Decizia penală nr. 104/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.104/A/2012
Ședința secretă din data de 30 mai 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : C. V. JUDECĂTORI : A. D. L.
G. : M. V.-G.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. :
ANEM. CIREAP
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza penală privind apelul declarat de către inculpatul B. C. G. împotriva sentinței penale nr. 55/(...) pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui M., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 și 3 Cod penal și a infracțiunii de corupție sexuală prevăzută de art. 202 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa inculpatului B. C. G., părții vătămate P. M. J. F., reprezentantului legal al părții vătămate, B. V.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 16 mai 2012, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 55 din data de (...) a T.ui M. s-a dispus condamnarea inculpatului B. C. G., fiul lui I. și G., născut la data de (...) în V. de Sus, cetățean român, recidivist, domiciliat în comuna B. V., sat B. nr. 84 A și f.f.l. în V. de Sus, str. 22 D. bl. T6, ap. 9, jud. M., CNP 1., în prezent aflat în Penitenciarul Gherla, la următoarele pedepse: 17 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, d, e C.pen. pe o perioadă de 8 ani, pt. săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 3
C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și art. 37 lit. b C.pen.; 5 ani închisoare, pt. săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală, prevăzută de art. 202 alin. 1
C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen.
În temeiul art. 33 lit. a C.pen. raportat la art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 alin.
1 C.pen., s-au contopit pedepsele stabilite prin prezenta sentință și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 17 ani închisoare și s-au interzis drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b,d,e C.p. pe o perioadă de 8 ani, iar în temeiul art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a,b,d,e C.pen.
În temeiul art. 350 C., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, iar în baza art. 88 C.pen. s-a scăzut din durata pedepsei aplicate acestuia perioada reținerii și arestării preventive, de la data de (...) la zi.
În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus, după rămânerea definitivă a prezentei sentințe, recoltarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în SNDGJ.
În temeiul art. 14 C. raportat la art. 346 C. a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă P. M. J. F., reprezentată de P. F., domiciliată în V. nr. 807, jud. Satu M., a sumei de 20.000 euro, în echivalent în lei la data plății, reprezentând despăgubiri pt. daune morale.
În temeiul art. 109 C. s-a dispus păstrarea DVD-ului înregistrat la poziția nr. 4. în registrul mijloacelor de probă al instanței, până la soluționarea definitivă a cauzei, când se va arhiva împreună cu dosarul.
În temeiul art. 191 alin. 1 C., a fost obligat inculpatul la plata către stat a câte 1500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care, 150 lei onorariul apărătorului desemnat din oficiu pt. partea vătămată s-a plătit din fondurile M.ui Justiției către d-na av. F.aș Mădălina.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 482/P/(...) al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul B. C. G., pentru săvârșirea infracțiunilor de viol și corupție sexuală, prevăzute de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și respectiv, de art. 202 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 37 lit. b și art. 33 lit. a Cod penal.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpatul, în cursul anului
2011, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a întreținut relații sexuale orale cu partea vătămată P. M. J. F., în vârstă de 3 ani și 6 luni, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, minora aflându-se în îngrijirea sa. De asemenea, în aceleași împrejurări, inculpatul a săvârșit acte cu caracter obscen asupra părții vătămate, constând în atingerea organelor genitale ale acesteia, cu degetele.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: plângerea formulată de numita P. F. către I. M., la (...) (f.7,8); declarațiile martorei
P. F. - bunica paternă (f.9-14); raportul de constatare tehnico-științifică nr.
124.340/(...) al I. M., S. Criminalistic, Laboratorul Poligraf, privind testarea cu tehnica poligraf a martorei P. F. (f.16-22); procesul verbal întocmit la data de (...) de I. M., S. de I. C., privitor la contextul în care a fost redactat raportul de psihodiagnostic și evaluare clinică nr. 19.466/(...) a Direcției Generale de A. S. și P. a C. M. (f.23); raportul de psihodiagnostic și evaluare clinică nr. 19.466/(...) al Direcției Generale de A. S. și P. a C. M. (f.24-26); procesul verbal întocmit la (...) de organele de poliție din cadrul I. M., privind redarea selectivă a audierii părții vătămate care a avut loc la (...) (f.27-28); DVD-R IMATION, atașat dosarului, conținând o înregistrare de 49 minute și 21 secunde a audierii părții vătămate P. M. J. F. din (...); certificat de naștere al părții vătămate (f.29); constatările preliminarii din (...) ale S.ui M.-L. Județean B. M., privind examinarea părții vătămate (f.30); raportul de constatare medico-legală nr. 990/(...) al S.ui M.-L.
Județean B. M., privind examinarea părții vătămate (f.34-35); declarația martorei
B. V. - mama părții vătămate (f.36,37); raportul de constatare tehnico-științifică nr. 124.339/(...) al I. M., S. Criminalistic, Laboratorul Poligraf, privind testarea cu tehnica poligraf a martorei B. V. (f.40-45); declarația martorului P. I. - bunicul patern al părții vătămate (f.46-49); declarația martorei Man F. - vecina bunicilor paterni (f.50, 51); declarația martorei G. R. - medic primar obstetrică-ginecologie (f.52); bilet de trimitere din (...) emis de S. orășenesc Negrești Oaș, privind pe partea vătămată (f.53); declarație martor Pal N. C. (f.54); raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 234/ (...) al Cabinetului M.-legal Sighetu Marmației, privind expertizarea inculpatului (f.87); raportul de constatare tehnico-științifică nr. 124.341/ (...) al I. M., S. Criminalistic, Laboratorul Poligraf, privind testarea cu tehnica poligraf a inculpatului (f.77-82).
Prin încheierea penală nr. 524/(...) a T.ui M. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, măsura fiind menținută ulterior în condițiile art. 300/1 și art. 300/2 Cod procedură penală.
În cadrul cercetării judecătorești, instanța a procedat la audierea inculpatului B. C. G., precum și a martorilor B. V., P. I., Man F., Pal N. C., B. G., P. M. D., P. F., C. D., M. A. M. și G. R., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar (f.72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 103, 124).
Partea vătămată P. M. J. F. nu a putut fi audiată nemijlocit de instanță, întrucât deși s-a solicitat sprijinul consilierilor din cadrul S.ui de P. de pe lângă
Tribunalul Maramureș nu s-a reușit inițierea unui dialog din cauza vârstei minorei (3 ani și 6 luni).
La dosarul cauzei a fost depusă și sentința civilă nr. 1963/(...) a T.ui M. prin care, pe cale de ordonanță președințială minora P. M. J. F. a fost încredințată în regim de urgență în plasament la bunica paternă, P. F., acesteia fiindu-i delegate și drepturile părintești (f.27).
De asemenea, inculpatul B. C. G., prin apărător ales, a depus la dosarul cauzei raportul psihologic întocmit de D. G. de A. S. și P. C. M. (f.32) și raportul de evaluare psihologică din data de (...) întocmit de aceeași instituție (f.120).
La termenul de judecată din data de (...), urmare a cererii formulată de inculpat prin apărător ales, instanța a dispus vizionarea unui CD depus la dosar, cuprinzând înregistrarea unor discuții între partea vătămată și martora B. V. (f.105).
Partea vătămată P. M. J. F., prin reprezentant legal s-a constituit parte civilă în cauză solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 100.000 euro, reprezentând despăgubiri pentru daune morale (f. 67).
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:
Minora P. M. J. F., născută la data de (...), este fiica martorei B. V., provenind dintr-o relație anterioară a acesteia cu fiul martorilor P. I. și P. F.
M. B. V. s-a căsătorit cu inculpatul B. C. G. la data de (...) și împreună, s- au ocupat de creșterea și educarea minorei la domiciliul comun situat în B. V., sat B. nr. 84 A, jud. M. și ulterior în V. de Sus, str. 22 D., bl. T6, ap. 9, jud. M..
P. susținerilor persoanelor menționate, în baza unor înțelegeri amiabile,minora era luată periodic de bunicii paterni P. I. și P. F. la locuința lor, situată în localitatea V., nr. 807, jud. Satu M. (f.11, 36 dosar urmărire penală).
În cursul lunii iunie 2011 minora P. M. J. F. a fost luată de bunicii paterni la locuința acestora în jud. Satu M..
Din declarația martorei P. F. a rezultat că inițial minora a stat 3 zile la locuința fiicei sale M. A. M., în Satu M., după care a revenit la domiciliul bunicilor paterni (f.104). La un interval de câteva zile, potrivit susținerilor martorei P. F., minora P. M. J. F. a afirmat că „. îmi dă muie"; și la întrebarea dacă știe ce înseamnă, minora a răspuns „este puța lui"; (f.10 dosar urmărire penală).
Susținerile martorei P. F. sunt confirmate și de soțul acesteia, martorul P. I. care a relatat că în urma discuțiilor cu minora, aceasta i-a spus că „. i-a băgat puța în gură"; și a arătat cu degetul spre gura sa (f.74).
Martorii menționați au declarat că au discutat cu minora, care le-a relatat că „Cipi s-a jucat cu puța în bucătărie, m-a luat în brațe, m-a pus pe fotoliu și mi-a băgat puța în gură";, că „a vomitat suc și bere"; după ce inculpatul a întreținut relații sexuale orale cu ea și că i-a cerut „să tacă din gură, că altfel o bate cu cureaua până pușcă sânge";. Minora le-ar fi relatat martorilor și că inculpatul „s-a jucat și cu puța ei"; și că „prostia lui din pantaloni arată roșu, alb, albastru"; (f.13, 74, 79 dosar urmărire penală).
Ca urmare a acestor afirmații, martora P. F. a discutat cu o vecină, martora
Man F., care a îndrumat-o să se adreseze Direcției de P. a C. M. Man F. a confirmat că bunica paternă a minorei i-a relatat afirmațiile făcute de aceasta, în sensul că inculpatul „îi dă muie"; și „o bate cu cureaua până iese sânge, însă a arătat că nu a discutat personal cu partea vătămată (f.37, 75 dosar urmărire penală).
La data de (...) martora P. F. a sesizat D. G. de A. S. și P. C. M., iar la data de (...) a dus-o pe partea vătămată minoră la un cabinet de ginecologie pentru consult. M. G. R., medic ginecolog, a consultat-o pe minoră și a constatat că aceasta prezenta semne probabile ale unui abuz sexual, respectiv o iritație accentuată a zonei vulvare și vizual, a apreciat că permitea indexul la consult (f.52, 124 dosar urmărire penală).
Martorul G. R. a declarat că la momentul examinării minorei, aceasta i-a relatat că „. a luat-o în brațe și i-a băgat degetul în vagin, astfel încât martora a întocmit un bilet de trimitere către un medic-legist (f.53, 124 dosar urmărire penală).
Cu toate acestea, minora nu a fost dusă de îndată la un serviciu sau cabinet medico-legal, ci doar la data de (...), dată la care s-a constatat că este virgină și că nu prezintă urme de leziuni traumatice pe corp și nici în sfera ano- genitală (f.30 dosar urmărire penală).
Anterior acestui moment, minora a fost supusă unei proceduri de evaluare psihologică în cadrul Direcției G. de A. S. și P. C. M. (f.23 dosar urmărire penală).
P. raportului de psihodiagnostic și evaluare clinică nr. 19466/ (...), s-a constatat că partea vătămată, în vârstă de 3 ani și 6 luni, este sensibilă și emotivă, dar fără reacții dezadaptative. Minora era încordată, tristă, iritată și înfricoșată când vorbea despre tatăl vitreg, inculpatul B. C. G. și a folosit expresii verbale concrete legate de sexualitate „. C. a pus puța lui în gură la mine";, demonstrând relații sexuale orale în timpul interviului de dezvăluire (f.24 dosar urmărire penală).
La data de (...) bunica paternă a minorei, martora P. F. a formulat o plângere penală, reclamând abuzul sexual săvârșit de inculpat (f.7 dosar urmărire penală).
La data de (...), având în vedere vârsta părții vătămate, organele de cercetare penală, în prezența psihologului din cadrul Direcției G. de A. S. și P. C. M., martora C. D. au procedat la audierea minorei P. M. J. F. (f.27 dosar urmărire penală).
P. procesului-verbal aflat la fila 27 dosar urmărire penală și suportului optic pe care a fost imprimată audierea, minora P. M. J. F. a relatat că inculpatul, respectiv „. se „. cu puța lui cu mine";, „s-a jucat și cu puța mea, cu degetul";, „mi- a băgat puța în gură";, „îmi dă muie"; și „de mai multe ori";.
Din declarațiile martorei C. D. a rezultat că partea vătămată a relatat lucruri identice atât la momentul interviului pentru raportul de psihodiagnostic, cât și al audierii de către organele de cercetare penală, iar că metodele de audiere au fost adaptate la vârsta minorei (3 ani și 6 luni), fiind evitate situațiile care ar fi putut să o influențeze în vreun fel (f.103).
În cursul urmăririi penale s-a procedat și la întocmirea unor rapoarte de constatare privind examinarea cu tehnica poligraf a martorilor P. F. și B. V., precum și a inculpatului B. C. G.
Deși lipsite de forță probantă în ceea ce privește stabilirea situației de fapt și a răspunderii penale, din cauza particularităților prezentei cauze, în special legate de vârsta părții vătămate, instanța de fond nu a înlăturat concluziile acestor rapoarte, ci le va reține ca oferind indicii sub rezerva coroborării cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
A., în cazul martorilor P. F. și B. V. nu au fost evidențiate reacții psihofiziologice specifice comportamentului simulat, în timp ce în cazul inculpatului B. C. G. au fost evidențiate asemenea modificări la întrebările directe privind comportamentul sexual asupra minorei (f.19, 42, 78 dosar urmărire penală).
P. raportului de constatare medico-legală nr. 990/(...) întocmit de S. M.-L.
B. M. s-au reiterat concluziile provizorii din data de (...) și s-a arătat că aspectul roșiatic iritativ de la nivelul vulvar s-ar fi putut produce în urma unei igiene necorespunzătoare, nefiind caracteristice unui abuz sexual (penetrare cu degetul) (f.34 dosar urmărire penală).
M. B. V., mama părții vătămate minore, a arătat că nu a avut niciodată suspiciuni sau bănuieli față de comportamentul inculpatului, iar minora nu i-a spus niciodată că i s-ar fi întâmplat ceva de natură sexuală (f.36 dosar urmărire penală).
De asemenea, potrivit rapoartelor întocmite de D. G. de A. S. și P. C. M. la datele de (...) și (...) a rezultat că minora este foarte atașată de mama sa și s-a apreciat că nu sunt prezente urme specifice traumei psihice ca urmare a exercitării unui abuz sexual (f.32, 120).
Inculpatul B. C. G. nu a recunoscut săvârșirea faptelor de care este acuzat, susținând că nu a rămas niciodată singur cu minora și că nu a agresat-o sexual, aceasta fiind influențată de bunicii paterni să declare în acest sens (f.72).
Având în vedere probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut că în mod cert inculpatul B. C. G. a exercitat acte de agresiune sexuală sau cu o conotație sexuală asupra părții vătămate, în mod repetat. Instanța de fond a constatat că partea vătămată P. M. J. F., în ciuda vârstei de 3 ani și 6 luni a relatat în detaliu și în mod consecvent actele sexuale la care a fost supusă de inculpat. A. minora a relatat, în împrejurări diferite, bunicilor paterni (martorii P.
I. și P. F.), medicului ginecolog (martorul G. R.), psihologului din cadrul Direcției G. de A. S. și P. C. M. (martorul C. D.) și organelor de cercetare penală, aceleași aspecte privind întreținerea de relații sexuale orale și atingerea organelor sale genitale de către inculpat, susținerile sale coroborându-se inclusiv cu mențiunile raportului de evaluare psihică și ale celor privind testarea cu tehnica poligraf.
În ceea ce privește susținerile inculpatului privind nelegalitatea probei constând în audierea părții vătămate, întrucât nu a fost prezent reprezentantul legal al acesteia, instanța a reținut că audierea acesteia în condițiile expuse a fost determinată de vârsta minorei, astfel încât s-a impus recurgerea la metode psihologice specifice și inclusiv, potrivit precizărilor martorului C. D., evitarea prezenței persoanelor care ar fi putut altera conținutul declarațiilor, cum este cazul mamei minorei, B. V. sau a bunicii paterne P. F. (f.103).
În raport de situația de fapt expusă, instanța de fond a reținut că faptele inculpatului B. C. G., constând în aceea că în cursul anului 2011, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a întreținut relații sexuale orale cu partea vătămată P. M. J. F., în vârstă de 3 ani, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.
De asemenea, faptele inculpatului B. C. G. care în aceleași împrejurări, în mod repetat și în baza unei rezoluții infracționale unice a săvârșit acte cu caracter obscen asupra părții vătămate, constând în atingerea organului genital al acesteia cu degetele și respectiv, cu propriul organ genital, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de corupție sexuală, prevăzută de art. 202 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.
La încadrarea juridică a infracțiunii de viol săvârșită de inculpat, instanța de fond a avut în vedere pe de o parte că minora se afla în îngrijirea și educarea în fapt a acestuia, ca urmare a împrejurării că s-a căsătorit cu mama părții vătămate și locuiau în același imobil, iar pe de altă parte, că minora, în vârstă de
3 ani, se afla în imposibilitatea fizică de a se apăra ori de a-și exprima voința într- un sens sau altul, tocmai din cauza acestei vârste.
Totodată, la reținerea stării de recidivă postexecutorie, instanța a avut în vedere că inculpatul a mai fost condamnat anterior prin sentința penală nr.
248/(...) a Judecătoriei V. de Sus la o pedeapsă de 3 ani închisoare, fiind arestat la data de (...) și liberat condiționat la data de (...), cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 399 de zile închisoare, astfel încât, întrucât faptele care formează obiectul prezentei cauze au fost săvârșite după împlinirea perioadei menționate, sunt incidente dispozițiile art. 37 lit. b Cod penal.
În consecință, în considerarea dispozițiilor art. 72 Cod penal, instanța de fond l-a condamnat pe inculpat la următoarele pedepse: 17 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, d, e Cod penal pe o perioadă de 8 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. 1, alin.
2 lit. b și alin. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal; 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală, prevăzută de art. 202 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal, apreciind că acestea corespund scopului și funcțiilor prevăzute de art. 52 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepselor principale aplicate, instanța a avut în vedere gradul de pericol social extrem de ridicat al infracțiunilor săvârșite, precum și particularitățile modului de comitere a acestora. A., dincolo de obiectul juridic special al acestor infracțiuni, respectiv relații sociale privitoare la inviolabilitatea sexuală a persoanei, pericolul social concret al infracțiunilor din prezenta cauză este circumstanțiat de vârsta victimei (3 ani), practic un copil aflat în perioada inițială de creștere și dezvoltare și cu privire la care este imposibil de determinat la acest moment care sunt consecințele comiterii faptelor
și de modalitatea săvârșirii acestora, respectiv întreținerea de relații sexuale orale și atingeri ale organelor genitale. De asemenea, la individualizarea cuantumului pedepselor aplicate, instanța a avut în vedere și faptul că victima se afla în îngrijirea și educarea inculpatului, antecedentele penale ale acestuia concretizate în starea de recidivă postexecutorie, dar și conduita nesinceră și lipsită de orice regret adoptată pe parcursul procesului.
În ceea ce privește pedepsele complementare și accesorii ce urmează a fi aplicate inculpatului, instanța de fond a reținut că natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite sunt incompatibile nu numai cu gradul de responsabilitate civilă pe care îl implică exercitarea drepturilor prevăzute de art.
64 lit. a,b,d,e Cod penal, dar și de responsabilitate umană, mai ales sub aspectul interzicerii drepturilor părintești, inculpatul având un copil minor dintr-o altă relație.
În temeiul art. 33 lit. a Cod penal raportat la art. 34 lit. b Cod penal și art.
35 Cod penal, constatând că faptele care formează obiectul prezentei cauze au fost săvârșite în concurs real, instanța a contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 17 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b,d,e C.p. pe o perioadă de 8 ani.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală, instanța de fond a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal, a scăzut din durata pedepsei aplicate acestuia perioada reținerii și arestării preventive, de la data de (...) la zi.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 instanța a dispus, după rămânerea definitivă a prezentei sentințe, recoltarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în SNDGJ.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998 cod civil și, prin comiterea infracțiunilor s-a produs un prejudiciu, constând în suferința și consecințele negative asupra dezvoltării psihice a minorei, instanța de fond, în temeiul art. 14 Cod procedură penală și art. 346 Cod procedură penală, l-a obligat pe inculpat la plata către partea civilă P. M. J. F., reprezentată de P. F., a sumei de 20.000 euro, în echivalent în lei la data plății, apreciindu-se că această sumă reprezintă o despăgubire echitabilă și suficientă pentru prejudiciul cauzat.
În temeiul art. 109 Cod procedură penală, instanța de fond a dispus păstrarea DVD-ului înregistrat la poziția nr. 4. în registrul mijloacelor de probă al instanței, până la soluționarea definitivă a cauzei, când se va arhiva împreună cu dosarul.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, instanța l-a obligat pe inculpat la plata către stat a câte 1500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care, 150 lei onorariul apărătorului desemnat din oficiu pt. partea vătămată s-a plătit din fondurile M.ui Justiției către d-na av. F.aș Mădălina.
Împotriva acestei sentințe, inculpatul B. C. G. a declarat apel, solicitând instanței admiterea acestuia, desființarea sentinței primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod pr.pen., întrucât faptele pentru care a fost trimis în judecată nu există, pentru motivele arătate în motivele de apel depuse în scris la dosar.
S-a solicitat în esență a se constata în temeiul art. 64 alin. 2 Cod pr.pen. că audierea părții vătămate minore, din faza de urmărire penală este nelegală raportat la dispozițiile art. 771 alin. 5 Cod pr.pen. potrivit cărora declarația părții vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice video și audio și se redă integral în forma scrisă, fiind semnată de organul judiciar și de partea vătămată, având în vedere că la dosarul cauzei există doar un proces- verbal încheiat la data de (...), în care se consemnează doar anumite aspecte din declarația părții vătămate astfel că nu-și poate da seama în ce context s-a ajuns la acea declarație. S-a mai susținut că declarația din faza de urmărire penală, respectiv evaluarea psihologică, a fost luată în lipsa reprezentantului legal care la acea dată era mama minorei, B. V.
Analizând apelul declarat, prin prisma actelor de la dosar, a dispozitțiilor legale în materie și a motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
In urma completării materialului probator in apel (efectuarea unui nou raport de evaluare psihologică a minorei, cu două interviuri ale acesteia atât la instanță, cât și la domiciliul acesteia, audierea bunicii paterne P. F., a reprezentantei legale a minorei și a străbunicului patern, Muj I., vizionarea celor două DVD-uri atașate dosarului cauzei) toate coroborate și cu materialul probator administrat în faza de urmărire penală și în fața primei instanțe, se poate concluziona că în cauză există un puternic dubiu în sensul că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.da Cu referire la efectuarea primului raport de evaluare psihologică Curtea apreciază că au fost încălcate tacticile de audiere psihologică a minorilor presupus abuzați sexual (f.24-28 d.u.p.) A., se observă că de la începutul audierii părții vătămate i-a fost dată în mână o acadea, pentru a demnostra prin intermediul acesteia presupusul abuz sau a imita astfel efectuarea unui act sexual oral. Pe parcursul audierii, minora (într-adevăr neasistată la acel moment de reprezentantul legal, respectiv de mama sa) a fost în permanență „invitată"; în parc sau la joacă sau la pizza dacă spune ce a făcut „. cu ea";. In momentele în care minora nu dorea să coopereze în acest sens sau ocolea vreun răspuns concret, îi se sugerau răspunsuri iar psihologul evaluator a făcut în permanență referire la „., ca și un fel de „. a răspunsurilor așteptate.
Toate studiile de specialitate reflectă împrejurarea că, în cazul unor astfel de presupuse fapte, tehnica audierii prin psiholog se realizează treptat, abia în ultima fază a dialogului apelându-se la sintagme care sunt menite să evidențieze prezența unui comportament sexual deviant, ori din înregistrarea audio-video a dialogului se desprinde faptul că aceste tehnici au fost abordate primordial. Aceasta în condițiile în care minora era desprinsă de mediul ei natural, departe de mama sa față de care în mod evident are o afecțiune aparte și influențată fiind de compania familiei paterne.
Din această perspectivă, menționăm că politica penală a fost orientată să asigure în primul rând reprimarea presupusului infractor și nu este în măsură să asigure o stăpânire eficientă a acestui gen de criminalitate. I. informatiile privind implicarea copilului în relații sexuale cu un adult pot fi obținute ca urmare a unei singure audieri sau a mai multora. In relația cu un psiholog, copilul trebuie sa beneficieze de un mediu securizant si relaxant, eventual in prezența unor jucării, aspect care reiese că a fost neglijat la primul interviu când fetiței i s-a dat o acadea si apoi două păpuși antagonice.C. trebuie sa i se permită să se exprime liber, fără adoptarea unei atitudini de încurajare sau a uneia de îndoială.
Intrebările centrate de genul „. locuiește soțul mamei tale?"; sau „sunt lucruri pe care le face special cu tine?"; au fost omise de primul psiholog. In primul interviu realizat cu minora s-a trecut aproape direct la întrebările multiple, de natură a confuza minora
In final s-a trecut la intrebarile da-nu „. ca C. a facut asa? Cum a făcut
C.?";
Nu este lipsit de relevanță faptul că în evaluarea psihologică efectuată în cursul judecății în apel, partea vătămată a relevat împrejurări suplimentare, care nu au fost deloc nici abordate, nici aduse spontan în discuție la momentul primei evaluări.
Este de menționat că audierea minorei în prezența psihologului I. Gal s-a făcut și în prezența unuia dintre membrii completului de judecată (de sex feminin, existând indicii că aceasta ar avea reticențe de a vorbi în prezența persoanelor de sex masculin - f. 42-44, dosar apel, încheierea penală din 25 aprilie 2012).
Prin propriile percepții, instanța a constatat că partea vătămată nu are probleme de comunicare, că îi lipsea mediul familial matern (inclusiv „.) și că, în mod surprinzător, în peisajul afectiv se regăsea brusc „..
Intrebată fiind cine e tatăl ei, minora a răspuns dezinvolt că are doi tați, pe
„. și pe „., aceasta în condițiile în care de ceva vreme era temporar în plasament la bunica paternă..
Este de menționat că numitul „. este tatăl natural al minorei, tată care, așa cum reiese din întregul probatoriu administrat (inclusiv din declarațiile mamei sale, P. F.), a fost total dezinteresat, încă de la nașterea fetiței, de soarta acesteia, ultima dată când minora l-a văzut fiind la vârsta de un an, vârstă la care este greu de conceput că l-ar fi ținut minte.
In aceste condiții, minora a fost întrebată unde este „., aceasta răspunzând:
„Are treabă în Franța";.
Față de astfel de noi premise, se poate constata extrem de simplu că influența bunicilor paterni (mai ales a bunicii) a avut un rol hotărâtor asupra minorei, fiind de remarcat faptul că primele indicii ale unui presupus abuz sexual au apărut abia după ce aceasta, cu acordul mamei sale, a fost lăsată în grija bunicilor paterni o perioadă mai îndelungată, pentru a întări astfel legătura de rudenie.
Din vizionarea înregistrării audio pusă la dispoziție de părți, înregistrare făcută imediat după ce partea vătămată a fost „returnată"; mamei în toamna anului 2011, reiese în mod limpede că nu-și dorea mediul familial al bunicilor paterni, că față de bunica paternă (spre deosebire de bunicul patern) minora simțea repulsie (spunându-i „baba";) și că aceasta nu a lăsat-o pe mama ei să vină după ea, deși partea vătămată a vrut să sune la „..
Aceste aspecte au fost prezentate doar în circumstanțiere, însă vin să creioneze, în opinia Curții, o posibilă situație conflictuală (susținută și de declarațiile martorilor) care a fost abia percepută de instanța de fond și de organele de urmărire penală.
P. principiului că orice acțiune trebuie să aibă un scop, instanța de apel nu va nega posibilitatea expusă de aparținătorii din partea mamei a minorei, și anume aceea că în mod real bunica paternă a dorit ca partea vătămată să revină în familia paternă cu orice preț, iar aceasta în pofida faptului că propriul ei fiu nu își dorea acest lucru.
In sprijinul acestei aserțiuni vin următoarele considerente:
- copiii și nepoții martorei P. F. au alte priorități acum, ea fiind nevoită să rămână să întrețină pe propriul frate, persoană cu dizabilități;
- tatăl minorei, numitul „. apare după vârsta de 4 ani în amintirile induse ale părții vătămate de către bunica paternă, în condițiile în care acesta practic nu a avut niciun contact cu minora, decât până la vârsta de 3 luni, și ulterior până când minora a împlinit un an încă 3 luni;
- bunica paternă manifestă inclusiv în declarații temerea că mama părții vatămate se va recăsători iar următorul soț va abuza de fetiță (împrejurare care reiese din considerentele sentinței civile nr. 1362/(...) a T.ui Satu-M. - f.74-76) prin care minora a fost reîncredințată mamei;
- din vizionarea CD-ului pus la dispoziție de mama părții vătămate reiese că, foarte probabil în mod intenționat, igiena intimă a părții vătămate în timpul șederii la bunicii paterni a fost precară (minora relatând spontan că dacă făcea
„caca"; sau „pipi"; la „. adică pe hotar, bunica F. o stergea cu „iarbă";). Este clar că în astfel de împrejurări au apărut și primele constatări medico-legale care constatau o iritație în regiunea vulvară a minorei. P. celor finale, respectiv raportului de constatare medico-legală nr. 990/(...) întocmit de S. M.-L. B. M. inițial s-a arătat că aspectul roșiatic iritativ de la nivelul vulvar s-ar fi putut produce în urma unei igiene necorespunzătoare, nefiind caracteristice unui abuz sexual (penetrare cu degetul) (f.34 dosar urmărire penală). Aceste concluzii infirmă în totalitate susținerile martorei P. F. potrivit cărora minora i-ar fi relatat că „. s-a „jucat cu degetul la puța ei";.
- în plus, în ultima declarație dată în fața instanței de apel (fila 80-81), martora a făcut alte afirmații noi, în legătură cu presupuse acte de corupție sexuală relatate de minoră în timpul șederii la ea și pe parcursul soluționării cauzei în apel. Este de menționat însăși poziția minorei care apare în CD-ul depus la dosar potrivit căreia ea „bea din sticluță bere";, că bunica spunea „să nu mă mai duc la tati"; și că „. s-a jucat cu puța mea";, „. e la închisoare din cauza lui baba"; și că dacă bunica îi zice „eu sunt stăpână aici";, bunicul patern replica „nu mai da în fată, o doare";.
- martora B. V., mama părții vătămate minore, a arătat că nu a avut niciodată suspiciuni sau bănuieli față de comportamentul inculpatului, iar minora nu i-a spus niciodată și nici nu i-a sugerat că i s-ar fi întâmplat ceva de natură sexuală (f.36 dosar urmărire penală). Acest aspect este confirmat și de evaluarea psihologică făcută mamei minorei în care se arată că aceasta este foarte apropiată de copilul ei și ar fi fost în stare să perceapă astfel de chestiuni;
- de asemenea, potrivit rapoartelor întocmite de D. G. de A. S. și P. C. M. la datele de (...) și (...) a rezultat că minora este foarte atașată de mama sa și s-a apreciat că nu sunt prezente urme specifice traumei psihice ca urmare a exercitării unui abuz sexual (f.32, 120), aceste aspecte fiind confirmate imediat ulterior presupuselor abuzuri sexuale reclamate de martora P. F. și reconfirmate prin raportul psihologic efectuat în cursul judecății în apel.
In astfel de circumstanțe, este greu de susținut că cele două rapoarte de evaluare ar avea prevalență unul față de celălalt, având în vedere doar vârsta minorei care la momentul săvârșirii presupusei fapte a avut 3 ani și 6 luni și acum are peste 4 ani.
Invocarea nulității declarațiilor părții vătămate, ori într-o fază ori în alta, de către apărătorul inculpatului, este neîntemeiată având în vedere că pentru părțile vătămate cu o vârstă atât de mică trebuie coroborate prevederile procedurale cu cunoștințele de psihologie infantilă. De fapt, nu se poate vorbi de o declarație a părții vătămate pentru verificarea veridicității acuzației aduse inculpatului în faza actelor premergătoare, ci de o ascultare a acesteia în prezența psihologilor.
Nu subzistă nici raționamentul acuzării potrivit căruia minorii la astfel de vârste folosesc ca mecanism de protecție refuzul de rememorare a unor astfel de evenimente.In acest sens, stau sprijin tocmai rapoartele întocmite de D. G. de A. S. și P. C. M. la datele de (...) și (...) (deci la scurt timp după reclamarea presupusului abuz) din care a rezultat că minora este foarte atașată de mama sa și s-a apreciat că nu există prezente urme specifice traumei psihice ca urmare a exercitării unui abuz sexual.
Corespunde realității faptul că partea vătămată putea să reproducă datorită vârstei la care se află termeni pe care i-a auzit în mediul său familial (de genul
„muie, puță";) însă reiese limpede că termenul de „. nu era uzitat de nimeni din familie, în general organele genitale feminine fiind definite prin termenul de „., inclusiv de către bunica paternă.
In mod analog, nu poate sta la baza unei hotărâri de condamnare faptul că în primul interviu partea vătămată a arătat că vomită după suc, o astfel de chestiune fiind în mod general uzitată și replicată de către părinți în situația în care minorii de vârste fragede consumă în exces băuturi acidulate.
Cât privește împrejurarea că inculpatul testat cu tehnica poligraf ar fi pus în evidență comportamentul simulat la întrebările relevante, la această împrejurare și relevanță probatorie s-a referit și prima instanță arătând că aceste circumstanțe nu fac parte din probatoriu (potrivit prev. de art. 64 C.) și că rezultatele lor sunt nerelevante.În plus, înregistrările poligrafice sunt relativ imperfecte, indicatorii analizați în detectia nesincerității fiind dependenți de manifestările emotive ale persoanei respective și de condițiile în care acest test a fost efectuat.In acest sens, inculpatul a susținut în mod constant că în ziua efectuării testului poligraf a fost trezit și dus din arest la 5 dimineața, testarea făcându-se undeva la ora 21,oo în aceeași zi, situație ce poate explica și influența rezultatul testării.
Nu trebuie neglijat nici aspectul că față de inculpat, care a fost supus unei evaluări medico-legale psihiatrice complexe în cursul urmăririi penale, nu s-a relevat de nicio natură că acesta ar prezenta simptome sau manifestări deviante din punct de vedere sexual (f.87, d.u.p.), starea de recidivă datorându-se comiterii mult anterior a unor infracțiuni de furt.
Față de cele sus - expuse, în baza art. 379 pct. 2 lit. a C. Curtea va admite apelul declarat de către inculpatul B. C. G. împotriva sentinței penale nr. 55 din (...) a T.ui M. pe care o va desființa în întregime cu excepția dispoziției privind păstrarea mijloacelor de probă, respectiv a celor două suporturi audio-video și:
Pronunțând o nouă hotărâre:
În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 alin. 1 lit. a C.p.p. va dispune achitarea inculpatului B. C. G. de sub învinuirea comiterii infracțiunilor de viol, prevăzută de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 3 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și art. 37 lit. b C.pen. și corupție sexuală, prevăzută de art. 202 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen.
Va mai dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 39/19 octombrie 2011 emis de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), dacă nu este arestat în altă cauză.
F.ă de temeiul achitării, Curtea va respinge acțiunea civilă formulată de P. F. în calitate de fost reprezentant a părții civile minore, P. M. J. F., în prezent domiciliată la mama sa B. V. în com. B. V., sat B., nr. 84 A, jud. M..
Se va stabili în favoarea Baroului de avocați C. suma de 250 lei onorariul apărătorilor desemnați din oficiu, respectiv 100 lei onorariu parțial pentru d-ul av. Urcan C. și 150 lei pentru d-na avocat B. I., sume ce se vor plăti din fondurile M.ui Justiției.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, conform art. 192 al. 3 C.pr.pen
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite apelul declarat de către inculpatul B. C. G., arestat în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 55 din (...) a T.ui M. pe care o desființează în întregime cu excepția dispoziției privind păstrarea mijloacelor de probă, respectiv a celor două suporturi audio-video și:
Pronunțând o nouă hotărâre:
În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 alin. 1 lit. a C.p.p. achită pe inculpatul B. C. G., fiul lui I. și G., născut la data de (...) în V. de Sus, cetățean român, recidivist, domiciliat în comuna B. V., sat B. nr. 84 A și f.f.l. în V. de Sus, str. 22 D. bl. T6, ap. 9, jud. M., CNP 1., arestat în Penitenciarul Gherla, de sub învinuirea comiterii infracțiunilor de viol, prevăzută de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 3 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. și art. 37 lit. b C.pen. și corupție sexuală, prevăzută de art. 202 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2
C.pen. și art. 37 lit. b C.pen.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 39/19 octombrie 2011 emis de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), dacă nu este arestat în altă cauză.
Respinge acțiunea civilă formulată de P. F. domiciliată în satul V., nr. 807, jud. Satu M., în calitate de reprezentantă a părții civile minore, P. M. J. F., în prezent domiciliată la mama sa B. V. în com. B. V., sat B., nr. 84 A, jud. M..
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C. suma de 250 lei onorariul apărătorilor desemnați din oficiu, respectiv 100 lei onorariu parțial pentru d-ul av. Urcan C. și 150 lei pentru d-na avocat B. I., sume ce se vor plăti din fondurile
M.ui Justiției.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în termen 10 zile de la comunicare cu inculpatul și de la pronunțare cu celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică din 30 mai 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, G., V. C. A. D. L. M. V.-G.
Red.A.D.L. Dact.H.C./4ex./(...) Jud.fond: A.C. R.
| ← Decizia penală nr. 44/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 935/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
