Decizia penală nr. 935/2012, Curtea de Apel Cluj

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR.935/R/2012

Ședința publică din 19 iunie 2012

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : I. M.- judecător JUDECĂTORI : V. V. A.

: L. H. GREFIER : L. C.

P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. S. D.

S-a luat spre examinare recursul declarat de P. de pe L. Judecătoria

Zalău, împotriva sentinței penale nr. 143 din 28 martie 2012, pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoriei Z., privind pe inculpatul N. F.-I., trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, faptă prevăzută și pedepsită de art.

211 alin. 1 ș1 alin. 2 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av.M. G., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială dpeusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Reprezentantul P.ui, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună condamarea inculpatului la pedepse într-un cuantum sporit, fără reținerea de circumstanțe atenuante. Astfel, apreciază că instanța de fondîn mod greșit a reținut în sarcina inculpatului, circumstanțele atenuante prev.de art.74 lit.a C.penal doar pentru simplul fapt că acesta nu are antecedente penale, are vârsta de 22 de ani iar conduita acestuia înainte de săvârșirea faptelor a fost situată în afara sferei ilicitului penal. Arată că inculpatul, pe parcursul judecării cauzei, a fost prezent la un singur termen de judecată după care nu s-a mai prezentat, împrejurare ce este de natură să ducă la concluzia că nu se justifică reținerea circumstanțelor atenuante.

Apărătorul inculpatului, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, apreciind că parchetul nu a făcut o motivare în drept a recursului. Consideră că în mod corect prima instanță a reținut circumstanțele atenuante în favoarea inculpatului ținând seama de faptul că nu are antecedente penale, are o vârstă fragedă și are doi copii minori în întreținere. Cu onorar din FMJ.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 143 pronunțată la data de 28 martie 2012 de

Judecătoria Zalău, în baza art. art. 334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului N. F.-I., din infracțiunea de tâlhărie în formă continuată, prevăzută de art.211 alin.1 și alin.2 lit.c) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal în două infracțiuni de tâlhărie comise în concurs real, prevăzute de art.211 alin.1 și alin.2 lit.c) Cod penal și art.211 alin.1 și alin.2 lit.c) Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal.

În baza art.211 alin.1 și alin.2 lit.c) Cod penal, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a) și art.76 alin.1 lit.b) Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului N. F.- I., fiul lui N. și D., născut la data de (...), în municipiul Z., jud.Sălaj, cetățean român, studii-10 clase, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar neîndeplinit, fără antecedente penale, domiciliat în comuna M. de Jos, nr.220, jud.Sălaj, CNP 1. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie asupra părții vătămate B. I. V.

În baza art.211 alin.1 și alin.2 lit.c) Cod penal, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a) și art.76 alin.1 lit.b) Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului N. F.- I. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie asupra părții vătămate C. I. N.

În baza art.33 lit.a) Cod penal, raportat la art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, s- au contopit pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.861 alin.2 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului N. F. I. sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal.

S-a încredințat supravegherea inculpatului S. de P. de pe lângă Tribunalul

Sălaj.

În baza art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.

În baza art.14 Cod procedură penală raportat la art.346 Cod procedură penală și art.998-999 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă B. I. V., domiciliat în localitatea C., nr.275, jud.Sălaj și a fost obligat inculpatul N. F.-I. la plata sumei de 200 lei, reprezentând contravaloarea telefonului mobil sustras de inculpat.

În baza art.17 alin.3 Cod procedură penală, raportat la art.348 Cod procedură penală și art.998-999 Cod civil, a fost obligat inculpatul N. F.-I. la plata de despăgubiri morale către părțile civile B. I. F. și C. I.-N., în cuantum de

500 lei pentru fiecare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În data de (...), în jurul orei 10.00, inculpatul N. F.-I. s-a deplasat la un amanet situat în municipiul Z., unde a amanetat un lănțișor de aur aparținând fiului său minor, iar banii primiți, aproximativ 80 de lei, i-a cheltuit jucând la un local public la aparatele de joc și pe băuturi alcoolice, unde a rămas până în jurul orei 15.00. Având nevoie de bani, inculpatul s-a deplasat pe b-dul M. V., pentru a face rost de bani, unde în stația de autobuz amplasată vis a vis de C. T. A. P. I., s-a întâlnit cu partea vătămată C. I., care era însoțit de martorul T. R., căreia i-a cerut să-i dea suma de 5 lei, însă aceasta a refuzat, motiv pentru care inculpatul i-a cerut amenințător să-i arate telefonul pe care îl are asupra sa, fapt ce a determinat-o pe partea vătămată să scoată telefonul din buzunar și să i-l arate, iar când a dus mâna cu intenția de a-l pune în buzunar, inculpatul l-a apucat de mână și i-a smuls telefonul mobil marca Samsung, refuzând restituirea lui și afirmând că o să-l restituie doar dacă va primi suma de 5 lei, amenințând-o totodată pe partea vătămată cu acte de violență pentru a păstra bunul, fapt ce i-a provocat acesteia o stare de temere, motiv pentru care renunțat să mai ceară telefonul și a plecat la internatul C. T. A. P. I., unde este elev și a comunicat ce i s-a întâmplat martorei T. E., care a anunțat organele de poliție.

În aceeași zi, la scurt timp, inculpatul N. F.-I. s-a îndreptat spre partea vătămată B. I., minor în vârstă de 16 ani, care se deplasa împreună cu martorul

B. M. și ținea în mână un telefon marca Nokia 5310c, spre un atelier de reparat telefoane, aflându-se la o distanță mică de locul în care a deposedat-o de telefon pe partea vătămată C. I., respectiv în apropierea localului public Stiks. Inculpatul i-a solicitat părții vătămate să-i împrumute telefonul pentru a apela o persoană. Întrucât partea vătămată a refuzat, inculpatul a apucat-o de braț și i-a smuls telefonul mobil din mână, iar în urma solicitării părții vătămate de a-i fi restituit telefonul, inculpatul a amenințat-o cu acte de violență, pentru a păstra bunul sustras. La insistențele părții vătămate de a-i fi restituit telefonul său, inculpatul i-a înmânat telefonul marca Samsung pe care anterior l-a sustras în același mod de la partea vătămată C. I. R., partea vătămată s-a deplasat la internatul C. T. A. P. I., unde este elev și a comunicat cele întâmplate martorei T. E., căreia i-a remis telefonul primit de la inculpat, aflând că telefonul pe care îl primise de la inculpat aparținea părții vătămate C. I., care a fost deposedată în același mod, restituindu-i astfel telefonul. Telefonul mobil marca Nokia 5310c sustras de la partea vătămată B. I. a fost oferit spre vânzare de către inculpat unei persoane necunoscute, care i-a oferit în schimb suma de 20 lei, pe care acesta i-a cheltuit.

Cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut parțial comiterea faptelor reținute în sarcina sa, regretând comiterea acestora, expunând pe larg modul de comitere, apreciind însă că nu a săvârșit o infracțiune de tâlhărie, ci de furt calificat și susținând că nu a exercitat amenințări și acte de violență asupra părților vătămate (f.10, 11-12, 26-27, 29).

Potrivit prevederilor art.69 Cod procedură penală, declarațiile învinuitului sau ale inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări care rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. În cauză, declarațiile inculpatului de recunoaștere a sustragerii telefoanelor mobile ale părților vătămate date pe parcursul procesului penal se coroborează cu declarațiile părților vătămate și ale martorilor audiați, precum și cu mențiunile înscrise în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante. În ceea ce privește însă recurgerea la amenințări și violențe atât pentru intrarea în posesia telefoanelor mobile, cât și pentru păstrarea acestora, instanța reține că declarația inculpatului din fața procurorului din data de (...), când acesta a susținut că nu a recurs la asemenea acte, este contrazisă tocmai de probele menționate anterior, inclusiv de declarația inculpatului din data de (...), care a arătat că își menține declarațiile anterioare date în cauză, „cu mențiunea că am deposedat-o pe partea vătămată de telefon prin smulgerea telefonului din mână."; De asemenea, se remarcă faptul că martorii oculari, B. M. I. și T. R. Augustin, care le însoțeau pe părțile vătămate, au arătat expres că inculpatul a smuls telefoanele din mâinile părților vătămate și apoi le-a amenințat atât pe părțile vătămate cât și pe martori cu bătaia, dacă vor încerca să recupereze telefoanele mobile sustrase (f.19-20, 21,

22, 23, 87, 88).

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs P. DE PE L. JUDECĂTORIA

ZALĂU solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să se dispună aplicarea unei pedepse mai mari, fără reținerea de circumstanțe atenuante.

În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a Cod penal, întrucât pe parcursul procesului penal acesta s-a prezentat în fața instanței la un singur termen de judecată.

Recursul declarat în cauză este nefondat.

În baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt, dându-se acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăția inculpatului fiind stabilită în afara oricărui dubiu.

Pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal, atât în ce privește cuantumul acestei cât și în privința modalității de executare a acesteia.

În mod legal și temeinic, instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a Cod penal, având în vedere conduita bună a inculpatului înainte de comiterea infracțiunii, aflată în afara ilicitului penal, acesta neavând antecedente penale și vârsta redusă a acestuia.

Mai mult, în raport de gradul de pericol concret al faptelor comise, modul și mijloacele de comitere a faptelor, împrejurările concrete de comitere, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, mijloacele de săvârșire a faptelor, pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere a executării acesteia este în măsură să asigure realizarea scopului prev. de art. 52 Cod penal.

În afara motivelor de recurs invocate, Curtea a examinat cauza și din oficiu, constatând că nu există nici un motiv din cele prev. de art. 3. C. care să atragă casarea hotărârii atacate.

Așa fiind, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C., Curtea va respinge recursul parchetului ca nefondat, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA

ZALĂU împotriva sentinței penale nr. 143 din 28 martie 2012 a Judecătoriei Z..

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 19 iunie 2012 .

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

I. M. V. V. A. L. H.

GREFIER, L. C.

Red.V.V.A./(...). Dact.H.C./2 ex./(...). Jud.fond: Ș. M.C..

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 935/2012, Curtea de Apel Cluj