemenea, întocmirea la 01 martie 2010 de către executorul judecătoresc K. L. a procesului-verbal privind delimitarea servituții de trecere pe o lungime de
100,4 metri în loc de 96,4 metri și o lățime de 4 metri în loc de 10 metri, din care 6 metri drum asfaltat și 4 metri riglă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual prev.de art.289 C.pen. Faptele celorlalți intimați de a folosi raportul de expertiză falsificat de expertul judiciar I. M. și procesul-verbal din 01 martie 2010 privind punerea în executare a titlului executoriu, cunoscând că acestea sunt false, în vederea producerii unor consecințe juridice, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prev.de art.291 C.pen. Depune la dosar concluzii scrise, solicitând a fi avute în vedere la pronunțarea soluției.
Apărătorul intimatului I. M. solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea ca legale și temeinice a rezoluțiilor pronunțate de procuror, în mod corect dispunându-se neînceperea urmăririi penale a intimaților, având în vedere că nu s-a săvârșit nicio infracțiune. Arată că reprezentantul petentei este în eroare cu privire la noțiunea de servitute. S. două aspecte care se au în vedere: cel tehnic și cel juridic. Din punct de vedere tehnic se analizează în ce măsură o proprietate are acces la drum public, iar din punct de vedere juridic dacă proprietatea nu are acces la drum public, cum s-a ajuns în acea situație și din vina cui. În expertiza efectuată în cauză de intimat, se arată că proprietățile sunt locuri înfundate, deci expertul s-a exprimat doar din punct de vedere tehnic. I. de judecată a verificat toate dezmembrările, acestea nefiind indicate de către expert. J. a urmărit succesiunea și a ajuns la acele constatări, nu expertul. I. a conchis că acele proprietăți au devenit locuri înfundate și nu contează din vina cui. Trebuia să se formuleze plângere împotriva judecătorului și nu a expertului, care a constatat în mod corect că proprietatea nu avea acces la drum public, fiind înfundat. Servitutea a fost corect stabilită. Pentru neglijență în serviciu nici nu s-a formulat plângere, Parchetul nici nu a analizat acest aspect. S-a susținut că nu au fost respectate de către executorul judecătoresc dimensiunile din raportul de expertiză în complicitate cu expertul tehnic, dar aceste afirmații sunt nereale, în contra evidenței, solicitând a se verifica raportul de expertiză întocmit în cauză. Executorul judecătoresc a stabilit servitutea pe 100,4 metri și totuși se afirmă că a trecut 96 metri. Petenta este nemulțumită de faptul că a pierdut procesul civil și speră la o revizuire, deoarece prin condamnarea unui expert s-ar rejudeca dosarul. Solicită menținerea rezoluțiilor date de procuror și obligarea petentei la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariul avocațial, contravaloarea combustibilului folosit cu ocazia deplasării la instanță pentru studierea dosarului și a sumei de 200 lei pentru timpul petrecut de expert la instanță.
Reprezentantul petentei susține că intimatul I. M. a făcut precizarea falsă că nu este imputabil proprietarilor că locurile au devenit înfundate. SC S. SRL și ceilalți reclamanți au omis să cheme în judecată pe unul din proprietarii care erau chiar pe marginea drumului de servitute, fiind mai convenabil să cheme în judecată societatea pe care o reprezintă.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea ca legale și temeinice a rezoluțiilor pronunțate de procuror. În baza actelor premergătoare efectuate în cauză a rezultat că activitățile desfășurate de intimați nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, astfel că în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
C U R T E A
Prin plângerea înregistrată sub dosar nr.(...) al Curții de A. C. petenta S. R. I. SRL reprezentată prin administrator W. M. R. A. cu dublă cetățenie româno-germană a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor din
4.102.010 dată în dosar nr.178/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de A. C. și din (...) dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de A. C. și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de I. M. expert judiciar, K. L. executor judecătoresc, B. Roman, Ț. G. și G. G..
În motivarea plângerii petenta a arătat că procurorul care a adoptat rezoluția în cauză și-a depășit competențele sale materiale, a adăugat unele aprecieri aflate în contradicție flagrantă cu normele legale în vigoare, care unele sunt abrogate sau declarate neconstituționale, aprecieri care sunt în contradicție cu realitatea de fapt și nesocotesc disp. art.22 alin.2 C.pr.p. potrivit cărora hotărârea definitivă a instanței civile nu are autoritate de lucru judecat în fața organelor de urmărire penală cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia.
Petenta a mai arătat că expertul judiciar I. M. a fost solicitat de
Judecătoria Zalău în dosarul civil nr.(...) să realizeze o expertiză tehnică judiciară pentru instituirea unei servituți de trecere pe terenul proprietatea petentei.
Expertul judiciar desconsiderând practica judiciară a instanței supreme, care a statuat că în cazul în care înfundarea este rezultatul faptului sau neprevederii proprietarului însuși, cum ar fi împărțirea unui loc care nu era înfundat între mai mulți proprietari, vânzarea fondului mai multor proprietari ori edificarea unei clădiri de-a curmezișul ieșirii, din toate acestea rezultând un loc înfundat, trecerea nu ar mai putea fi cerută. Expertul judiciar deși a constatat din studiul cărții funciare nr.5247 Z. la care face referire în executarea expertizei că terenurile reclamanților au devenit locuri înfundate prin propriile lor acțiuni, a consemnat în fals că proprietățile reclamanților sunt în prezent locuri înfundate și că această împrejurare nu le este imputabilă.
La data de 1 martie 2010 executorul judecătoresc K. L. a întocmit procesul verbal de executare privind delimitarea servituții de trecere pe o lungime de 100,4 m în loc de 96,4 m și o lățime de 4 m în loc de 10 m săvârșind infracțiunea de fals intelectual.
Ceilalți intimați au săvârșit infracțiunea de uz de fals pe considerentul că s-au folosit de expertiza întocmită în cauză de expertul judiciar.
Din probele administrate în cauză rezultă următoarele:
Prin rezoluția din (...) dată în dosar nr.178/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de A. C. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc K. L. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art.289 C. și față de expertul judiciar I. M. cu privire la săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual prev. de art.289 C., uz de fals prev. de art.291
C. și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 C.
În considerentele acestei rezoluții s-a reținut că la data de 1 martie 2010 executorul judecătoresc K. L. s-a deplasat la sediul petentei împreună cu expertul judiciar I. M. în vederea delimitării servituții de trecere stabilită prin sentința civilă nr.460/2009 a J. Z.
Cu ocazia deplasării la fața locului cei doi făptuitori au constatat că drumul betonat constituie el însuși servitutea de trecere, care se situează pe proprietatea petentei doar pe o lungime de 96,4 m diferența până la 100,4 m fiind pe proprietatea S. S. I. S.
În ceea ce privește expertiza topografică aceasta face parte integrantă din sentința civilă menționată mai sus, iar varianta a fost stabilită de către instanță așa cum rezultă din dispozitivul sentinței civile pronunțate în cauză.
Împotriva acestei rezoluții petenta a formulat plângere, care a fost respinsă prin rezoluția din 5 noiembrie 2010 dată în dosar nr.907/II/2/2010 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de A. C.
Plângerea formulată de petentă nu este întemeiată pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr.460 din 27 ianuarie 2009 a J. Z. s-a admis acțiunea civilă formulată de S. A. SRL, precum și alte persoane fizice și juridice împotriva pârâtei S. R. SRL (petenta din prezenta cauză) și s-a instituit o servitute de trecere pe o lățime de 4 metri și o lungime de 203,86 metrii conform variantei I anexa II din expertiza tehnică efectuată în cauză de expert judiciar I. M.
Totodată s-a menționat că planul de situație anexa II la raportul de expertiză, face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Împotriva acestei sentințe civile petenta a formulat apel, care a fost respins prin decizia civilă nr.62 din 28 mai 2009 a Tribunalului Sălaj, iar recursul formulat de petentă, la fel a fost respins prin decizia civilă nr.2284 din
(...) a Curții de A. C.
În considerentele sentinței civile menționate mai sus s-a reținut că potrivit art.616 C.civ. proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea imobilului cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
Aplicând aceste dispoziții legale la situația de fapt, instanța apreciază că reclamanții sunt îndreptățiți să solicite constituirea unui drept de servitute de trecere pe terenul proprietatea pârâtei.
Soluția este justificată de faptul că porțiunea din terenul pârâtei pe care reclamanții solicită trecerea a constituit dintotdeauna, de la înființarea complexului Agrozootehnic drum de incintă, menit să asigure exploatarea normală a tuturor construcțiilor și a terenurilor din incinta femei.
Totodată, relevant este și faptul că reclamanții au folosit până în prezent această cale de acces, cu acordul proprietarilor anteriori și o perioadă de timp chiar cu acordul pârâtei.
Pentru stabilirea dreptului de trecere expertul a propus două variante în anexele 2 și 3 la raportul de expertiză. Dintre acestea instanța a ales varianta 1 care apare în schița din anexa 2, această variantă propune un drum comun pentru toți reclamanții, din care porțiunea pe sectorul A-B se află pe terenul pârâtei, iar porțiunea B-C-D se află pe terenul reclamanților.
I. a apreciat că această variantă nu crează prejudicii mari pârâtei în desfășurarea activității acesteia, întrucât drumul este situat la marginea proprietății sale, astfel încât aceasta are posibilitatea de a-și protejaproprietatea iar accesul reclamanților se va face pe terenul pârâtei pe o lățime de 4 metri și o lungime de 96,40 metri și pe terenul reclamanților pe aceeași lățime de 4 metri și o lungime de 44 metri.
La data de 1 martie 2010 executorul judecătoresc K. L. și expertul judiciar I. M. s-au deplasat la terenul proprietatea petentei pentru punerea în executare a sentinței civile nr.460/(...) a J. Z. și a fost delimitată servitutea de trecere prin țărușare, sens în care s-a încheiat și procesul verbal de executare cu aceeași dată.
Petenta a formulat contestație la executare împotriva formelor de executare întocmit de executorul judecătoresc la data de 1 martie 2010, contestație care a fost respinsă prin sentința civilă nr.2039/21 iunie 2010 a J. Z.
Din starea de fapt prezentată în detaliu mai sus rezultă că petenta este nemulțumită de hotărârile civile adoptate în cauza civilă având ca obiect servitute de trecere, respectiv expertiza tehnică întocmită în cauză de expertul judiciar I. M., expertiză care a fost verificată în trei grade de jurisdicție și care a fost apreciată ca fiind corectă.
La fel punerea în executare a sentinței civile pronunțată de instanța de fond a fost verificată în cadrul contestației la executare și a fost apreciată ca fiind legal pusă în executare, motive pentru care contestația la executare promovată de petentă a fost respinsă.
Dacă petenta a fost nemulțumită de expertiza tehnică efectuată de expertul judiciar I. M., putea solicita efectuarea unei noi expertire sau completarea acesteia, ceea ce nu a făcut pe parcursul desfășurării procesului civil.
Având în vedere că din probele administrate în cauză nu rezultă că expertul judiciar I. M. ar fi comis infracțiunile de fals intelectual prev. de art.289 C., uz de fals prev. de art.291 C. și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 C., iar executorul judecătoresc K. L. infracțiunea de fals intelectual prev. de art.289 C., în baza art.2781 alin.8 lit.a C. plângerea formulată de petentă împotriva rezoluției din 4 octombrie 2010 dată în dosar nr. 178/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de A. C. si a rezoluției din 5 noiembrie 2010 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de A. C. in dosarul nr. 907/II/2/2010 urmează să fie respinsă ca nefondată. Petenta în plângerea formulată la această instanță a mai indicat și alți făptuitori, care nu au fost citați, întrucât față de aceștia nu a fost adoptată vreo soluție de către procuror și față de care nu s-au efectuat acte de cercetare penală, iar cauza nu a fost trimisă la procuror pentru a se efectua acte de cercetare și față de aceste persoane, întrucât trimiterea cauzei la procuror poate fi făcută doar în situația în care se impune începerea urmăririi penale împotriva acestor persoane potrivit art.2781 alin.8 lit.b C. ceea ce nu este cazul. În baza art.193 alin.6 C. petenta urmează să plătească intimatului I. M. suma de 2210 lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu de avocat în sumă de 2130 lei și 80 lei contravaloarea combustibilului potrivit bonului nr.335 din 17 ianuarie 2011 eliberat de OMV P. SRL comuna B. nr.2 jud. C. Potrivit art.192 alin.2 C.p petenta urmează să plătească statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge ca nefondată plângerea formulata de petenta S. R. S., cu sediul in A., nr. 49, comuna M. de Jos, jud. Sălaj, împotriva rezoluției din 4 octombrie 2010 dată în dosar nr. 178/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de A. C. si a rezoluției din 5 noiembrie 2010 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de A. C. in dosarul nr. 907/II/2/2010. Obliga pe petentă să plătească intimatului I. M. suma de 2210 lei cheltuieli judiciare. Obliga pe petentă să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată in ședința publică din 17 februarie 2011. PREȘEDINTE GREFIER V. G. D. S. Red.V.G./S.M.D. 3 ex./(...)
| ← Decizia penală nr. 194/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 2074/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
