Decizia penală nr. 100/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA P.Ă NR.100/A/2012
Ședința publică din 28 mai 2012
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE : M. Ș. , judecător
JUDECĂTORI : L. M. GREFIER : M. B.
Ministerul Public, D. N. A. - S. T. C. reprezentat prin procuror A. M.
S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpatul B. R. V. împotriva sentinței penale nr.100 din 8 martie 2012 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art.254 al.1 C., rap.la art.6 din Legea nr.78/2000.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. P. de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 mai 2012, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.100 din 8 martie 2012 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr.(...) în temeiul art. 334 Cod P. P.ă s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de inculpatul B. R. prin apărătorii săi, din infracțiunea de luare de mită prev. de art. 254 al. 1 Cod P. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 în infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 257 al. 1 Cod P..
Au fost condamnați inculpații:
1. B. R., fiul lui V. și M., născut la data de (...), în com. Iara, jud. Constanța, CNP 1., dom. în Turda, str. Avram Iancu nr.41, jud. C., cetățean român, studii superioare, căsătorit, un copil major, fără antecedente penale,
În temeiul art. 254 al. 1 Cod P. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În baza art. 254 al. 1 Cod P., art. 53 pct.2 lit. a, art. 64 lit. a și b, art.
65 al. 1-3 și art. 66 Cod P. i s-au interzis inculpatului, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 71 al. 1 și 2 Cod P. i s-a interzis inculpatului, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod P..
În temeiul art. 88 Cod penal s-a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului timpul reținerii și al arestării preventive, începând cu data de
(...) și până la zi.
În baza art. 350 al. 1 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În temeiul art. 254 al. 3 Cod penal rap. la art. 19 din L. 78/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 43.000 lei, ce a făcut obiectul infracțiunii de luare de mită.
În baza art. 357 al. 2 lit. c Cod procedură penală s-a menținut măsura asiguratorie a sechestrului luată prin ordonanța procurorului emisă în dosarul de urmărire penală nr. 1., la data de (...), asupra sumei de 43.000 lei, consemnată la CEC B. cu recipisa de consemnare nr. 7. din data de (...), ora 10:31:11.
2. D. A., fiica lui I. și T., născută la data de (...), în Câmpulung
Moldovenesc, dom. în C.-N., str. T.oiului nr.14, ap.2, jud. C., CNP 2., fără antecedente penale,
În temeiul art. 255 Cod P. rap. la art. 6 din L. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 al. 7 Cod procedură penală, la pedeapsa de 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.
În baza art. 71 al. 1 și 2 Cod P. i s-au interzis inculpatei, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a Cod P..
În temeiul art. 861 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării aplicate inculpatei D. A. pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit de instanță conf. art. 862 Cod P., supravegherea urmând a fi încredințată S.ui de P. de pe lângă Tribunalul Cluj.
În temeiul art. 863 Cod penal, pe durata termenului de încercare inculpata D. A. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la S. de P. de pe lângă Tribunalul
Cluj; b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art. 863 al. 3 lit. d Cod penal i s-a interzis inculpatei ca pe durata termenului de încercare să ia legătura cu inculpatul B. R.
În temeiul art. 359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, prev. de art. 864 Cod penal.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.
În temeiul art. 191 al. 1 și 2 Cod procedură penală a obligat inculpatul B. R. la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum de 3.000 lei, iar pe inculpata D. A. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 1.000 lei.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul P.ui de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -
D. N. A. - S. T. C., emis în dosarul de urmărire penală nr.1. din (...), înregistrat la Tribunalul Cluj la data de (...) sub număr unic de dosar (...), au fost trimiși în judecată inculpații B. R. V., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea
78/2000 și D. A., pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art.
255 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în principiu, că inculpatul
B. R. V., în calitate de vicepreședinte al C. J. C., în cursul lunii octombrie
2011 a acceptat promisiunea inculpatei D. A. de a primi suma de 20.000 de euro, din care la data de (...) a primit efectiv suma de 43.000 lei, echivalent a
10.000 de euro, pentru a-i furniza acesteia informații legate de viitoarea licitație ce urma a fi organizată de societatea C. A., societate la care C. J. C. are participare de 90%, și este condusă de P. C. J. C. din care și inculpatul face parte, pentru asigurarea mentenanței la stadionul C. A. pe anul 2012.
În privința inculpatei D. A., asociat al SC F. I. E. SRL C.-N., s-a reținut că, în cursul lunii octombrie 2011 a oferit inculpatului R. V., suma de 20.000 de euro, din care la data de (...) a remis acestuia efectiv suma de
43.000 lei, echivalent a 10.000 de euro, pentru ca acesta, în calitatea sa de vicepreședinte al C. J. C. și membru al Adunării Generale a Acționarilor din cadrul societății C. A., societate aparținând C. J. C. să-i furnizeze inculpatei D. A. informații privind viitoarea licitație organizată pentru atribuirea contractului de mentenanță a stadionului C. A.
La termenul de judecată din data de (...), înainte de citirea actului de sesizare, inculpata D. A., prin apărătorul său ales, a depus la dosarul cauzei o declarație dată în fața notarului public P.a I.uț F., la data de (...), și autentificată prin încheierea de autentificare nr. 5865/(...) (fila 36), din care rezultă că cunoaște probele administrate în faza de urmărire penală, probe pe care și le însușește, și solicită judecarea în baza lor, în procedura impusă de art. 3201 Cod P. P.ă, recunoscând fapta și vinovăția.
În faza de urmărire penală, în raport de inculpata D. A., s-au administrat următoarele probe, structurate pe număr de volume, aflate în dosarul de urmărire penală:
Vol. I: proces verbal de consemnare a actelor premergătoare din data de 28 octombrie 2011 (f.6-7); declarațiile inculpatului B. R. V. (filele 13-14,
15, 16-19, 22-23); declarație olografă a inculpatei D. A. (f.43-35); declarație de învinuit a inculpatei D. A. (f.46-51); declarațiile numitului D. R. (filele 60-
64); proces verbal privind verificarea pe pagina de internet a B. B. (f.68); adresa privind efectuarea comisiei rogatorii - Secția de C. a C. (f.70); declarațiile numitului A. B. M. (filele 74-75, 80-87); declarațiile martorului C. Ș. E. (filele
93-98), declarația martorului R. R. F. (f.99-100), declarația martorei M. B. A.
(f.101-102), declarația martorei C. O. (f.103-105), proces verbal ridicare documente (f.106-116), procese verbale de certificare a înregistrărilor (f.117-
141).
Volumul II: proces verbal privind efectuarea percheziției corporale privind pe inculpatul B. R. V. (f.3-4), proces verbal de restituire a unor bunuri către inculpatul B. R. V. (f.5), proces verbal de percheziție domiciliară (f.6-8), planșă fotografică (f.9-18), adresă către CEC B. privind consemnarea sumei de 43.000 lei (f.21), recipisă de consemnare și chitanță pentru suma de 43.000 lei (f.22-23), proces verbal de percheziție a autoturismului (...) (f.30-32), proces verbal privind efectuarea unor verificări în baza de date a evidenței persoanelor și fișa de evidență a persoane (f.33-34), proces verbal privind efectuarea percheziției corporale asupra inculpatului B. R. V. (f.35), proces verbal și planșa fotografică privind supravegherea operativă din data de (...) (f.37-45), proces verbal și planșa fotografică privind supravegherea operativă pentru perioada (...) - (...) (f.46-53), documente privind constituirea societății C. A., atribuțiile inculpatului B. R. V. puse la dispoziție de C. J. C. - copie (f. 61-158), copii articole de presă (f.169-174), procese verbale ale C. J. C. privind ședința extraordinară din data de 23 septembrie 2011 și ședința ordinară din data de 29 septembrie 2011 (f.175-
209).
În baza acestor probe, cunoscute și însușite de către inculpata D. A., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N. A. - S. T. C. a reținut prin rechizitoriu, în privința inculpatei D. A. următoarea faptă, recunoscută de către aceasta :
Inculpata D. A. este asociat la S. F. I. E. SRL C.-N. În contextul finalizării construcției la stadionul C. A., inculpata a devenit interesată în obținerea contractului privind asigurarea serviciilor de mentenanță ale noii investiții, privind electricitate, asigurare clădiri, întreținere gazon, și altele.
A., având în vedere buna relație pe care aceasta o are cu inculpatul B. R. V., în perioada ultimelor 3 luni, cei doi au discutat despre interesul inculpatei față de potențialul financiar pe care darea în folosință a stadionului îl putea constitui pentru societatea sa comercială.
Potrivit declarațiilor inculpatei D. A., inculpatul B. R. V. i-a promis că se va interesa și-i va furniza informații privind viitoarea licitație ce urma a fi demarată pentru serviciile de mentenanță pe C. A., informații esențiale, de natură să-i confere un avantaj fața de alți ofertanți și să-i faciliteze câștigarea licitației. De asemenea, inculpata a arătat că, inculpatul B. R. V. i-a precizat că, suma ce va fi alocată lunar pentru aceste servicii se va ridica la circa 20.000 de euro. Cu prilejul acelorași discuții, purtate în cursul lunii octombrie 2011, inculpata D. A. i-a oferit inculpatului suma de 20.000 de euro, urmând ca, în schimb, să furnizeze inculpatei informații care ar fi dus la câștigarea de către S. F. a viitoarei licitații.
După ce inculpata D. A. a avansat suma de mai sus, cu prilejul următoarelor întâlniri dintre ea și inculpatul B. R. V., acesta din urmă a asigurat-o pe inculpata D. A. că-i va da acele informații însă la acel moment nu erau suficient de concrete, fiind la nivel de discuții întocmirea caietului de sarcini. Din declarațiile inculpatei D. A., la data de 26 octombrie 2011, inculpatul B. R. V. i-a solicitat acesteia o întâlnire la biroul său din cadrul C. J. C. unde i-a cerut acesteia remiterea unei părți din suma de 20.000 de euro, arătând că, avea nevoie urgentă, a doua zi, de 10.000 de euro pentru că avea programată o ieșire în afara țării.
Din declarația inculpatei D. A. rezultă că aceasta a promis că va veni cu banii în timp util și, după ce s-a despărțit de inculpat, a făcut demersuri pentru obținerea acestei sume de care nu dispunea. În cursul aceleiași zile, inculpata D. A. a convenit cu amicul său, martorul A. B. M., să se deplaseze în B. la locuința acestuia și astfel să intre în posesia sumei de care avea nevoie, împrumutând acești bani. Împreună cu soțul ei, D. R., inculpata D. A. s-a deplasat cu autoturismul în B., unde a ajuns la miezul nopții din
26/27 octombrie 2011, a intrat în posesia banilor ce i-au fost împrumutați de martorul A. B. M., după care, cei doi au revenit în C.-N.
Încă de pe drum, la ora 10,30 dimineața, inculpata D. A. l-a apelat pe inculpatul B. R. V. pentru a-i confirma că va ajunge la acesta așa cum conveniseră, însă întâlnirea a fost amânată de inculpat pentru data de 31 octombrie 2011, programul său suferind modificări.
La data de 31 octombrie 2011, în jurul orei 13,00, inculpata D. A. s-a deplasat la sediul C. J. C., după ce în prealabil a convenit telefonic cu inculpatul B. R. V. că-l va căuta, l-a preluat pe inculpat din fața instituției
și, împreună, s-au deplasat pe câteva străzi din municipiul C.-N. În timp ce se aflau în autoturismul inculpatei, aceasta i-a remis inculpatului B. suma de 43.000 lei, promițându-i că-i va remite și diferența de 10.000 de euro, cât de curând va putea. După înmânarea sumei de 43.000 lei, cei doi inculpați au convenit să se întâlnească din nou în cursul zilei de joi, când inculpatul B. R. V. ar fi fost în măsură să-i dea mai multe date despre condițiile din caietul de sarcini privind viitoarea licitație pentru adjudecarea serviciilor de mentenanță pe C. A.
În drept, fapta inculpatei D. A., asociat al SC F. I. E. SRL C.-N., care, în cursul lunii octombrie 2011 a oferit inculpatului R. V., suma de
20.000 de euro, din care la data de (...) a remis acestuia efectiv suma de
43.000 lei, echivalent a 10.000 de euro, pentru ca acesta, în calitatea sa de vicepreședinte al C. J. C. și membru al Adunării Generale a Acționarilor din cadrul societății C. A., societate aparținând C. J. C. să-i furnizeze inculpatei D. A. informații privind viitoarea licitație organizată pentru atribuirea contractului de mentenanță a stadionului C. A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mita prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000.
La dozarea și individualizarea sancțiunii aplicabile inculpatei D. A., instanța a ținut seama de limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a C.ui P. pentru infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată inculpata D. A., respectiv închisoare de la 6 luni la 5 ani, limite reduse cu o treime, potrivit prevederilor art. 3201 al. 7 Cod P. P.ă, astfel încât pedeapsa pe care o va aplica instanța va trebui să fie cuprinsă între 4 luni și 3 ani și 4 luni închisoare. De asemenea s-a avut în vedere gradul de pericol social al faptei concretizat în natura infracțiunii, în faptul că inculpata a îndrăznit să
„apeleze"; la „. unui funcționar public cu o funcție foarte importantă în cadrul administrației publice a județului C., cu consecința denaturării rezultatelor unei proceduri de achiziții publice, respectiv a unei licitații publice, și implicit a vicierii raporturilor de forțe în sfera comercială, bazată, îndeobște, pe relații oneste între participanții la diferite proceduri de acest gen.
Achizițiile publice au fost definite ca fiind suma tuturor proceselor de planificare, stabilire a priorităților, organizare, publicitate și de proceduri, în vederea realizării de cumpărări (inclusiv de servicii) de către organizațiile care sunt finanțate total sau parțial de bugete publice (europene, naționale centrale sau locale).
Domeniul achizițiilor publice reprezintă o preocupare constantă a factorilor de răspundere naționali și europeni, pentru asigurarea unui climat etic și transparent în vederea cheltuirii banilor publici. În acest sens autoritățile contractante, dintre care una este finanțată de la buget, încearcă să se asigure că prin procesul de achiziții publice se consumă efectiv, eficient, în mod etic, echidistant și transparent fondurile publice alocate autorității respective în decursul unei perioade.
Instanța a luat în considerare și persoana inculpatei care se află la prima confruntare cu legea penală, a recunoscut sincer fapta, și a colaborat cu organele judiciare pe tot parcursul procesului penal.
Sintetizând argumentele de mai sus, instanța a apreciat că o pedeapsă de 1 an și 10 luni închisoare reprezintă o sancțiune aptă să-i atragă atenția inculpatei asupra consecințelor negative ale unor astfel de conduite, care aruncă o lumină negativă asupra întregului mediu de afaceri.
În baza art. 71 al. 1 și 2 Cod penal instanța a interzis inculpatei, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a Cod P..
A. în vedere că pedeapsa ce s-a aplicat inculpatei este închisoarea mai mică de 4 ani, că inculpata nu a mai fost anterior condamnată, că a recunoscut sincer fapta sa și prin această atitudine a condus la demascarea unor fapte de corupție la un înalt nivel în ierarhia județului C., instanța a apreciat că pronunțarea pedepsei va constitui un avertisment în sine, și că această își va produce scopurile chiar fără executare, sens în care, în temeiul art. 861 Cod P. instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani, stabilit de instanță conform art. 862 Cod P.. La alegerea acestei durate a termenului de încercare, instanța a avut în vedere faptul că perioada pe care inculpata trebuie să demonstreze îndreptarea sa neechivocă trebuie să fie cât mai îndelungată.
Revenind la acuzația adusă inculpatului B. R., instanța a constatat că în privința acestuia s-a reținut prin rechizitoriul D. -. T. C. că în cursul lunii octombrie 2011, inculpata D. A. i-a oferit acestuia suma de 20.000 de euro pentru ca inculpatul B. R. V., în calitatea sa de vicepreședinte al C. J. C., să- i furnizeze informații obținute în virtutea funcției și astfel să faciliteze societății inculpatei câștigarea unei licitații privind serviciile de mentenanță pe stadionul C. A. pentru anul 2012. De asemenea, se reține că, inculpatul B. R. V. a pretins ca, la data de 27 octombrie 2011 să-i fie remisă o primă tranșă din suma convenită, respectiv 10.000 de euro, sumă pe care a primit- o efectiv la data de 31 octombrie 2011 în monedă națională, fiind prins imediat după comiterea faptei.
S-a reținut prin rechizitoriu, cu privire la aspectele legate de oferta inculpatei D. A., de acceptarea acesteia de către inculpat, de înțelegerea dintre cei doi privind remiterea unei părți din suma ofertată, de remiterea efectivă, aceleași aspecte ca și în starea de fapt mai sus reținută față de inculpata D. A.
Inculpatul B. R. nu a negat primirea efectivă a banilor, însă a susținut constant că suma primită la data de (...) i-a fost dată de către inculpata D. A. cu titlu de împrumut, solicitat de către inculpat, în vederea achitării contravalorii unor facturi ce atestă achiziționarea de semințe și îngrășăminte chimice de către firma SC A. SRL, aparținând familiei inculpatului.
Potrivit declarației inculpatului, dată în fața instanței de judecată la termenul din (...) (filele 38-40), acesta o cunoaște pe inculpata D. A. din anul
2006, pe când inculpatul B. R. V. lucra la A. R. R. - A. T. C. S-au cunoscut prin intermediul unei domnișoare pe nume B., actualmente numele de familie al acesteia fiind acela de M. A. în vedere că toți trei erau membrii aceluiași partid politic, relația de cunoștință întâmplătoare a evoluat într-o relație de amiciție, cei doi, respectiv inculpații, întâlnindu-se la birou, fără a se vizita și la domiciliu.
În vara acestui an inculpatul B. R. V. s-a gândit să dezvolte o activitate paralelă cu cea de la C. J., și, sfătuindu-se cu familia și cu prietenii apropiați, a luat în arendă o suprafața mare de terenuri pe raza comunei N., jud. Sălaj, iar în toamna anului 2011 a procedat la însămânțarea cu grâu a unei suprafețe de circa 30 de hectare de teren agricol.
O astfel de activitate în domeniul agriculturii trebuia însă susținută financiar, și cum inculpatul nu dispunea de resurse în acest sens, a luat legătura cu conducerea CEC B., în vederea contractării unui credit. D. evenimentelor din luna septembrie 2011, când a avut loc inaugurarea stadionului C. A., programul de lucru al inculpatului de la C. J., s-a prelungit până după orele 16,30, ceea ce a făcut imposibil ca inculpatul să se ocupe de obținerea acelui împrumut bancar, fiind bine cunoscut că instituțiile bancare își încheie activitatea pe la orele 16,00.
Deoarece avea nevoie de susținere financiară pentru continuarea în bune condiții a activității în agricultură, inculpatul s-a adresat unui prieten cu solicitarea de a-l împrumuta cu suma de 50.000 lei, sumă ce ar fi acoperit cheltuielile necesare pentru achiziționarea seminței și pentru efectuarea culturilor agricole.
A. în vedere relația de amiciție pe care inculpatul o avea cu inculpata
D. A., acesta a îndrăznit să vorbească și cu susnumita despre posibilitatea de a-i acorda un împrumut, până la momentul la care va obține creditul bancar. A. discuție a avut loc în biroul inculpatului, după ce în prealabil acesta o invitase telefonic să vină aici. În 26 sau 27 octombrie 2011, fără ca inculpatul să mai rețină exact data, dar și-a amintit că era o zi de miercuri, inculpata D. A. a venit în biroul inculpatului, unde cei doi au discutat despre problemele de sănătate ale inculpatei, despre chestiuni cotidiene, iar la un moment dat inculpatul B. R. V. a întrebat-o pe inculpată dacă ar putea să-i împrumute o sumă de bani, pentru efectuarea lucrărilor agricole, despre a căror existență aceasta știa, concret fiind vorba despre 50.000 lei sau echivalentul a 10.000 euro. Pe moment inculpata a spus că nu dispune de o astfel de sumă, iar inculpatul B. R. V. a asigurat-o că nu este nici o problemă, dar că atunci va trebui să apeleze și la alți prieteni, deoarece este destul de urgent să plătească lucrările agricole. După un timp, inculpata D. A. a revenit și i-a spus inculpatului că totuși ar putea face rost de suma solicitată, deși inculpatul i-a spus că nu este cazul să își creeze obligații, dacă nu dispune personal de acei bani. Cu toate acestea inculpata a insistat că poate să-l ajute pe inculpat cu împrumutul respectiv.
A doua zi, joia, inculpatul urma să plece în Austria cu niște prieteni de familie, iar la un moment dat a fost sunat de către inculpata D. A. care i-a spus că mai are vreo două ore și ceva până ajunge în C., fără să-i spună inculpatului de unde anume sosește, și întrucât inculpatul avea fixată pe ora 14,00 întâlnirea cu prietenii cu care mergea în Austria, i-a spus inculpatei că nu este nicio grabă, deoarece oricum nu mai putea să facă în ziua respectivă plăți la bancă.
În lunea următoare, inculpatul a vorbit la telefon cu inculpata D. A., urmând să se întâlnească cândva în cursul programului. După ora 12,00 D. A. a sunat din nou, spunând că se află undeva în apropierea C. J., dar în acel moment inculpatul i-a spus că era ieșit dar că va reveni în scurt timp, ceea ce a și făcut. La revenire, inculpatul nu a mai urcat în birou, deoarece a văzut în apropierea clădirii în care funcționează C. J. că se afla parcată mașina inculpatei D. A. Inculpatul s-a deplasat spre mașina inculpatei, urcând, iar aceasta i-a spus că a rezolvat problema, adăugând totodată: „ce nu fac eu pentru dumneavoastră, domnule B.!";, și a completat că de fapt s-a deplasat la B. pentru a face rost de suma respectivă.
Cum inculpatul B. R. V. deținea cheile de la apartamentul unor prieteni, în care înnopta în situația în care activitatea de la C. J. se prelungea până târziu, și întrucât se apropia ora de masă, inculpatul i-a cerut inculpatei să-l ducă până în apropierea acelui apartament, pentru a servi masa. Când au ajuns la destinație, inculpata i-a spus că banii se află în punga de la picioarele inculpatului, că este vorba despre 43.000 lei și totodată i-a spus că va trece a doua zi pe la biroul lui, pentru a discuta despre contract, inculpatul gândindu-se că este vorba despre contractul de împrumut.
Ajungând în apartament, inculpatul a constatat că în punga de hârtie se afla o altă pungă din plastic în care erau împachetați banii, în două teancuri, unul mai mic decât celălalt, în bancnote de 100 lei. Inculpatul nu a numărat suma primită nici după ce a ajuns în casă, deoarece a declarat că avea încredere în inculpată.
Deoarece de la apartamentul respectiv mai aveau chei și alte persoane, cel puțin proprietarul, și pentru ca banii să nu fie la vedere, inculpatul i-a pus în lada unei canapele aflată în camera mică a apartamentului.
Inculpatul B. R. V. a rămas să ia masa, iar la ieșirea din imobil a fost așteptat de ofițerii DNA, care l-au întrebat unde anume a fost, iar inculpatul a indicat apartamentul, conducându-i la acesta, și chiar înainte de efectuarea percheziției locuinței respective, inculpatul a fost întrebat dacă cunoaște despre existența unor sume de bani în acel apartament, iar acesta a spus că a luat împrumut o sumă de bani de la o prietenă.
Instanța a apreciat că această apărare a inculpatului nu corespunde realității obiective. A., deși ambii inculpați susțin că au o relație de amiciție, din anul 2000, așa cum declară inculpata D. A., sau din anul 2006, după cum susține inculpatul B. R. V., din cele consemnate în procesele verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice (filele 117-141 vol. I din dosarul de urmărire penală), se poate constata cu ușurință că relația dintre cei doi, era mai degrabă, rece, politicoasă, bazată, eventual, pe interese profesionale comune sau pe afinități politice, dar nicidecum nu era o relație de prietenie apropiată, de genul celei în care să îți poți permite să ceri unui prieten o sumă de bani împrumut. De altfel, suma în sine, nu este de natură a face obiectul unui împrumut între prieteni, cu atât mai mult cu cât cei doi nu au încheiat nici o convenție, în acest sens, nu au stabilit în termeni clari și neechivoci, condițiile împrumutului, termenul de rambursare, modalitățile de plată, etc.
S-a apreciat că în condițiile ipotetice ale angajării unui nou împrumut, de la un „., inculpatul a fost destul de nediligent cu administrarea acestuia, în condițiile în care era titularul unor contracte de credite cu instituții bancare, așa cum rezultă din declarația sa de avere, cuantumul unei rate lunare fiind relativ ridicat, și nu îi poate fi indiferent unei persoane ce are rate lunare la împrumuturi bancare, condițiile de rambursare, ale unui nou împrumut, și momentul la care trebuie să aibă loc aceasta. Un alt argument în sprijinul celor mai sus reținute, este acela că inculpatul, din considerente de încredere în persoana cocontractantului, așa cum afirmă acesta, nu a numărat suma primită, nici măcar în momentul în care a rămas singur în apartamentul de pe strada T. M., conduită ce este cu totul nespecifică unei persoane presată de lipsa disponibilităților financiare, așa cum pretinde inculpatul că era.
De altfel, deși apărarea inculpatului a susținut constant că declarația inculpatei D. A. ar fi nesinceră, nu a oferit nici o explicație pentru o astfel de conduită, în condițiile în care, era evident că inculpata, nedenunțând fapta de dare de mită anterior descoperirii acesteia de către organele judiciare, se expunea probabilității foarte mari de a fi condamnată penal, în situația în care ar recunoaște o astfel de faptă. Ori credem că atitudinea de recunoaștere a unei infracțiuni, în condițiile în care nu ai comis-o, nu poate fi considerată ca una normală, și, dacă există, trebuie să fie, corelativ, și o explicație logică pentru o asemenea conduită. Ori din nicio probă de la dosar nu ar rezulta care ar fi fost interesul inculpatei D. A. de a declara că banii primiți de inculpat la data de (...) ar avea caracter de mită.
S-a apreciat că nici apărarea inculpatului B. R. V. în sensul că nu a existat o discuție în cadrul C. J. C. sau a Societății Comerciale C. A. legată de organizarea unei licitații având ca obiect adjudecarea serviciilor de mentenanță la stadionul proaspăt construit, nu este veridică. Din simpla lecturare a articolelor de presă apărute la momentele contemporane inaugurării stadionului, sau imediat după (filele 169-173 vol. II din dosarul de urmărire penală), rezultă că domnul A. Tișe, președintele C. J. C., așadar superiorul inculpatului, a discutat în varii ocazii despre necesitatea organizării unor licitații privind atribuirea contractelor de mentenanță ale stadionului. Prin urmare la nivelul conștiinței publice exista deja ideea că se vor organiza astfel de licitații, chiar dacă în cadrul C. J. sau a Societății Comerciale C. A. nu s-a discutat nimic concret despre momentul și condițiile unor astfel de proceduri. A. interesul inculpatei, în calitate de om de afaceri, cu posibilități de implicare în astfel de evenimente, este evident, și mai presus de orice îndoială.
Și declarația martorului D. R. (fila 243) confirmă alegația de mai sus, acesta arătând că a discutat cu soția sa, inculpata D. A., încă din luna mai- iunie 2011, despre necesitatea obținerii de timpuriu a unor informații legate de licitația privind serviciile de mentenanță la C. A., martorul mai arătând că din experiența sa profesională poate spune că succesul rezultat din participarea la astfel de proceduri este asigurat și de cunoașterea din timp a unor detalii referitoare la caietul de sarcini, etc.
De asemenea este lipsită de consistență apărarea inculpatului în sensul că nu avea nicio atribuție directă față de S. C. A., având în vedere că potrivit Dispoziției nr. 320/(...) a Președintelui C. J. C., acestuia i-a fost delegată coordonarea activității Direcției Generale Buget, Finanțe, Resurse Umane, iar potrivit Regulamentului de O. și F. a A. de S. al C. J. C., unul din serviciile pe care inculpatul le are în subordine, din cadrul direcției pe care o coordonează, întocmește proiectele de hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli atât în faza inițială cât și în cea rectificativă precum și pentru bilanțurile contabile ale agenților economici aflați sub autoritatea C. J., în această categorie încadrându-se și S. C. A. S.A. Mai mult, Compartimentul Agenți Economici, Instituții P.e, din cadrul Direcției Generale Buget, Finanțe, Resurse Umane, pe care inculpatul o coordonează, asigură elaborarea și redactarea proiectelor de hotărâri privind numirea și eliberarea din funcție a directorilor agenților economici aflați în subordinea C. J., cum este cazul martorului R. F. R., directorul SC C. A. SA (fila 145 vol. II din dos. de u.p.), hotărâri ce sunt odată adoptate în forul deliberativ al C. de A. vor fi impuse și în cadrul Adunării generale a acționarilor de la C. A., unde consiliul județean, în plenul său, participă cu depline puteri de decizie.
În condițiile mai sus amintite este evident că inculpatul are acces direct și nelimitat la toate informațiile și hotărârile privind eventuala organizare a unei licitații privind atribuirea contractului de mentenanță a societății C. A., și așa cum vom arăta în cele ce urmează are chiar putere de decizie în acest sens.
Așa cum rezultă din actul constitutiv al acestei entități (filele 65-66 vol. II din dos. de urmărire penală), acționarii sunt Județul C., prin C. J., cu o participare de 90 % și R. A. de A. a D. P. și P. C., cu 10 %. Capitalul social al societății este de 300.000 lei divizat în 3000 de acțiuni cu o valoare nominală de 100 lei fiecare. Fiecare acțiune asigură titularului ei dreptul la un vot, în adunarea generală a acționarilor. A. Generală a Acționarilor este organul cu depline puteri de decizie al societății C. A. S. este condusă și administrată de un consiliu de administrație format din 7 membrii în conformitate cu prevederile legale referitoare la sistemul unitar de administrare.
A. generală a acționarilor are ca principale atribuții discutarea, aprobarea sau modificarea situațiilor financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administrație, de cenzori, și fixarea dividendului; alegerea și revocarea membrilor consiliului de administrație și cenzorilor; alegerea și revocarea președintelui consiliului de administrație; fixarea remunerației pentru exercițiul în curs cuvenită membrilor consiliului de administrație și cenzorilor; pronunțarea asupra gestiunii consiliului de administrație, stabilirea bugetului de venituri și cheltuieli și după caz a programului de activitate pe exercițiul financiar viitor; ia hotărâri cu privire la gajarea, închirierea sau desființarea uneia sau mai multor unități ale societății.
Ori la stabilirea programului de activitate pentru exercițiul financiar viitor, este evident că poate fi inclusă și atribuirea, prin licitație publică,organizată desigur de C. A., a serviciilor de mentenanță la această societate.
Inculpatul s-a mai apărat susținând că firma inculpatei D. A. nu avea capacitatea funcțională de a oferi servicii de mentenanță. S-a apreciat că și această apărare nu are relevanță în privința stabilirii vinovăției inculpatului. A., este real că potrivit extrasului emis de O. R. C. Cuj, societatea comercială F. I. E. SRL avea ca principal obiect de activitate, în conformitate cu codul CAEN, 7022- Activități de consultanță pentru afaceri și management. Legat de această apărare este necesar să subliniem, în primul rând, că din nicio probă de la dosar nu rezultă că cei doi inculpați au discutat despre această problemă, în sensul că inculpatul B. R. V. ar fi cunoscut aspectul mai sus evidențiat. Pe de altă parte, nimic nu împiedica asociatul unic al firmei, în persoana inculpatei D. A. ca până la momentul la care s-ar fi înscris la licitație, să își modifice obiectul de activitate în sensul posibilității de a presta servicii de mentenanță. În aceeași ordine de idei, este necesar să subliniem că la termenul din (...), martorul D. R. a arătat că anterior a lucrat la o firmă care asigura servicii de mentenanță, și datorită experienței sale profesionale avea capacitatea ca într-un termen scurt să organizeze activitatea în sensul desfășurării unor servicii de genul celor ce le-ar fi contractat, sau chiar să subcontracteze astfel de servicii cu firme specializate.
Mai mult, s-a apreciat că pe toate canalele de informare, opinia publică a fost avizată despre situații în care firme de „. au adjudecat lucrări ori servicii, prin procedurile specifice achizițiilor publice, ce presupuneau o logistică impresionantă, iar respectivele firme nu aveau decât un angajat, care îndeplinea și funcția de administrator. Ori tocmai posibilitatea participării unor asemenea firme la licitații publice, și chiar câștigarea acestora, prin semnalele transmise de mass media, au dat măsura profunzimii fenomenului de corupție în rândul instituțiilor administrației publice locale sau centrale. Prin urmare s-a apreciat că situația firmei inculpatei nu ar fi împiedicat, după cum, de altfel, nici nu s-a întâmplat acest lucru, ca cel ce poartă interesul într-o astfel de firmă să acorde
„comisionul"; necesar cel puțin pentru obținerea informațiilor prealabile, dacă nu chiar pentru participarea la licitație.
S-a mai arătat că declarația inculpatei D. A. este lovită de nulitate absolută, în condițiile în care inculpata este cercetată pentru dare de mită încă din (...), iar DNA intercepta convorbirile telefonice ale inculpatei cu mult timp înainte de a fi emisă autorizația de interceptare pentru inculpatul B. R., ceea ce înseamnă că organele de urmărire penală cunoșteau că inculpata urma să comită o infracțiune de dare de mită, dar nu au oprit-o, ceea ce contravine prevederilor art. 68 al. 2 teza a II-a Cod P. P.ă. Potrivit acestui text de lege, este oprit a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei fapte penale, în scopul obținerii unei probe.
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române a determina, înseamnă a condiționa în mod necesar, a servi drept cauză pentru apariția sau dezvoltarea unui fapt, a unui fenomen; a cauza, a pricinui, a face ca cineva să ia o anumită hotărâre. Ori este evident că organele de urmărire penală nu au avut nicio contribuție în luarea deciziei infracționale a inculpatei D. A., prin urmare nu au determinat-o. De altfel, organele de urmărire penală nu pot interveni în cadrul acestei decizii, mai ales când este vorba despre infracțiuni corelative cum sunt cele de dare-luare de mită, deoarece s-ar putea crea suspiciunile protejării persoanei ce poate fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită. E. evident că organele de urmărire penală pot interveni în momentul în care acțiunea se continuă, în aceleași condiții de loc și timp, sau când aceasta este reluată în alte condiții de loc și timp.
Legat de declarația inculpatei D. A., apărarea inculpatului a mai susținut, că aceasta trebuie privită cu circumspecție și pentru că a declarat că inculpatul a contactat-o în data de 24 sau 25 octombrie, însă cu toate acestea din convorbirile telefonice rezultă că în cadrul convorbirii inițiate de inculpat la data de (...), inculpata D. A. este cea care îl întreabă pe inculpat dacă poate trece pe la biroul lui. Aspectul invocat nu poartă asupra validității declarației. A. convorbirea din data de (...), a fost într-adevăr inițiată de către inculpatul B. R. V., și nu a făcut-o în mod cert doar pentru a se interesa de problemele de sănătate ale inculpatei. E. real că inculpata
D. A. a fost cea care prima a deschis subiectul legat de necesitatea celor doi de a se întâlni, iar inculpatul nu a părut deloc deranjat de turnura luată de discuție. Mai mult, cu ocazia audierii inculpatului în fața instanței de judecată la termenul din (...), acesta arată că „având în vedere legătura de amiciție pe care o aveam și cu A. D., am îndrăznit să vorbesc și cu aceasta despre posibilitatea de a-mi acorda un împrumut până la momentul în care voi contracta un credit bancar. A. discuție a avut loc la biroul meu, după ce în prealabil o invitasem telefonic să vină aici"; (fila 38 verso).
Apărarea a mai susținut că declarația inculpatei D. A. este singura probă care susține acuzarea, ceea ce nu este real. E. adevărat că natura sumei remise inculpatului este evidențiată prin declarația dată de inculpată, însă apreciem că declarația inculpatei ar fi o probă singulară numai în măsura în care infracțiunile de dare și luare de mită s-ar fi consumat în forma oferirii de bani și a acceptării ofertei, dar în condițiile în care oferta a fost urmată de remiterea unei părți din suma de bani ofertată, acuzația adusă inculpatului se probează și cu procesul verbal din care rezultă că suma a fost găsită într-un apartament utilizat de inculpat, cu declarația martorilor D. R., A. B. M. (filele 74-75, 80-87 și respectiv 158), coroborate cu procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate.
De asemenea în legătură cu acceptarea ofertei pentru întreaga sumă promisă de inculpata D. A., instanța apreciază că infracțiunea de luare de mită s-a consumat în forma descrisă de către aceasta, adică inculpatul a acceptat oferta de 20.000 euro. Acest lucru rezultă din declarația inculpatei D. A. a cărei sinceritate nu putem să o punem la îndoială, deoarece nu este evidențiată de nici un indiciu, dar și de modul de viață dus de inculpat, prea puțin în conformitate cu normele deontologice privind o funcție de demnitate cum este cea de vicepreședinte a unui consiliul județean. A., inculpatul nu se sfiiește să afirme că desfășura la scară destul de amplă, spunem noi, afaceri comerciale, prin persoane interpuse, administrarea firmei SC A. S.
SRL de către fiica sa, studentă în anul IV la arhitectură, și fără experiență de viață și profesională în administrarea unei firme, este practic inexistentă, el fiind cel care desfășura activitatea de administrare concretă. Acest aspect rezultă și din contractele de arendă depuse la dosar, ca și din cele susținute de apărătorii săi la termenul de judecată din data de (...), când au solicitat audierea martorului ce are calitatea de administrator la firma SC C. SRL, de la care firma inculpatului a achiziționat îngrășăminte chimice, pentru ca acesta să ateste ce negocieri a purtat cu inculpatul legate de momentul plății contravalorii facturii emise de firma administrată de el. De asemenea, inculpatul a plecat într-o scurtă vacanță în Austria pe spezele, în bună parte, ale firmei F. T., administrată de prietenii săi de familie C. Ș. I. și C. O., cu toate că acest lucru nu era foarte moral în condițiile în care această firmă are relații contractuale cu C. J. C., fiind câștigătoarea unei licitații de transport județean de persoane pe ruta C.-N. F., contract ce a fost prelungit în anul 2011 de către C. J. C.
În drept, fapta inculpatului B. R. V. - vicepreședinte al C. J. C. care, în cursul lunii octombrie 2011 a acceptat promisiunea inculpatei D. A. de a primi suma de 20.000 de euro, din care la data de (...) a primit efectiv suma de 43.000 lei, echivalent a 10.000 de euro, pentru a-i furniza acesteia informații legate de viitoarea licitație ce urma a fi organizată de societatea C. A., societate la care C. J. C. are participare de 90 %, fiind condusă de P. C. J. C. din care și inculpatul face parte, pentru asigurarea mentenanței la stadionul C. A. pe anul 2012, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000.
Instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către apărătorii inculpatului B. R. V., pentru considerațiile pe care le-am arătat cu ocazia descrierii stării de fapt, legat de atribuțiile de serviciu ale inculpatului în legătură cu SC C. A. Mai mult, în cursul anului 2011, odată cu finalizarea lucrărilor la stadionul C. A., investiție a C. J. C., s-a luat hotărârea de a fi înființată societatea „C. A.";, societate la care C. J. C. are o participare de 90%, diferența fiind deținută de o altă societate aflată sub autoritatea C. J. C. Potrivit organigramei SC C. A. SA, aflată la fila 108 vol. II din dosarul de urmărire penală, conducerea acestei nou înființate societăți este formată din A. Generală a Acționarilor, organul cu puteri depline de decizie în societate, așa cum rezultă din statutul acestei societăți precum și din contractul de societate, și care desemnează membrii C. de A., ce are ca atribuții nemijlocite de administrare curentă a societății, actele C. de A. fiind supuse aprobării Adunării Generale a Acționarilor. Potrivit actelor statutare ale societății C. A., mai sus arătate, A. Generală a Acționarilor este formată din plenul C. J. C., din care inculpatul B. R. V. făcea parte de drept, în virtutea funcției sale de vicepreședinte al C. J. C. Ca atare, promițând
„vânzarea"; unor informații din interiorul societății C. A., inculpatul B. R. promitea „vânzarea"; unor date legate de atribuțiile sale, informațiile accesându-le tocmai în virtutea acestei funcții pe care a deținut-o.
La dozarea și individualizarea sancțiunii aplicabile inculpatului, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a
C.ui P., și anume închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, gradul de pericol social al infracțiunii concretizat prin modalitatea de consumare a acesteia, și anume a acceptării ofertei și a primirii de bani, prin importanța funcției publice deținută de inculpat, și prin consecințele ce le putea avea încălcarea atribuțiilor sale de serviciu, respectiv denaturarea rezultatelor unei proceduri de achiziții publice, și implicit încălcarea principiilor ce guvernează procedurile de achiziții publice. În acest sens, cadrul legislativ european, deci implicit și cel românesc, enunță 7 principii care guvernează activitatea de achiziții publice, acestea fiind nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența, proporționalitatea, eficiența folosirii fondurilor publice, asumarea răspunderii.
Recrudescența fenomenului infracțional de corupție este un factor ce ne determină să apreciem că pedeapsa ce se va aplica inculpatului trebuie să fie aptă nu numai de a produce reeducarea inculpatului dar și de a realiza prevenția generală, prin exemplaritatea sancțiunii aplicate, ca modalitate de protejare a cetățenilor onorabili.
Instanța a luat în considerare și datele ce caracterizează persoana inculpatului, care este o persoană educată, având studii superioare, este perfect integrat în societate, având un loc de muncă, până la data arestării sale, ce implica o înaltă ținută morală, o familie legal constituită și care-l susține necondiționat. Inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală. Nu este mai puțin adevărat că la dosarul cauzei au fost depuse zeci de caracterizări ale inculpatului, provenind de la prieteni, de la vecini, de la colaboratori, de la colegi de muncă, și care își manifestă, fără rezerve aprecierea față de calitățile umane și profesionale ale inculpatului.
Fără a pune la îndoială aceste calități, s-a constatat că acesta nu l-au determinat pe inculpat să aibă o conduită mai presus de orice implicare în acțiuni de natură infracțională. Chiar dincolo de aprecierile pozitive ce rezultă din caracterizări, dar care provin de la persoane implicate emoțional, fiind până la urmă subiective, instanța a constatat că inculpatul, deși era obligat prin importanța socială a funcției sale la o conduită de o înaltă moralitate, și pusă în slujba exclusivă a legii, a adoptat o atitudine dacă nu la limita legii (în legătură cu o complicitate la acțiunile soților C. de a mări artificial cheltuielile firmei pe care o administrează, prin plata facturilor de cazare în străinătate, cu consecința micșorării profitului), în tot cazul îndoielnică din punct de vedere deontologic.
Instanța a avut în vedere și faptul că inculpatul a înțeles să adopte o atitudine nesinceră în cadrul procesului penal.
Sintetizând toate argumentele de mai sus, instanța a apreciat că o pedeapsă orientată înspre minimul prevăzut de C. P., respectiv 5 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, reprezintă o sancțiune ce poate constitui o bună premisă atât pentru reeducarea inculpatului cât și pentru asigurarea prevenției generale, prin cuantumul său, instanța apreciind că poate contribui la inhibarea adoptării unor comportamente infracționale de acest gen.
În baza art. 254 al. 1 Cod penal, art. 53 pct.2 lit. a, art. 64 lit. a și b, art. 65 al. 1-3 și art. 66 Cod penal instanța a interzis inculpatului, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Deși reprezentanta P.ui de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- D. N. A. - S. T. C. a solicitat a i se interzice inculpatului și dreptul prev. de art. 64 lit. c Cod P., respectiv dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, instanța nu a aplicat măsura complementară și cu privire la acest drept, apreciind că prin interzicerea drepturilor de la literele a și b ale articolului mai sus menționat, și anume dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, este acoperită și posibilitatea interzicerii ocupării de către inculpat a unei funcții de natura celei de care s-a folosit la comiterea faptei, deoarece funcția de vicepreședinte al consiliului județean este o funcție electivă ce implică exercitarea autorității de stat.
În baza art. 71 al. 1 și 2 Cod penal instanța a interzis inculpatului, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal, situația fiind identică și în cazul pedepsei accesorii cu cele exprimate la momentul motivării conținutului pedepsei complementare.
Inculpatul a fost reținut la data de (...), ora 0,18, pentru un termen de
24 de ore, prin ordonanța emisă sub nr. 1. (filele 24-26 din vol. I a dos. de u.p.). prin încheierea penală nr. 127/(...) a Curții de A. C. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe un termen de 29 de zile, începând cu data de (...) și până la data de (...) (fila 33 din vol. I a dos. de u.p.). La data de (...) Tribunalul Cluj a fost sesizat cu prezenta cauză, iar la data de (...) a fost verificată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului la primirea dosarului, măsura fiind menținută. Ulterior această măsură a fost menținută în condițiile legii. Prin urmare, în temeiul art. 88 Cod penal tribunalul a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului timpul reținerii și al arestării preventive, începând cu data de (...) și până la zi.
În baza art. 350 al. 1 Cod P. P.ă, tribunalul a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, pentru considerentele exprimate în încheierile anterioare prin care a fost verificată legalitatea și temeinicia arestării inculpatului, toate argumentele acolo prezentate menținându-și valabilitatea și actualitatea.
Împotriva mai sus menționatei sentințe a declarat apel în termenul legal inculpatul B. R. V. solicitând instanței, în principal, a se dispune achitarea sa în baza dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b și d C.p.p., iar în subsidiar să se rețină în sarcina sa circumstanța atenuantă prev. la art.74 lit.a C.p. cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special urmând ca pedeapsa astfel redusă să fie suspendată condiționat deoarece scopul acesteia poate fi atins și fără executarea efectivă.
În susținerea motivelor de recurs apărătorii aleși ai inculpatului apelant au învederat faptul că instanța fondului a omis să se pronunțe asupra unor probe administrate în mod nemijlocit în fața sa cu referire directă la declarațiile martorilor R. R., C. T., F. E. și adresele emise de SC C. A. SA și C. J. C., ceea ce a condus la pronunțarea unei greșite hotărâri de condamnare.
S-a învederat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale luării de mită deoarece motivul pentru care se susține că ar fi luat mită nu există și în plus nu are legătură cu îndatoririle de serviciu ale inculpatului.
S-a mai susținut că lipsește latura subiectivă a infracțiunii anterior menționate deoarece suma primită de la coinculpata D. A. reprezenta un împrumut fiind depuse la dosarul cauzei înscrisuri care să susțină această afirmație.
Apărătorii aleși a inculpatului au mai invocat nulitatea declarației inculpatei A. D. prin raportare la prev.art.68 alin.2 C.p.p. arătând că reprezentanții DNA avea cunoștință de faptul că aceasta urma să săvârșească o faptă penală și nu au oprit-o având drept scop obținerea unei probe nelegale împotriva inculpatului B. R. V. S-a solicitat instanței de control judiciar să sancționeze cu ineficiență juridică declarația inculpatei D.
ținând cont de faptul că aceasta este „un denunțător de profesie"; având un interes vădit în cauză, că l-a provocat pe inculpatul B. să ia suma de bani ceea ce conduce la ideea provocării, instigării unui comportament aparent infracțional de către un denunțător interesat a-și asigura libertatea.
Așa cum am precizat și anterior, a fost formulat și un motiv subsidiar
,în ipoteza în care instanța de control judiciar va considera că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B. R., solicitându-se reindividualizarea pedepsei și a modalității de executare a acesteia prin raportare directă la circumstanțele personale ale inculpatului, care este un membru respectat al societății, este căsătorit și are un copil student, a avut realizări profesionale deosebite și că este lipsit de antecedente penale.
Analizând apelul declarat din prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat, precum și a disp.art. 371 și urm. C.p.p. Curtea constată că acesta este nefondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Instanța fondului, coroborând în mod judicios probele administrate în faza de urmărire penală și cu ocazia cercetării judecătorești, a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea constând în aceea că inculpatul B. R. V., în cursul lunii octombrie 2011, în calitatea sa de vicepreședinte al C. J. C. a acceptat propunerea inculpatei D. A. de a primi suma de 20.000 euro pentru a-i furniza acesteia informații legate de viitoarea licitație ce urma a fi organizată de SC C. A., societate la care C. J. are participare de 90% fiind condusă de P. C. J. din care face parte și inculpatul, pentru asigurarea mentenanței la S. C. A. pe anul 2012, sumă din care a și primit la data de
31 oct.2011, 43.000 lei, echivalentul a 10.000 euro.
Instanța ierarhic inferioară a făcut ample aserțiuni cu privire la probele care au condus la stabilirea stării de fapt succint descrisă anterior, aserțiuni care sunt însușite în totalitate de instanța de apel care în continuare le va analiza din prisma motivelor de apel invocate, răspunzând astfel criticilor formulate de către inculpatul B. R. V.
1.Vom începe prin a analiza aspectele invocate de către apărătorii inculpatului cu privire la nulitatea declarației coinculpatei D. A. și vom constata că aceste afirmații nu sunt fondate.
A., vom observa că activitatea infracțională a inculpatului B. R. V. a fost depistată ca urmare a interceptărilor de convorbiri telefonice purtate de către inculpata D. A. într-un alt dosar penal înregistrat sub nr.60/P/2011 a Direcției Naționale A. - S. T. C. din care a și fost disjuns prezentul dosar conform rezoluției din data de 28 oct.2011 existentă la f.50 dosar apel, din care rezultă că în cursul efectuării actelor premergătoare în cauza penală cu numărul menționat anterior au fost descoperite fapte noi de corupție în care această inculpată este implicată alături de alți participanți, date ce au rezultat din interceptările realizate în cauză urmare a autorizației de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice purtate de aceasta, autorizație emisă de Curtea de apel C. în dosar nr.3/2011. Procurorul ce efectua cercetările în dosar a apreciat că, în interesul unei mai bune administrări a urmăririi penale se impune disjungerea din dosarul nr.60/P/2011 a cauzei vizând faptele de corupție ce fac obiectul sesizării din oficiu din data de 27 oct.2011 cu privire la săvârșirea de către numitul B. R. a infracțiunii de luare de mită.
În aceste condiții potrivit disp. art.912 alin.5 C.p.p. ce stipulează
„convorbirile sau comunicările interceptate și înregistrate pot fi folosite și în altă cauză penală dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații concludente și utile privitoare la pregătirea sau săvârșirea unei alte infracțiuni din cele prev. la art.911 alin.1 și 2"; apreciem că în mod legal și temeinic s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul la acel moment făptuitor B. R. V. și înregistrarea sub un alt număr respectiv 1..
Nu poate fi acceptată aserțiunea apărătorilor aleși a inculpatului că acesta ar fi fost provocat de către inculpată sau instigat să primească o sumă de bani cu titlu de mită.
A. nouă poziție procesuală adoptată de inculpat nu este susținută de probele administrate în dosar, respectiv de declarația inculpatei D. A. și de interceptările de convorbiri telefonice care nu au fost contestate de către inculpat, nefiind îndeplinite condițiile art.68 alin.2 C.p.p. care interzic a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei fapte penale în scopul obținerii unei probe.
Aserțiunea că inculpata D. A. ar fi „. de profesie"; și ca atare declarația ei nu ar trebui luată în considerare de către organele judiciare este de asemenea nefondată, deoarece inculpatul apelant nu a depus vreo dovadă în acest sens de genul unei atitudinii procesuale similare exprimate în cadrul unor alte procese, nici măcar în cazul dosarul din care a fost disjunsă prezenta cauză. În opinia Curții, pentru ca o persoană să fie etichetată cu apelativul denunțător de profesie trebuie să fi acționat de o manieră similară și în alte dosare, ceea ce să poate conduce organele judiciare spre o prezumție relativă că declarațiile sale trebuie privite cu oarecare rezerve..
Inculpații în procesul penal au dreptul de a da declarații în sensul recunoașterii sau nerecunoașterii acuzațiilor care sunt formulate împotriva lor sau de a apela la dreptul la tăcere garantat de dispozițiile procedurii penale.
Inculpata D. A., pusă în fața unor probe evidente de vinovăție, a optat să recunoască în totalitate acuzațiile formulate împotriva sa și să dea declarații sincere cu privire la aspectele sesizate de organele judiciare, acționând astfel în conformitate cu normele sociale.
În plus, nu trebuie ignorat faptul că această poziție procesuală a inculpatei se coroborează și cu alte probe administrate în cauză mai exact cu interceptările de convorbiri telefonice existentă la f.114-141 volum I d.u.p., cu procesul-verbal de percheziție domiciliară, cu procesul-verbal și planșa fotografică privind supravegherea operativă în perioada 26-27 oct.2011 și 31 oct. 2011, precum și cu declarațiile martorului A. B. M. și D. R. N. în fața instanței de apel inculpatul nu a dat o explicație pertinentă pentru care inculpata D. A. să fi recunoscut săvârșirea unor fapte pe care nu le-ar fi comis, făcând doar simple afirmații nesusținute de vreo probă cu privire la eventuală conspirație a organelor judiciare îndreptate împotriva inculpatului.
Scriptele depuse la dosarul de apel cu privire la unele discuții purtate de inculpata D. A. cu o persoană rămasă neidentificată și consemnate la f.52-53 nu sunt de natură a dovedi afirmațiile apărătorilor aleși a inculpatului.
Așa cum am mai precizat și anterior, nu există probe din care să rezulte susținerea inculpatului că a fost instigat și provocat să comită infracțiunile. Din scriptele existente la f.117-141, precum și din procesul- verbal de supraveghere operativă din data de 31 oct. 2011 reiese fără echivoc că inculpatul și coinculpata D. A. se cunoșteau de mai multă vreme, că aveau încredere unul în celălalt, inculpatul apelant acționând relaxat, fără a părea vreun moment că acceptă oferta coinculpatei de a primi o sumă de bani doar pentru a scăpa de insistențele acesteia ci ,din contră, că aștepta ca aceasta să-i pună la dispoziție suma solicitată și încă în cel mai scurt timp înainte de plecarea sa în vacanță. Altfel ar fi de neexplicat stăruința pe care inculpata D. A. a depus-o pentru a procura o sumă de bani consistentă echivalentul a 10.000 euro făcând o deplasare la B. imediat după ce a purtat discuția cu inculpatul B. R.
De asemenea, nu putem accepta ideea avansată de către apărătorul inculpatului că organelor judiciare le revenea sarcina de a dovedi că nu există un act de provocare din partea autorităților, fiind este notorietate că faptele negative nu pot fi dovedite, iar inculpatul potrivit disp.art.66 alin.2 în cazul în care există probe de vinovăție are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.
2.Constatăm ,asemenea instanței ierarhic inferioare ,că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective.
A., vom observa că inculpatul, în calitatea sa de vicepreședinte al C. județean C. care avea participare de 90% la S. C. A. și era condusă de P. C.
J., avea în virtutea acestei funcții acces la informațiile de care inculpata D.
A. avea nevoie.
În acest sens sunt probele administrate în cauză, respectiv organigrama SC C. A. SA aprobată prin H. 264 din (...) a C. J. C. și a anexelor 1 și 2 care fac parte integrantă din această hotărâre. Conform acestei organigrame existentă la f.113 rezultă că vicepreședintele C. județean în persoana inculpatului B. R. V. avea în subordine D. generală de buget finanțe și resurse umane care avea atribuții și în ceea ce privește SC C. A.
SA. În acest sens este și dispoziția nr.320 din (...) prin care s-a dispus că inculpatul B. R. V. este delegat cu exercitarea următoarelor atribuții, respectiv coordonarea activității Direcției generale, buget, finanțe, resurse umane din cadrul aparatului de specialitate al C. J. C. precum și cu îndrumarea sprijinirea, coordonare ași controlul activității unor organisme prestatoare de servicii publice și utilitate publică de interes județean printre care și R. A. de A. a D. P. și P. al J. C. care include și SC C. A.
De asemenea, potrivit dispoziției 289 din (...) privind aprobarea delegării calității de ordonator principal de credite d-lui vicepreședinte R. B. s-a dispus ca acesta să fie delegat să exercite cu caracter permanent calitatea de ordonator principal de credite cu drept de a semna în numele ordonatorului de credite operațiuni specifice angajării, lichidării și ordonanțării și plății cheltuielilor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli a J. C. în regim permanent și fără condiții de limită pentru toate categoriile de operațiuni aferente activității desfășurate de comportamentele din aparatul de specialitate al C. județean.
Toate aceste scripte dovedesc fără putință de tăgadă că inculpatul apelant B. R. V. avea atribuții de serviciu în ceea ce privește cheltuielile și investițiile ce urmau a fi efectuate la S. C. A.
Considerăm în mod lipsit de echivoc că inculpatul putea pune la dispoziția coinculpatei D. A. informații care să o fi ajutat pe această să câștige licitațiile ce urmau a fi desfășurate pentru serviciile de mentenanță la SC C. A.
Reamintim că din declarația inculpatei D. A. reiese că aceasta avea nevoie doar de obținerea, înaintea celorlalte firme care ar fi putut participa la licitațiile organizate pentru obținerea acestor servicii, de informații din interior care să o ajute să câștige în mod fraudulos aceste licitații. Nu a fost niciodată vorba ca inculpatul să o ajute în mod efectiv să câștige aceste licitații, ci doar să ofere unele informații. Acest aspect reiese fără putință de tăgadă din declarația de la f.47 parag.2,3,4.
În acest context, declarațiile martorilor R. R. F. și C. T., date în fața instanței fondului nu fac decât să întărească ideea că o astfel de licitație urma să fie organizată în cel mai scurt timp și că la momentul sesizării instanței astfel de discuții încă nu se purtaseră.
Martorul R. R. G. a precizat că serviciile de mentenanță înseamnă
„întreținerea necesară funcționării sistemului de iluminat, de încălzire și a sistemului de ticketing și că la data de (...) dată la care a fost audiat de instanța de fond C. A. avea 21 de angajați din care jumătate se ocupau de pază, unul de sistemul de ticketing iar un altul de funcționarea instalației nocturne, ceea ce nu poate asigura pe termen lung buna funcționare a unui stadion de asemenea dimensiuni.
Martorul T. C. M. a precizat că nu cunoștea amploarea unor servicii de această natură.
Ambii martori au declarat că A. generală a acționarilor are printre prerogative și aprobarea bugetului, ori efectuarea serviciilor de mentenanță absolut necesare bunei funcționări a stadionului intră în această categorie.
Susținerile referitoare la faptul că societatea administrată de către inculpata D. A. nu avea ca obiect de activitate desfășurarea unor activității ce să poată fi circumscrise serviciilor de mentenanță, și în opinia Curții, este lipsit de relevanță juridică în contextul declarațiilor inculpatei D. A. șia martorului D. R., ce au afirmat că odată ce ar fi intrat în posesia informațiilor cerute de la inculpat ar fi putut modifica obiectul de activitate al societății pe care o administrau sau ar fi putut subcontracta lucrările pe care le-ar fi putut obține.
Și sub aspectul laturii subiective constatăm, asemenea instanței fondului că intenția inculpatului cu privire la suma de bani care i-a fost oferită și pe care a acceptat-o de la inculpata D. A. nu a fost de a fi considerată ca un împrumut, ci ca o recompensă nemeritată pentru informațiile ce urmau a fi puse la dispoziția inculpatei.
Pornind de la premisa că inculpatul este o persoană cu aptitudini și comportament normal apreciem că conduita acestuia conduce în mod nemijlocit la această idee. A., în ipoteza în care între doi membrii obișnuiți ai societății intervine o înțelegere în sensul ca unul dintre ei să împrumute o sumă de bani de la celălalt se stabilesc condițiile în care acest împrumut trebuie să fie restituit, data până la care acesta se restituie și mai ales se numără suma de bani primită pentru a fi evitate eventuale neînțelegeri ulterioare. Or, în speța dedusă judecății inculpatului B. R. V. i-a fost adusă la cunoștință de către coinculpata D. A. că în spațiul dintre scaunele mașinii se află o pungă în care se află suma de bani solicitată și promisă. Inculpatul, fără a arunca măcar o privire, a luat punga cu bani, s-a deplasat în apartamentul în care obișnuia să locuiască pe timpul șederii sale la C. și a depozitat-o în cutia unei canapele, precizăm, fără a număra această sumă de bani. A. că acest comportament al inculpatului de neînțeles pentru un om obișnuit nu dovedește că el avea încredere nețărmurită în inculpata D. A., acest aspect nereieșind din conținutul convorbirilor telefonice purtate de aceștia care lasă impresia unor relații nu foarte apropiate între cei doi, ci mai degrabă a unei relații de afaceri, ci că nu dorea, în ipoteza prinderii sale în flagrant, să fie descoperită amprente pe bancnote. A. este singura explicație plauzibilă pe care instanța de apel o găsește cu privire la comportamentul inculpatului.
De asemenea, este greu de crezut că programul inculpatului a fost atât de încărcat încât acesta, deși dorea să demareze o afacere ce presupunea resurse financiare destul de consistente, nu a avut timp să se deplaseze la o instituție de credit pentru a contracta un asemenea împrumut în condițiile în care, din interceptările de convorbiri telefonice existente la dosarul cauzei, reiese că acesta se putea întâlni cu inculpata D. A. în timpul programului de lucru.
3.Instanța fondului stabilind, în mod indubitabil vinovăția inculpatului, a aplicat acestuia o pedeapsă just individualizată, raportat la criteriile generale de individualizare a pedepselor reliefate de art.72 Cp și de circumstanțele concrete ale cauzei.
Reamintim că inculpatul apelant B. R. V., a comis infracțiunea dedusă judecății profitând de funcția sa de vicepreședinte a C. J., funcție pe care a ocupat-o ca urmare a exprimării votului de către locuitorii județului C. Comițând o astfel de faptă, inculpatul a creat o imagine negativă asupra mediului politic clujean și a înșelat încrederea alegătorilor într-un mod absolut nepermis. O astfel de atitudine antisocială nu crează prejudicii doar celui ce a comis fapta și care a fost descoperit urmând a suporta rigorile legii, ci întregii societății. A., cetățenii își pierd încrederea în instituțiile statului, considerând că eventualele lor probleme nu vor fi soluționate decât dacă dau mită funcționarilor publici, ceea ce, pe termen mediu și lung este extrem de nociv. A. percepție o au și firmele cu adevărat serioase care nici nu îndrăznesc să mai participe la licitațiile organizate de către autorității dacă nu mituiesc . Pe de altă parte, sumele date cu titlu de mită de către societăți trebuiesc recuperate prin supraevaluarea lucrărilor efectuate și calitate mai slabă, ceea ce ne afectează pe toți.
Nu negăm meritele inculpatului - fără acestea nici nu ar fi ajuns să ocupe o asemenea funcție-dar de la astfel de persoane ce se apreciază că fac parte dintr-o elită și așteptările societății sunt mai mari.
O asemenea persoană investită cu o asemenea încredere și bonitate, comițând o faptă prevăzută de legea penală, a înșelat așteptările unui număr considerabil de cetățeni.
Pedeapsa aplicată de către instanța fondului și menținută de instanța de apel este și în conformitate cu studiul trimestrial cu privire la modalitatea de individualizare judiciară a pedepselor pentru infracțiunea de luare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență emis de Î. sub nr.884.(...)pentru a asigura interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale.
A., ținând cont de calitatea făptuitorului, aceea de persoană ce exercită o funcție de conducere în cadrul autorităților sau instituțiilor publice locale pedeapsa minimă recomandată de studiul anterior amintit este 3-4 ani închisoare.
Raportat la modalitatea de săvârșire a infracțiunii acceptarea promisiunii și primirea unei sume de bani se recomandă majorarea pedepsei stabilită conform criteriului anterior cu 1 an și 6 luni.
Analizând cuantumului sumei de bani -. a 10.000 euro pedeapsa stabilită conform criteriilor I și II se poate majora cu încă 1 an .
Pe baza celor 3 criterii principale de individualizare a pedepsei aplicate pentru infracțiunea dedusă judecății inculpatul, conform unui calcul matematic extrem de simplu ar fi trebuit să-i fie aplicată o pedeapsă minimă de 5 ani și 6 luni închisoare - 3 ani+1an 6 luni+1 an.
Și raportat la acest ghid pedeapsa aplicată de instanța fondului a fost corect individualizată.
Nu considerăm că se impune în cauza dedusă judecății reținerea circumstanței atenuante prev de art.74 lit.a Cp, pe de o parte pentru că în mod obișnuit persoanele au o conduită bună în societate, conform statisticilor oficiale ce se referă la numărul celor ce intră în conflict cu legea penală, iar pe de altă parte pentru că apreciem că o pedeapsă coborâtă sub minimul special prevăzut de lege nu ar fi aptă să contribuie la reeducarea inculpatului și la constrângerea acestuia în mod eficient .
Și modalitatea de individualizare a modalității de executare a pedepsei este judicios aleasă raportat atât la considerentele instanței fondului , cât și la cele expuse în motivarea prezentei atitudinea autorităților investite cu soluționarea unor asemenea cauze opinăm că trebuie să fie fermă și exemplară pentru a descuraja comiterea unor fapte similare prin crearea unei percepții că asemenea infracțiuni nu sunt atât de grave din moment ce autorii lor nu execută pedepse în regim de detenție, în timp ce altele acuzate de exemplu de furt, sunt private de libertate.
Instanța de apel va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului apelant durata reținerii și arestului preventiv conform dispozitivului prezentei începând cu data de (...) și până în prezent.
Va fi menținută starea de arest , în baza art.350 Cpp apreciind că temeiurile avute în vedere la momentul luării și menținerii arestului preventiv subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului apelant pentru a asigura buna desfășurarea a procesului penal.
Cu privire la temeiul de arestare reținut pentru a se lua și apoi menține privarea de libertate a inculpatului - art.148 lit.f C.p.p. - Curtea constată că teza I-a a acestui text legal referitoare la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este fără urmă de dubiu îndeplinită.
Cea de-a doua cerință a acestui articol - existența unui pericol concret pentru ordinea publică - este de asemenea îndeplinită.
Starea de pericol pentru ordinea publică în cazul inculpatului apelant B. R. presupune o rezonanță socială a unei fapte grave atât în rândul comunității locale asupra căreia și-a exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale, într-un context în care amploarea fenomenului de corupție este din ce în ce mai mare.
A., în cazul de față săvârșirea infracțiunii de luare de mită implică un vicepreședinte al C. J. C., o persoană publică importantă pe plan local despre care se poate susține, în mod rezonabil, că a înșelat așteptările sutelor de mii de locuitori ai J. C. S-a dovedit că inculpatul, profitând de încrederea cetățenilor care l-au investit în funcția pe care o avea la momentul comiterii faptei pentru care a fost trimis în judecată, a deturnat scopul acesteia, folosindu-se de funcția deținută pentru a obține foloase materiale ilicite.
Sunt reale susținerile apărării că odată lăsat în libertate inculpatul nu ar putea zădărnici aflarea adevărului prin influențarea martorilor sau a coinculpatei din prezentul dosar dar în opinia Curții o astfel măsură ar împiedica buna desfășurare a procesului penal. În situația dată se impune o astfel de reacție a autorităților pentru a nu se crea și mai multă neîncredere în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea publică, pentru crearea unui echilibru firesc și a unei stări de securitate socială.
Fapta reținută în sarcina inculpatului B. R. V. constituie o sfidare la adresa ordinii de drept și a justiției. Organele judiciare, prin structurile specifice și prin instrumentele puse la dispoziție de normele legale, au obligația de a riposta pentru stoparea și combaterea acestui gen de infracțiuni.
Pentru toate aceste considerente, constatând că nu există motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii apelate, Curtea, în baza art.379 pct.1 lit. b Cpp va respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul B. R. V. .
Va fi obligat inculpatul apelant și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat cu prezenta cale de atac conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul B. R. V., fiul lui V. și M., născut la (...), în prezent încarcerat în Penitenciarul Gherla împotriva sentinței penale nr.100 din (...) a T.ui C.
Menține starea de arest a inculpatului apelant.
Potrivit art.88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B. R. V. timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.
Constată că inculpatul a renunțat la cererea de liberare provizorie sub control judiciar.
Obligă pe inculpatul apelant să plătească în favoarea statului suma de
500 lei, cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 mai 2012.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | GREFIER |
M. Ș. L. M. | M. B. |
Red.M.Ș./Sz.M.
3 ex./(...)2
| ← Decizia penală nr. 1815/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 137/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
