Decizia penală nr. 22/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
D. PENALĂ NR.22/2012
Ședința publică din 04 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. P.- judecător JUDECĂTORI: V. G.
M. B. GREFIER: D. S.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. D.
S.
S-a luat spre examinare contestația în anulare formulată de B. R. M. împotriva deciziei penale nr.15 din 31 mai 2012 a C. de A. C., pronunțată în dosar nr.(...).
Cauza s-a luat fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27 septembrie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Asupra cauzei penale de față:
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul B. R. M. împotriva deciziei penale nr. 15 din 31 mai 2012 a C. de A. C.
Nu s-a dispus citarea contestatorului, însă acesta s-a prezentat la judecată.
Se constată că, la 6 iunie 2012, s-a înregistrat pe rolul C. de A. C. contestația în anulare formulată de contestatorul B. R. M. împotriva deciziei penale nr. 15 din 31 mai 2012 a C. de A. C., Secția penală.
În motivarea contestației se arată de către contestator că instanța nu a respectat dispozițiile art. 386 lit. a) C.pr.penală, în sensul că nu a fost citat la soluționarea căii extraordinare de atac la 31 mai 2012, lipsindu-l astfel de posibilitatea de a se apăra și de a-și susține demersul procesual.
Curtea, examinând contestația în anulare promovată reține că potrivit art. 391 C.pr.pen., contestatorului nu i-a fost încălcat dreptul la apărare deoarece conform textului legal sus-citat „instanța examinează admisibilitatea în principiu a cererii de contestație prevăzută în art. 386 lit. a)-c) și e), fără citarea părților";. Or, la termenul din 31 mai 2012, Curtea de apel a examinat doar admisibilitatea în principiu a contestației petentului, neconsiderând că sunt motive care să ducă la soluționarea pe fond a acesteia, pentru a fixa un termen de judecată în ședință publică, conform art. 392 C.pr.pen.
Acest punct de vedere al C. de apel este împărtășit și prin D. X. a Î., S. U., pronunțată în recurs în interesul legii, în care s-a stabilit că „examinarea admisibilității în principiu a contestației în anulare, fără citarea părților, nu încalcă dreptul acestora la un proces echitabil, consacrat prin art. 6 din
CEDO.";
Examinând admisibilitatea în principiu a prezentei contestații în anulare, potrivit art. 391 C.pr.pen., curtea constată următoarele:
Referitor la motivul invocat, întemeiat pe dispozițiile art. 386 lit.a)
C.pr.pen., din examinarea dosarului nr.(...) al C. de A. C., în care s-a pronunțat decizia penală nr. 15 din 31 mai 2012, rezultă că inculpatul B. R. M. nu a fost citat la judecarea căii extraordinare de atac, îndreptată împotriva Deciziei penale nr. 520/(...) a C. de A. C., întrucât la acea dată s-a verificat doar întrunirea condițiilor de admisibilitate în principiu, a contestației în anulare formulată de către acesta.
Prin decizia penală nr. 15 din 31 mai 2012, Curtea a apreciat că în speță nu erau întrunite prevederile art. 386 lit. c1) C.pr.pen., referitoare la intervenirea prescripției pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată vizată de art. 290 C., condiții în care i-a respins ca nefondată contestația formulată.
Examinând contestația în anulare formulată de contestator, sub aspectul admisibilității în principiu, potrivit art. 391 C. proc. pen., Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Contestația în anulare constituie o cale extraordinară de atac prin care pot fi reparate erori de neînlăturat pe alte căi, și anume anularea pentru vicii, nulități privind actele de procedură, și nu un motiv care ar constitui o nulitate privind fondul cauzei.
Natura juridică a acestui remediu procesual este mixtă, atât de anulare, în sensul că pe calea contestației în anulare poate fi anulată hotărârea, cât și de retractare, respectiv că însăși instanța care a pronunțat hotărârea este pusă a controla condițiile în care a dat hotărârea și de a o infirma eventual.
Totodată, din perspectiva tehnicii de reglementare a acestei căi extraordinare de atac, legiuitorul a folosit enumerarea expresă și limitativă a cazurilor în care se poate ataca o hotărâre definitivă, prin intermediul contestației în anulare, ceea ce reprezintă o garanție că această cale nu va da posibilitatea oricui și oricând de înlăturare a efectelor pe care le au hotărârile judecătorești definitive.
În conținutul dispozițiilor art. 386 C. proc. pen., așa cum a fost modificat prin L. nr. 3., sunt prevăzute cazurile de contestație în anulare, statuându-se că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii
(…);
De asemenea, în art. 391 C. proc. pen., legiuitorul a prevăzut că:
„(1) Instanța examinează admisibilitatea în principiu a cererii de contestație prevăzute în art. 386 lit. a) - c) și e), fără citarea părților.
(2) Instanța constatând că cererea de contestație este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute în art. 386 și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestația și dispune citarea părților interesate.";
Curtea, verificând contestația în anulare formulată de contestatorul B. R. M. și întemeiată pe dispozițiile art. 386 lit. a) C. proc. pen., prin prisma dispozițiilor art. 391 C. proc. pen., referitoare la admisibilitatea în principiu, constată că aceasta este inadmisibilă.
Dispozițiile art. 386 lit. a) C. proc. pen. prevăd că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.
Altfel spus, cazul de contestație în anulare menționat se referă la neîndeplinirea legală a procedurii de citare pentru judecata care are loc la instanța de recurs.
Prin modul de reglementare a dispozițiilor art. 386 lit. a) C. proc. pen., legiuitorul dă posibilitatea verificării modului în care au fost respectate anumite garanții procesuale pe care le au părțile în procesul penal, și anume dreptul de a fi prezente la judecata recursului, precum și exercitarea dreptului la apărare, în condițiile unei ședințe publice, orale și contradictorii.
În sensul celor arătate, prezența concomitentă a părților este asigurată prin procedura de citare a acestora și în fața instanței de recurs, în condițiile art. 38511 alin. (1) și (2) C. proc. pen., dându-li-se posibilitatea administrării de probe în limitele conferite de lege, susținerii și dezvoltării criticilor formulate ca motive de recurs.
Potrivit art. 38511 alin. (1) și (2) C. proc. pen., „(1) Judecarea recursului se face cu citarea părților. (2) Judecarea recursului nu poate avea loc decât în prezența inculpatului, când acesta se află în stare de deținere.";
Dispozițiile ce reglementează recursul în ansamblul său sunt prevăzute la S. a II-a din Capitolul III „Căile de atac ordinare"; și în cadrul Titlului II „Judecata";, așa încât normele speciale privind recursul se completează cu normele generale ce guvernează judecata.
În conținutul dispozițiilor art. 306 C. proc. pen., referitoare la soluționarea cauzei, se prevede că: „Deliberarea și pronunțarea hotărârii se fac de îndată după încheierea dezbaterilor. Pentru motive temeinice, deliberarea și pronunțarea pot fi amânate cel mult 15 zile.";
De asemenea, prevederile art. 310 C. proc. pen. privind pronunțarea hotărârii statuează că: „(1) Hotărârea se pronunță în ședință publică de către președintele completului de judecată asistat de grefier. (2) La pronunțarea hotărârii părțile nu se citează. Hotărârea se redactează în cel mult 20 de zile de la pronunțare."; A. dispoziții au fost respectate întru totul de către instanța de recurs, Curtea de A. C., care la data de 2 aprilie 2012 a admis recursurile declarate de către P. de pe L. Judecătoria Cluj-Napoca și A. - D. C. împotriva Sentinței penale nr. 802 din 16 iunie 2011 a Judecătoriei C.-N., care a fost casată în întregime și în rejudecare s-a dispus condamnarea contestatorului la pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 81 C., și obligarea acestuia la plata către partea civilă a sumei de 425.440 lei, cu accesoriile prevăzute de lege.
Curtea, examinând actele procedurale mai sus menționate, față de motivele concrete invocate de contestatorul B. R. M., respectiv neparticiparea sa la data de 31 mai 2012, la soluționarea contestației în anulare, formulată împotriva Dec. pen. 520/0(...) a aceleiași instanțe, prin care s-a admis rejudecarea recursurilor promovate de către P. și A. împotriva Sentinței penale nr. 802 din 16 iunie 2011 a Judecătoriei C.-N., prin prisma cazului de contestație prevăzut în art. 386 lit. a) C. proc. pen., constată ca fiind inadmisibilă contestația în anulare formulată, deoarece motivele arătate de contestator exced condițiilor legale supuse verificării și prevăzute expres de legiuitor.
Este de precizat că la 31 mai 2012 Curtea a verificat doar îndeplinirea condițiilor vizând admisibilitatea în principiu a contestației, dispozițiile legale neimpunând citarea contestatorului.
Astfel, contestatorul, deși a formulat contestație în anulare împotriva unei hotărâri definitive, și anume a celei pronunțate la 31 mai 2012, ea vizează însă critici referitoare la o soluție ce privește tot o contestație în anulare, act procedural ce nu este supus examinării pe calea contestației în anulare, cale extraordinară de atac al cărei obiect îl vizează numai hotărâri penale definitive, potrivit art. 386 cu referire la art. 311 alin. (2) C. proc. pen., pronunțate în judecarea recursurilor ca și căi ordinare de atac.
Așa fiind, se va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de condamnatul B. R. M. împotriva deciziei penale nr. 15 din 31 mai 2012 a C. de A. C.
Va obligă pe condamnat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, în baza art. 192 alin.(2) C.pr.pen.
PENTRU A. MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul B. R. M. împotriva deciziei penale nr.15 din (...) a C. de A. C.
Obligă pe contestator să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
D. este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 octombrie 2012.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |
D. P. V. G. | M. B. | D. S. |
2 ex. - (...)
| ← Încheierea penală nr. 754/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 44/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
