Decizia penală nr. 105/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.105/R/2012
Ședința publică din 20 ianuarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: V. V. A., judecător
JUDECĂTORI: L. H.
I. M.
GREFIER: D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: S. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul D. A. împotriva sentinței penale nr.513 din 25 noiembrie 2011 a J. T., pronunțată în dosar nr.(...), trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit a Cod Penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Felecan Oltița L., din
Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care inculpatul arată că-și menține recursul și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu. Totodată, depune la dosar un memoriu, solicitând a fi avut în vedere la pronunțarea soluției.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și în principal, să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, apreciind că este incident cazul de casare prev.de art.3. pct.10 C.pr.pen., respectiv instanța nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale și anume cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei pe care inculpatul a formulat-o la termenul din 16 noiembrie 2011, cerere consemnată în încheierea de ședință. În hotărârea atacată, instanța de fond nu face vreo referire la acest aspect, deși cererea trebuia pusă în discuția părților și analizată în sensul respingerii sau admiterii ei. De asemenea, există contradicții între considerentele sentinței și dispozitivul acesteia, deoarece în considerente se face referire la fapta reținută în sarcina inculpatului D., pentru ca apoi, la individualizarea pedepsei, să se facă referire la alți inculpați.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă în cuantum mai redus, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante. Infracțiunea comisă este una de o gravitate deosebită, dar pedeapsa de 8 ani închisoare cu executare în regim de detenție este prea mare raportat la modalitatea de comitere, prejudiciul redus (un telefon mobil, care a fost recuperat cu concursul inculpatului, astfel că partea vătămată nici nu s-a mai constituit parte civilă în cauză) și împrejurarea că între inculpat și victimă au existat altercații, în sensul că ambii au aplicat lovituri, așa cum rezultă din declarațiile martorilor care au fost audiați în dosar. Solicită a se avea în vedere situația personală a inculpatului, faptul că acesta are un copil minor în îngrijire și nu este încadrat în muncă, apreciind că scopul preventiv al pedepsei poate fi atins și printr-o sancțiune într-un cuantum mai redus. S-a reținut circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.c C.pen., respectiv atitudinea sinceră a inculpatului, chiar dacă acesta a recunoscut doar parțial comiterea faptei, a colaborat cu organele de cercetare penală și și-a dat concursul pentru recuperarea prejudiciului. Solicită as e da o mai mare eficiență circumstanței atenuante prev.de art.76 lit.b C.pen. și a se reduce pedeapsa aplicată de prima instanță. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul Parchetului arată că prima instanță nu s-a pronunțat pe cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei formulată de inculpat, dar din motivarea hotărârii rezultă că a optat pentru infracțiunea de tâlhărie. În opinia sa, nu este în interesul inculpatului să se trimită cauza spre rejudecare, deoarece infracțiunea de tâlhărie este dovedită prin probele administrate. Recursul inculpatului este admisibil în ce privește pedeapsa aplicată acestuia, fiind o pedeapsă exagerată raportat la fapta săvârșită. Solicită, însă, a se avea în vedere la individualizarea pedepsei, că inculpatul a comis o infracțiune gravă, că perseverează în comiterea infracțiunilor în dauna patrimoniului și că a fost condamnat anterior tot pentru tâlhărie.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei aplicate de prima instanță. Arată că a comis fapta din disperare, copilul său fiind bolnav și neavând bani pentru medicamente. Nu a avut nici un sprijin, recunoaște și regretă comiterea faptei. Solicită a se avea în vedere memoriul depus la dosar.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 513 pronunțată la data de 25 noiembrie 2011 de J. T. în baza art. 211 al. 1, al. 2 lit c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului D. A., fiul lui A. si al O., născut la data de (...) în T., jud. C. cetățean român, fără ocupație si fără loc de muncă, necăsătorit, cu atencedente penale, dom. in mun. T., str. N. Teclu, nr. 11 D, jud. C. CIP, seria PC, nr. 1., CNP. 1., în prezent deținut la Penitenciarul Gherla, la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 61 C. penal, s-a revocat beneficiul liberării condiționate a restului de 366 zile.
În baza art. 33 lit.a, 34 lit. b C. penal, s-au contopit următoarele pedepse:
- 366 zile închisoare rest neexecutat în baza Sentinței Penale nr.
310/2009 și DP 30/A/2010.
- 8 ani închisoare stabilită prin prezenta, aplicându-se inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare, în final inculpatul executând pedeapsa de 8 ani închisoare.
In baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a tz. II C. pen., pe durata executării pedepse, iar în baza art. 350
C. pr. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta durata reținerii și arestării preventive de la (...) la zi.
S-a constatat că partea vătămată nu se constituie parte civilă în cauză. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în fapt următoarele:
În data de (...), în jurul orelor 18.00, partea vătămată K. M. I., în vârstă de 16 ani, s-a întâlnit cu prietena sa P. S. și s-au deplasat în parcul centram mun. T. unde s-au așezat pe o bancă.
După cca 10 minute, cele două tinere au cumpărat de la un magazin o pungă de semințe după care au revenit în parc cu intenția de a traversa râul Arieș pe podul pietonal și a se îndrept spre casă, în cartierul "M. II" al municipiului T.
După ce au traversat podul și au coborât pe celălalt mal al râului Arieș, cele două tinere au fost ajunse din urmă de către inculpat, care era cu bicicleta și care a întrebat-o pe partea vătămată cât este ora.
Partea vătămată K. M. I. a scos din buzunar telefonul mobil marca LG
KP 501 și după ce s-a uitat pe displav-ul acestuia i-a comunicat inculpatului că este ora 18,25. în acel moment, inculpatul i-a smuls din mână telefonul mobil și, când partea vătămată a ripostat solicitând restituirea telefonului, i-a aplicat o lovitură de palmă "după cap" după care a împins-o pe partea vătămată aceasta căzând la pământ. I. după aceasta inculpatul s-a urcat pe bicicletă și a plecat în ciuda faptului că martora P. S. a strigat după acesta să se oprească și să restituie telefonul.
După consumarea acestui incident, partea vătămată 1-a contactat telefonic pe tatăl sau care s-a deplasat în zonă cu un autoturism, cei 2 deplasându-se prin zona de blocuri în încercarea de a-l identifica pe inculpat, aspect rămas fără rezultat.
În urma cercetărilor efectuate telefonul mobil sustras a fost identificat în posesia numitei T. M. R., concubina inculpatului, de la care a fost ridicat pe bază de dovadă și restituit părții vătămate, (f. 58,59)
După identificarea autorului, atât partea vătămată cât și martora P. S. au participat la prezentări din grup în vederea recunoașterii autorului, cele două tinere indicându-l pe inculpat ca fiind autorul infracțiunii.
În cursul audierilor inculpatul a recunoscut sustragerea telefonului mobil însă a negat exercitarea de violențe față de partea vătămată, poziție infirmată de declarațiile concordante ale părții vătămate și ale martorului ocular P. S..
Această stare de fapt a fost confirmată de martora P. S. și de partea vătămată și în cursul cercetării judecătorești.
În drept, faptele inculpatului D. A. care, în data de (...), în jurul orelor
18.25, pe timp de zi, prin exercitarea de violențe față de partea vătămată K. M. I., în vârstă de 16 ani, i-a sustras acesteia un telefon mobil marca LG KP
501 întrunește elementele constitutive ale infracțiunii tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c C. pen.
Infracțiunea anterior menționată a fost săvârșită de către inculpat în stare de recidivă mare postcondamnatorie prev de art. 37 lit. a C. penal.
La individualizarea judiciara a pedepsei aplicate inculpatului D. A. conform art. 72 C pen, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile partii generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei, persoana inculpatului care a recunoscut parțial săvârșirea faptei, cooperând cu organele judiciare, aspect care a fost reținut ca circumstanță atenuantă judiciară, iar prejudiciul a fost recuperat, precum și potențialul de reeducare a inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul D. A. solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, rejudecarea cauzei de instanța de fond, iar în subsidiar să se reducă pedeapsa aplicată inculpatului prin reținerea unor circumstanțe atenuante.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța nu s-a pronunțat asupra unei cereri de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpat, iar pe de altă parte, există contradicție între considerentele hotărârii și dispozitivul acesteia.
Recursul declarat în cauză este nefondat.
Potrivit art. 3. pct. 10 C.pr.penală, hotărârea este supusă casării dacă instanța nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.
Or, așa cum rezultă din încheierea din 16 noiembrie 21011, inculpatul
D. A., prin apărător, a formulat o cerere de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de furt, asupra căreia instanța nu s-a pronunțat și care nu a fost analizată în considerentele hotărârii.
Fiind o cerere esențială pentru inculpat, de natură să-i garanteze dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și să influențeze soluția procesului (cele două infracțiuni au un regim sancționator diferit), nerespectarea ei obligă instanța de recurs să o analizeze chiar și din oficiu.
Mai mult, în cuprinsul hotărârii judecătorești există contradicții între starea de fapt reținută în sarcina inculpatului recurent și individualizarea pedepsei care se referă la alte persoane, între aceste considerente ale hotărârii (în care se vorbește de inculpații S. A. și P. A. A.) și dispozitivul acesteia prin care se dispune condamnarea inculpatului D. A., situație care se circumscrie motivului de casare prev. de art. 3. pct. 9 C.pr.penală.
Față de cele reținute mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. c C.pr.penală, Curtea va admite recursul inculpatului D. A., va casa hotărârea atacată și va dispune rejudecarea cauzei de instanța de fond, Judecătoria Turda, menținând starea de arest a inculpatului conform art. 350
C.pr.penală.
Cu prilejul rejudecării, instanța de fond va înlătura deficiențele constatate în recurs și va analiza și celelalte critici formulate împotriva hotărârii privind cuantumul pedepsei aplicate și reținerea unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 C.pr.penală
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de inculpatul D. A., fiul lui A. si O., născ.la 14 noiembrie 1989 în T., arestat în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 513 din 25 noiembrie 2011 a J. T. pe care o casează în întregime si trimite cauza spre rejudecare instanței de fond, Judecătoria Turda.
Menține starea de arest a inculpatului.
Stabilește suma de 200 lei în favoarea BCAJ C. ce se va avansa din MJ.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședința publica din 20 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. V. A. L. H. I. M.
GREFIER, D. S.
Red.V.V.A. Dact.H.C./5 ex./(...). Jud.fond: H.Oividiu T..
| ← Decizia penală nr. 120/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1313/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
