Decizia penală nr. 73/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 73/A/2012

Ședința publică din 10 aprilie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : I. M.- judecător JUDECĂTOR : L. H.

GREFIER : M. N.

M. public, P. de pe lângă Curtea de A. C.- reprezentat prin procuror S. D.

S-a luat spre pronunțare apelul declarat de P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ împotriva sentinței penale nr. 410 din 25 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...), privind pe inculpatul S. P., acesta fiind trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Tribunalul Cluj nr.912/P/2007, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art.215 alin.1, 3, 4 și 5 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 3 aprilie

2012, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 10 aprilie 2012.

C U R T E A :

Prin Sentința penală nr. 410 din 25 octombrie 2011 a T.ui C., în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b C.pr.pen. s-a dispus achitarea inculpatului S. P., fiul lui I. și V., născut la data de (...) în Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava, dom. în Câmpulug Moldovenesc, str. Sirenei, nr.6, ap.31, jud. Suceava, cu reședința în C.-N., str. Meteor, nr.15, ap.18, jud. C., de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.215 alin.1, 3, 4 și 5 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.

În temeiul art.14 și art.346 alin.4 C.pr.pen. s-au lăsat nesoluționate acțiunile civile formulate de părțile civile S. „. G. S., cu sediul în S., str.

Bocskai nr.26 A, jud. Bihor, S. „. R. S., cu sediul în com. B. D., sat B. D., str. Ithaca, f.n., jud. Giurgiu și S. „. R. S., cu sediul în com. C., sat C., șoseaua B. nr.55, jud. Ilfov.

C. art.189 C.pr.pen. s-a stabilit în favoarea Baroului C. suma de 100 lei reprezentând onorariul, parțial, al apărătorului din oficiu (av. Ancheș D.), care s-a avansat din F.M.J.

P. art.192 alin.1 pct.1 lit.a C.pr.pen. au fost obligate părțile civile S. „. G. S., S. „. R. S. și S. „. R. S. la plata sumei de 300 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul P. de pe lângă Tribunalul Cluj, cu nr.912/P/2007, a fost trimis în judecată inculpatul S. P. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art.215 alin.1, 3, 4 și 5 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., reținându-se în fapt următoarele :

A) La data de 10 august 2007 P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a fost sesizat prin plângerea penală formulată de către SC S. G. S., cu sediul în S., str. Bocskai nr.26, jud. Bihor, prin reprezentantul L. A., împotriva administratorului SC R. M. G. S., cu sediul în C.-N., Aleea Godeanu, nr.12, jud. C., în speță inculpatul S. P., context în care a solicitat cercetarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prin emiterea de file cec fără acoperire bancară.

În cuprinsul plângerii s-a precizat pe scurt faptul că firma inculpatului a acumulat o datorie față de firma petentă în cuantum de 30.721,39 EURO,

(104.001,12 lei RON la data plângerii), pentru stingerea căreia inculpatul S. P. a emis un număr de cinci file cec, după cum urmează : fila cec cu seria BA nr.31301678308 cu termen scadent la data de (...), emisă pentru suma de

22.100 lei; fila cec cu seria BA nr.31301678309 emisă pentru suma de

28.900 lei, scadentă la data de (...); fila cec seria BA 31301547798, scadentă la data de (...), pentru suma de 22.100 lei; fila cec seria BA 31301678310, scadentă la data de (...), pentru suma de 34.000 lei și fila cec cu seria BA

31301547780, scadentă la data de (...), pentru plata sumei de 2001,12 lei.

C. plângerii, la scadență, beneficiarul instrumentelor de plată s-a confruntat cu un refuz de decontare a filelor cec din partea băncii trase, refuz justificat de lipsa provizionului în contul trăgătorului. În contextul emiterii refuzului de decontare, banca trasă a comunicat faptul că față de trăgător operează o interdicție de a emite file cec pentru o perioadă de 1 an.

Din actele de cercetare efectuate în cauză rezultă faptul că între firma inculpatului, în calitate de cumpărător și firma S. ZRT cu sediul în Szeged

Ungaria, în calitate de vânzător, s-a derulat în perioada (...)-(...) un contract de vânzare-cumpărare mărfuri pe bază de facturi fiscale (a se vedea listingul depus la fila 23 din dosarul de urmărire penală), facturi scadente la plată în perioada (...)-(...). Creanța acumulată, în valoare de 104.001,12 lei RON, a format obiectul unui contract de cesiune cu nr.1/(...), în baza căruia SC S. G. S. S. s-a obligat să preia creanța de la cedentul maghiar și să urmărească încasarea ei integrală de la debitorul român, aspect care i-a fost notificat acestuia din urmă. Pe fondul audierii reprezentantului legal al firmei din S., pentru precizarea plângerii inițiale, s-a stabilit faptul că după notificarea inculpatului cu privire la cesiunea de creanță în discuție, acesta a emis mai multe file cec, printre care și cele în litigiu, enumerate mai sus, prin completare, semnare și ștampilare, cu scopul de a plăti mărfurile achiziționate. Din declarația administratorului firmei din S. rezultă faptul că filele cec în litigiu au fost completate, semnate și ștampilate de către inculpatul P. S. la data de (...), înțelegerea fiind în sensul plății eșalonate a debitului acumulat. Se pare că două file cec scadente la datele de (...) și (...), pentru sumele de 6800 lei și 10.200 lei au fost decontate, însă restul filelor cec au fost refuzate la plată așa cum am arătat mai sus. În concret, din debitul în cuantum de 104.001,10 lei, s-a reușit recuperarea sumei totale de

17.000 lei, rămânând o restanță în cuantum de 87.001,10 lei (f.37 d.u.p.). În momentul completării și lăsării filelor cec în litigiu cu intenția eșalonării plății creanței originale, deci cu titlu de instrumente de plată, inculpatul, conform susținerilor reprezentantului firmei petente, a declarat față de creditor că va avea disponibil în cont la datele respective, menționate pe instrumentele de plată. L. A. a declarat în fața organelor de poliție că a depus spre decontare fila cec cu termenul scadent cel mai apropiat, respectiv (...), respectând ordinea emiterii lor conform înțelegerii părților, banca trasă refuzând să efectueze plata debitului de 28.900 lei (f.16 d.u.p.) pentru motivul lipsei disponibilului în contul trăgătorului, față de care opera o interdicție de a emite file cec. În această situație, creditorul nu a mai depus spre decontare și celelalte file cec lăsate de către inculpat, arătând că acesta nu și -a onorat debitul restant în cuantum de 87.001,12 lei, motiv pentru care se constituie parte civilă în cauză. Din actele dosarului rezultă faptul că firma inculpatului, pentru prima oară a fost înregistrată în Centrala Incidentelor de P. a BNR (f,29), la data de (...).

Audiat fiind cu privire la plângerea și acuzele formulate de către SC S.

G. S. S., inculpatul a recunoscut faptul că a emis filele cec în litigiu ca mijloace valide pentru plata în mod eșalonat a debitului acumulat, dar a plasat vina nedecontării lor la datele scadente pe conduita unui partener de afaceri , în speță SC R. T. C. S., care, conform propriilor susțineri, ar fi procedat la depunerea în luna mai 2007 spre decontare a unui număr mare de file cec emise de către inculpat, fără să-1 anunțe în prealabil, încălcând astfel înțelegerea inițială pentru depunerea lor în mod eșalonat pe parcursul anului

2007. În viziunea inculpatului acest incident a condus la intrarea firmei sale într-un declin financiar. La dosarul cauzei, în apărare, inculpatul a depus mai multe documente cu care a înțeles să dovedească faptul că în anul

2007 firma sa avea activitate, că avea încheiate contracte cu alți parteneri, că avea de încasat debite de la clienți de ai săi, că a avut rulaje pe conturile deschise la principalele bănci din C.-N. și că de regulă sumele încasate și rulate pe aceste conturi erau mai mari decât cele datorate. Actele depuse la dosar atestă faptul că firma inculpatului avea numeroase datorii curente de plată către alți furnizori, credite bancare de onorat, debite de achitat către bugetul statului, furnizori care trebuiau de asemenea onorați, iar extrasele de cont depuse la dosarul cauzei demonstrează faptul că toate sumele de bani care intrau în conturile firmei inculpatului într-o zi erau de regulă folosite în aceeași zi pentru plata diferitelor debite acumulate, iar încasările nu erau atât de mari în raport cu debitele acumulate. A plasa sarcina alimentării contului debitor pe seama unor alți debitori de ai săi, ale căror datorii ar fi devenit scadente în zilele când trebuia să-și achite la rândul său datoriile acumulate, și a lua decizii de a emite instrumente valide de plată pe baza unor atari evenimente viitoare, dar incerte ca materializare, respectiv cele de încasare a unor creanțe, demonstrează faptul că inculpatul a avut reprezentarea faptului că nu-și va putea asigura necesarul în contul firmei la datele scadente, asumându-și acest risc în detrimentul patrimoniului partenerilor de afaceri. În perioada scadenței filelor cec în litigiu, respectiv mai-iunie 2007, s-a constatat, din examinarea extraselor după contul bancar, menționat în filele cec în discuție, următoarele aspecte : în luna iunie 2007, mai precis în datele de 11.06 și (...) s-au încasat în contul firmei inculpatului deschis la B. T. doar sumele de

18.800 lei și respectiv 56.686 lei, bani care au fost folosiți pentru plata în aceleași zile a unor debite către alți furnizori. Deși avea trei file cec în posesia beneficiarului din S., ale căror scadențe se împlineau la datele de (...) și respectiv (...), inculpatul, nu numai că nu a luat măsuri pentru a asigura necesarul în contul firmei pentru aceste date, dar a procedat și la folosirea singurelor sume de bani cu care a fost creditat contul în luna iunie 2007 pentru stingerea altor debite. în luna mai 2007, conform extrasului de cont depus la dosar de către inculpat, contul firmei deschis la B. T. - S. C. a fost creditat în mod substanțial, însă nu și la datele scadenței inserate pe cele două file cec lăsate cu titlu de instrument de plată în posesia creditorului SC S. G. S. S. P. datele scadente, respectiv (...) și (...) soldul contului (adică sumele de bani existente în cont) a fost de 0 lei, cu precizarea că la data de (...) s-a creditat contul cu suma de 5600 lei, bani care au fost folosiți în aceeași zi pentru plata unei alte file cec de către inculpat. S. analiză a extrasului de cont din luna mai 2007 conturează faptul că inculpatul a hotărât, prin modul de folosire a lichidităților rulate prin cont, care creditori de ai săi să fie îndestulați și care nu, alegând ca firma din S. să nu se numere printre cei dintâi.

P. a arătat că fapta descrisă mai sus a fost probată prin: plângere parte vătămată, declarații parte civilă (f.12-13, 35-37 d.u.p.), contract de cesiune de creanță (f.22-23 d.u.p.), filele CEC în litigiu (f.14-15 d.u.p.), justificarea refuz de decontare (f.16 d.u.p.), extrase de cont (f.270-288 d.u.p.), informații O.R.C. (f.328-337 d.u.p.) și declarațiile inculpatului (f.338-340 d.u.p.).

B) Aceeași conduită a fost adoptată de către inculpatul S. P. și în ceea ce privește relația de afaceri derulată cu partenerul SC S. R. S. C.. C. plângerii penale depuse la parchet de către reprezentantul legal al firmei petente, se pare că între aceasta și firma inculpatului s-a derulat contractul de vânzare-cumpărare nr.169/(...), în baza căruia în perioada (...)-(...) cea din urmă a achiziționat mărfuri în valoare de 97.442,89, întocmindu-se facturi fiscale acceptate pe bază de semnătură de către S. P. C. plângerii, pentru plata mărfii în cuantum de 62.181,31 lei inculpatul a emis următoarele file cec : BA 31301678349, BA 31301547784, BA 31301547802, BA 31301547785, BA 31301547786, BA 31301547787, BA 31301547801, BA

31301547788, BA 31301547807, BA 31301547808, care la scadență au fost refuzate de banca trasă cu mențiunea „lipsă totală de disponibil";. Se pare că inculpatul, la începutul derulării contractului a emis o filă cec, cu seria BA

30800552644, pentru a acoperi creditul furnizor în suma de 175.000 lei, filă cec care a fost și ea introdusă la bancă, dar a fost refuzată la decontare cu aceeași motivație. Din aceeași plângere rezultă faptul că încercarea de a soluționa amiabil incidentul de decontare a filelor cec, manifestată de către partea civilă prin intermediul unor notificări a eșuat, inculpatul nedând curs invitațiilor lansate de către aceasta. P. fundamentarea plângerii, partea civilă a depus la dosar filele cec în litigiu, din examinarea acestora rezultând faptul că instrumentele de plată au devenit scadente, în ordine, la datele de (...) (f.42), (...) (f.43),, (...) (f.44), (...) (f.45), (...) (f.46), (...) (f.47), (...) (f.48) și (...) (f.49-53), refuzul de decontare fiind argumentat în esență prin lipsa disponibilului în contul trăgător. La filele 57-137 d.u.p. se află depuse contractul de livrare încheiat între părți și facturile fiscale emise în baza acestuia în perioada derulării contractului. Firma prejudiciată, prin reprezentant legal, s-a constituit parte civilă pentru suma de 97.443,89 lei (f.138 d.u.p.). Din declarația dată de reprezentantul legal al firmei din C. (f.139 d.u.p.), rezultă în esență faptul că modalitatea de plată a mărfurilor livrate în baza contractului în discuție a fost stabilită la aceea de emitere de file cec, contractul derulându-se în condiții optime până în luna ianuarie 2007, că filele cec erau transmise după completare prin curier și că reprezentantul firmei emitente a filelor cec nu a comunicat în momentul remiterii lor că nu va avea disponibil la datele convenite pentru plata mărfurilor.

Și în acest caz inculpatul a recunoscut debitul datorat firmei din C. și a confirmat faptul emiterii filelor cec în litigiu ca instrumente de plată a mărfurilor, dar a plasat răspunderea pentru neachitarea debitului pe seama aceleiași firme, așa cum am arătat mai sus, fapt care nu explică totuși starea de pasivitate a inculpatului față de această parte civilă, în ceea ce privește plata mărfurilor într-o altă manieră și față de recuperarea prejudiciului până în prezent.

Examinarea extraselor de cont ale firmei inculpatului pentru perioada mai-iulie 2007, aferentă scadenței filelor cec în litigiu, relevă următoarele aspecte care au fost în cea mai mare parte prezentate și în cazul anterior : în luna iunie 2007, mai precis în datele de 11.06 și (...) (singurele zile de altfel când s-a creditat contul bancar menționat pe filele cec în litigiu), s-au încasat în contul firmei inculpatului deschis la B. T. doar sumele de 18.800 lei și respectiv 56.686 lei, bani care au fost folosiți pentru plata în cursul aceleiași zile a unor debite către alți furnizori; în luna mai 2007, conform extrasului de cont depus la dosar de către inculpat, contul firmei deschis la B. T. S. C. a fost creditat în mod substanțial, însă nu și la data de (...), corespunzătoare scadenței inserate pe file cec lăsate cu titlu de instrument de plată de către inculpat. La data de (...), conform extrasului depus la dosar, soldul contului (adică sumele de bani existente în cont) a fost de 0 lei. S. analiză a extrasului de cont din luna mai 2007 conturează faptul că inculpatul a rulat fonduri prin contul în discuție, dar nu a asigurat provizionul pentru acoperirea filelor cec scadente la data de (...), efectuând plăți pentru alți creditori. S. contului la data de (...) corespunzătoare scadenței primei file cec emise către partea civilă, a fost de 0 lei, ultima sumă de bani cu care a fost creditat contul a fost în cuantum de 8000 lei, bani care au fost folosiți în data de (...) la onorarea unei alte datorii de către inculpat. În perioada 01.07.-(...) soldul contului a fost creditat cu suma totală de 800 lei (în luna august), bani care au fost folosiți în alte scopuri. Deși rulajul pe contul firmei inculpatului sub aspectul creditării a scăzut dramatic începând cu luna mai 2007, fapt pe care acesta trebuia să-1 cunoască dat fiind faptul că în relațiile cu partenerii de afaceri folosea asemenea modalități de plată și același număr de cont bancar, inculpatul a continuat să deruleze contractul cu partea civilă sub aspectul achiziționării de bunuri și să emită file cec pentru plata acestora, fără a lua măsuri de alimentare a contului și fără a notifica partenerul de afaceri despre situația financiară cu care se confrunta, nici înainte de scadența cecurilor și nici ulterior.

P. a arătat că fapta descrisă mai sus a fost probată prin : plângere parte vătămată, declarații parte civilă (f.38-40,138-140 d.u.p.), contract de livrare (f.57-59 d.u.p.), filele CEC în litigiu (f.42-51 d.u.p.), facturi fiscale (f.63-137 d.u.p.), extrase de cont (f.270-288 d.u.p.), informații O.R.C. (f.328-337 d.u.p.) și declarațiile inculpatului (f.338-340 d.u.p.).

C) La data de (...) P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a fost sesizat prin plângere de către SC V. R. S., cu sediul procesual ales în B., str. Iuliu M. nr.6, sector 6, prin intermediul reprezentantului său legal, despre faptul că inculpatul P. S., în calitate de administrator al SC R. M. S. C.-N. a semnat contractul de livrare nr.130320071 și prin urmare a achiziționat pe bază de facturi fiscale marfă în valoare totală de 193.392,15 lei, în perioada (...)-(...), emițând pentru plata acestui debit un număr de 8 (opt) file cec fără acoperire bancară. E. vorba despre următoarele instrumente de plată : cec cu seria BA

31301547803, scadent la data de (...), emis pentru suma de 25.000 lei; cec seria BA 31301547804, scadent la data de (...), pentru suma de 25.000 lei; cec seria BA 31301547781, scadent la data de (...), pentru suma de 20.051,21 lei (f.145 d.u.p.); cec seria BA 31301547783, scadent la data de (...), pentru suma de 19.940,05 lei (f.83 d.u.p.); cec seria BA 31301547805, scadent la data de (...), pentru suma de 25.000 lei (f.143 d.u.p.); cec seria BA

31301547806, scadent la data de (...) pentru suma de 25.742 lei (f.144 d.u.p.); cec cu seria BA 31301547782 scadent la data de (...) pentru suma de

20.911 lei (f.173 d.u.p.) și fila cec seria BA 31301547799 scadentă la data de

(...), pentru plata sumei de 17.822,99 lei (f.170 d.u.p.). Depunerea spre decontare a filelor cec la datele scadente stabilite cu inculpatul a relevat în esență lipsa disponibilului în contul trăgătorului, încasarea creanțelor nefiind realizată până în prezent.

Audiată în cauză în calitate de martor, numita R. R.-A., angajată a firmei prejudiciate în funcția de economist (f.205-209 d.u.p.), a precizat că anterior încheierii contractului de livrare în luna martie 2007, între cele două societăți nu au mai existat relații de afaceri, că inculpatul S. P. a propus părții civile încheierea și derularea unui asemenea contract, că au fost stabilite în mod ferm condițiile de livrare și de plată a mărfurilor, respectiv profile PVC, armături, garnituri și subansamble din PVC. În concret, în momentul recepției mărfurilor pe bază de factură inculpatul trebuia să emită o filă cec completată, ștampilată și semnată, scadentă la scadența facturii, acest mod de lucru derulându-se conform înțelegerii. Martora a subliniat faptul că firma prejudiciată nu a fost informată de către inculpat despre lipsa disponibilului din cont la scadența filelor cec emise.

În cauză există constituire de parte civilă din partea SC V. R. S. pentru recuperarea sumei de 193.392,15 lei (f.206 d.u.p.).

Examinarea extraselor după contul inserat de către inculpat pe instrumentele de plată în discuție, enumerate mai sus, denotă lipsa provizionului pentru datele scadente și lipsa de preocupare pentru asigurarea necesarului în contul respectiv. Așa cum s-a arătat mai sus, în luna iunie

2007, singurele creditări ale contului s-au realizat la datele de 11.06 și (...), când s-au încasat în contul firmei inculpatului, deschis la B. T., doar sumele de 18.800 lei și respectiv 56.686 lei, bani care au fost folosiți pentru plata în cursul aceleiași zile a unor debite către alți furnizori. În luna iulie 2007 nu s- au realizat încasări pe contul în discuție, iar inculpatul nu a luat măsuri pentru a asigura necesarul în cont pentru decontarea instrumentelor de plată. Creditarea contului firmei deschis la B. T. și inserat pe instrumentele de plată emise de către inculpat a intrat în declin începând cu luna mai 2007, sumele rulate prin acest cont nu au depășit prin cuantum sumele datorate către părțile civile (a se vedea listingul de la filele 287-288 din dosarul cauzei). Din actele dosarului rezultă faptul că firma inculpatului a fost înregistrată în Centrala Incidentelor de P. a BNR cu un număr de 109 incidente de plată cu bilete la ordin în perioada iulie 2006-decembrie 2007 (f.219-227 d.u.p.) și cu un număr de 39 de incidente de plată cu file cec în perioada (...)-(...) (f.228-

233 d.u.p.), aceste incidente fiind în esență generate de lipsa disponibilului pe cont. La filele 234-269 s-au depus somațiile emise de către banca trasă, respectiv B. T. - S. C. și adresate firmei inculpatului, somații prin care este notificată despre înregistrarea incidentelor de plată cu file cec emise pentru părțile civile și alți creditori, precum și despre incidența interdicției de a mai emite file cec.

Și în acest caz inculpatul S. P. a plasat răspunderea pentru situația financiară a firmei sale, în perioada scadenței filelor cec aflate în posesia celor trei părți civile, pe seama conduitei firmei R. T. C. S. care ar fi procedat la transmiterea la banca trasă a mai multor file cec spre decontare, încălcând înțelegerea prealabilă. Susținerea inculpatului este declarativă și dată pro causa. În contradicție cu cele afirmate de către acesta, din informațiile furnizate de către banca trasă rezultă faptul că la rândul ei firma menționată mai sus nu a reușit să încaseze sumele de bani inserate pe filele cec emise de către inculpat pentru același motiv, respectiv al lipsei provizionului, la fel ca și părțile civile din prezenta cauză. Singura cauză a situației inculpatului este cea generată de lipsa provizionului în cont și aceasta decurge din maniera de lucru practicată de către inculpat cu furnizorii săi, acesta fiind interesat doar să „achiziționeze" marfa, fără ca interesul său pentru executarea obligației corelative de plată a acesteia să se mențină la aceleași cote după acest moment. Faptul că pe un cont bancar, fără provizion suficient, deschis la o bancă trasă s-a înregistrată incident major de plată, generat de depunerea spre decontare a uneia sau a mai multor file cec, cu respectarea sau cu încălcarea unei înțelegeri, nu înseamnă că pentru acest incident este responsabil beneficiarul cecului nedecontat și că trăgătorul nu mai poate să-

și onoreze obligațiile de plată, întrucât acesta are la îndemână alte mijloace legale de a efectua plata debitului datorat. Dacă inculpatul a găsit soluții pentru plata debitelor către SC R. T. C. S. în luna mai 2007 și acest lucru a condus la intrarea firmei sale în declin financiar, fapt care nu este însă susținut în cauză prin probe, este inexplicabil atunci motivul pentru care acesta a continuat să emită file cec cu titlu de instrumente valide de plată a unor mărfuri pe care a continuat să le achiziționeze de la părțile civile și după luna mai 2007, fără să le comunice părților civile faptul că se confruntă cu probleme financiare. Inculpatul nu a efectuat plata debitelor datorate partenerilor de afaceri în alt mod, până în prezent, manifestând indiferență pentru asumarea unei responsabilități în acest sens.

P. a arătat că fapta descrisă mai sus a fost probată prin : plângere parte vătămată/parte civilă (f.141-142 d.u.p.), contract de livrare (f.148-168 d.u.p.), filele CEC în litigiu (f.143-146, 171-175, 177-182, 184-189, 194-193 d.u.p.), facturi fiscale (f.177, 183, 190, 197-203 d.u.p.), extrase de cont și alte documente bancare (f.215-326 d.u.p.), declarații martor (f.205-209 d.u.p.), informații O.R.C. (f.328-337 d.u.p.) și declarațiile inculpatului (f.338-340 d.u.p.)

Din actele dosarului a mai rezultat faptul că firma inculpatului a fost radiată, urmare procedurii falimentului, ultima înregistrare la registrul comerțului datând din (...).

C. legislației în vigoare, respectiv L. asupra cecului nr.59/1934 cu modificările și completările aduse prin O. nr.11/1993 (Monitorul Oficial nr.201/(...)), aprobată cu modificări prin L. nr.83/1994 (Monitorul Oficial nr.292/(...)) și O.U.G. nr.38/2008 (Monitorul Oficial nr.284/(...)) și, respectiv, N.-cadru nr.7/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri, publicate în Monitorul Oficial nr.119 bis din (...), care au fost modificate prin N. B N R nr.6/2008 „. este un instrument de plată, prin care trăgătorul dispune de fondurile pe care le are la o societate bancară (trasul), aceasta obligându-se să-i facă serviciul de casă. În acest scop, societatea bancară eliberează clientului său trăgătorul, mai multe formulare necompletate, pe care acesta le va putea transforma în cecuri în limitele, disponibilităților proprii".

Trăgătorul poate emite un cec numai în condițiile existenței prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile în momentul emiterii instrumentului care să facă posibilă trasului (băncii) efectuarea plății. Disponibilul trebuie să fie constituit, prealabil emiterii cecului și de valoare mai mare sau egală cu a cecului. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert și exigibil, adică să nu existe nici un impediment juridic sau material care să împiedice efectuarea plății cecului:

Din actele dosarului rezultă că firma inculpatului nu avea la data emiterii și scadenței filelor CEC ca instrument de plată provizionul necesar și suficient achitării mărfurilor recepționate, că a continuat să emită file cec și după numeroasele somații adresate, firmei sale cu privire la intrarea în CIP, că nu a luat măsuri pentru alimentarea contului, ci, dimpotrivă, a procedat la folosirea numerarului din cont pentru plata altor debite, că nu a luat legătura cu partenerii de afaceri pentru o rezolvare amiabilă a incidentelor de plată și că a rămas în esență în stare de pasivitate față de obligația de onorare a prețului mărfurilor, conduită care, privita în ansamblu, denotă fără îndoială faptul că inculpatul nu a avut intenția de a plăti prețul mărfurilor achiziționate și că a urmărit prejudicierea partenerilor de afaceri.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a arătat că SC S. G. S. S. a precizat, prin intermediul reprezentantului legal - L. A., că se constituie parte civilă pentru recuperarea sumei de 104.001, 12 RON (f.12, 36 d.u.p.). De asemenea, SC S. R. S. Jilava s-a constituit parte civilă pentru recuperarea sumei de 97.442, 89 RON (f.38 d.u.p.). La rândul său, SC V. R. S. B. s-a constituit parte civilă pentru recuperarea sumei de 193.392, 14 RON (f.141 d.u.p.).

În drept, P. a arătat că fapta inculpatului S. P., care în perioada februarie-iulie 2007, în calitate de administrator al SC R. M. G. S. C.-N., în mod repetat și în baza unei rezoluții unice prealabile a indus în eroare reprezentanții SC S. G. S. S., SC S. R. S. Jilava și SC V. R.. S. B., pe fondul achiziționării mărfurilor în valoare totală de 377.836, 14 RON, sub aspectul executării plății prețului, prin emiterea unui număr de 23 de file CEC fără acoperire bancară, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, în modalitatea prevăzută și pedepsită de art.215 alin.1, 3, 4 și 5 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.

Analizând probele administrate în cauză, tribunalul a considerat că inculpatul S. P. nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune pentru care a fost trimis în judecată, având în vedere considerentele care vor fi expuse în cele ce urmează.

Astfel, în primul rând, infracțiunea de înșelăciune, prev. de art.215 alin.1, 3, 4 și 5 C.pen. presupune, în mod obligatoriu, o activitate de inducere în eroare a reprezentanților părților vătămate, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul obținerii unui folos injust. În concret, în rechizitoriu se arată că inculpatul a indus în eroare reprezentanții părților vătămate sub aspectul executării plății prețului, prin emiterea mai multor file CEC fără acoperire bancară (atât la data emiterii, cât și la data scadenței CEC-urilor), inculpatul având reprezentarea faptului că la momentul la care CEC-urile urmau a fi prezentate la plată, în contul S. R. M. G. S. nu vor exista sumele necesare decontării lor, și asumându-și acest risc în detrimentul patrimoniului părților vătămate.

Or, în realitate, lucrurile nu au stat așa cum au fost prezentate în rechizitoriu, atât inculpatul cât și reprezentanții părților vătămate având reprezentarea faptului că disponibilul va exista în contul societății administrată de inculpat la momentul la care CEC-urile urmau a fi prezentate la plată, conform înțelegerii intervenite între părți (în cauză filele CEC fiind predate reprezentanților părților vătămate cu mult înainte de data trecută în cuprinsul acestor instrumente de plată la rubrica „. emiterii";).

În acest sens, inculpatul a precizat în mod constant pe parcursul procesului penal că, în momentul în care a predat filele CEC, le-a adus la cunoștință reprezentanților părților vătămate faptul că la momentul respectiv nu exista disponibilul necesar în cont pentru plata CEC-urilor, dar până la „. acestora (este vorba de data convenită pentru prezentarea la plată, trecută la rubrica „. emiterii"; în cuprinsul CEC-ului) va asigura existența acestui disponibil în cont.

În fapt, aceasta era modalitatea în care se desfășurau relațiile comerciale dintre societatea administrată de inculpat și societățile părții vătămate (este vorba de S. S. R. S. și S. V. R. S. ), inculpatului lăsându-i-se la dispoziție un interval de timp de aproximativ 60 de zile din momentul achiziționării mărfurilor (sticlă termopan, feronerie, profile PVC, etc.), pentru prelucrarea acestora și realizarea produselor finite (uși și geamuri termopan), respectiv pentru vânzarea acestora în scopul obținerii sumelor necesare achitării produselor cumpărate de la părțile vătămate.

Din acest punct de vedere, martorul A. V.-G., reprezentant vânzări pe zona T. al părții vătămate S. S. R. S. a precizat că, în contractul încheiat cu firma inculpatului s-a stabilit un termen de plată de 60 de zile, tocmai în ideea ca S. R. M. G. S. să aibă timpul necesar pentru a produce bunurile finite constând în uși și ferestre termopan, să le vândă și să încaseze prețul acestora, pentru a putea apoi achita prețul produselor de feronerie achiziționate de la S. S. R. S. M. precizează că era vorba practic de un credit comercial acordat firmei inculpatului, o astfel de practică fiind frecventă chiar și astăzi în acest domeniu al afacerilor. Același martor mai arată că, contractul dintre părți s-a încheiat în luna decembrie 2006, el derulându-se în bune condiții până în primăvara anului 2007, ambele părți dând dovadă de bună credință, respectiv firma inculpatului achitând la timp (cu unele mici întârzieri), în modalitatea stabilită prin contract, mărfurile achiziționate. M. a ținut personal legătura cu inculpatul în această perioadă și poate afirma că acesta a manifestat bună credință în relația de afaceri cu S. S. R. S. (f.92-93 dosar instanță).

La fel, martorul V. A., director de vânzări pe zona nord-vest a țării la S. V. R. S., precizează că „. (prezentarea la plată) CEC-urilor a fost stabilită de comun acord cu inculpatul la aproximativ o lună și jumătate, două luni de la data „. (este vorba de data predării filelor cec), aceasta fiind practica S.V. R. S. în perioada respectivă, lăsându-se cumpărătorului un termen de grație pentru a putea încasa prețul geamurilor și ușilor termopan confecționate cu materialele achiziționate de la S. V. R. S., această din urmă societate comercială fiind interesată să existe disponibilul în cont la momentul stabilit pentru prezentarea la plată a filelor CEC și nu la momentul predării acestora

(f.132 dosar instanță).

Rezultă din cele menționate mai sus că reprezentanții acestor două părți vătămate nu au fost nicidecum induși în eroare de către inculpat cu ocazia încheierii contractelor comerciale, dimpotrivă aceștia cunoscând și acceptând ca plata prețului mărfurilor să se facă, practic, după ce inculpatul, la rândul lui, va reuși să vândă produsele confecționate cu materialele achiziționate de la S. S. R. S. și S. V. R. S. E. evident că, într-o astfel de situație, și părțile vătămate și-au asumat un risc (nu doar inculpatul, după cum se susține în rechizitoriu), întrucât este vorba despre evenimente viitoare, incerte ca materializare, și anume încasarea prețului mărfurilor vândute de către firma administrată de inculpat. A. inculpatul nu a luat de unul singur hotărârea de a emite filele CEC în aceste condiții, ci de comun acord cu reprezentanții părților vătămate, care au cunoscut și acceptat această situație. Aceste lucruri sunt de esența relațiilor comerciale, fiind un lucru normal ca inculpatul să-și asume obligații de plată, în considerarea faptului că acestea vor fi onorate în urma încasării unor creanțe pe care S. R. M. G. S. le avea față de alte persoane fizice sau juridice. Prin urmare, era firesc ca inculpatul să se bazeze pe alimentarea contului bancar al firmei sale de către debitorii acesteia, în perioada în care CEC-urile emise de el urmau să fie prezentate la plată.

În ceea ce privește relația cu S. S. G. S., situație este oarecum diferită întrucât debitul firmei inculpatului față de această societate comercială s-a născut în urma unei cesiuni de creanță, filele CEC fiind emise de inculpat la mult timp după ce mărfurile (sticla termopan) au fost achiziționate de la firma din Ungaria, astfel încât este evident că nu emiterea acestor file CEC a stat la baza livrării mărfurilor. Astfel, la data de (...) inculpatul a predat reprezentantului părții vătămate, numitul L. A., mai multe file CEC pentru stingerea datoriei în sumă de aproximativ 100.000 lei, și de această dată înțelegerea dintre părți fiind aceea ca prezentarea la plată a CEC-urilor să se facă eșalonat pe parcursul lunilor aprilie, mai și iunie 2007, potrivit datei emiterii inserate în cuprinsul fiecărui instrument de plată (primele două file CEC, având data emiterii la (...) și, respectiv, (...), fiind prezentate la plată și încasate de reprezentantul părții vătămate - f.36-37 d.u.p.). Cu alte cuvinte, părțile au convenit și de această dată ca prezentarea la plată să se facă la un termen de peste două luni de la data predării CEC-urilor, tocmai în ideea ca inculpatul să aibă răgazul de timp necesar pentru alimentarea contului societății în urma vânzării mărfurilor produse și încasării prețului acestora.

Pe de altă parte, contrar susținerilor din rechizitoriu, la momentul remiterii filelor CEC către reprezentanții părților vătămate, inculpatul nu cunoștea și nu avea cum să prevadă faptul că, la data stabilită pentru prezentarea acestora la plată, în contul societății nu vor exista sumele necesare decontării lor. În acest sens, este de menționat faptul că, după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar în probațiune de către inculpat (f.349-

627 d.u.p.), în cursul anului 2006 și în prima jumătate a anului 2007, societatea administrată de acesta a desfășurat operațiuni financiare multiple, încasând sume de bani de la clienți și efectuând numeroase plăți către furnizori. Atât din rulajele conturilor deschise la diferite bănci, cât și din actele contabile ale societății, reiese faptul că sumele încasate de S. R. M. G. S. erau frecvent mai mari decât cele menționate în CEC-urile emise de inculpat. R. de casă pentru primele 6 luni ale anului 2007 depășește

1.000.000 lei, iar cel aferent anului 2006 depășea 3.000.000 lei. Totodată, în luna mai 2007 inculpatul avea mai multe contracte în derulare având ca obiect lucrări în valoarea de aproximativ 40.000 euro, sume care urmau să fie încasate în perioada în care CEC-urile emise către părțile vătămate trebuiau să fie prezentate la plată (de altfel, chiar și în rechizitoriu se arată faptul că în luna mai 2007 contul firmei inculpatului a fost creditat substanțial). De asemenea, din analiza balanțelor depuse la dosar aferente lunilor decembrie

2006 și august 2007 reiese împrejurarea că firma inculpatului avea de încasat sume importante de la o serie de debitori, respectiv suma de 457.321 lei la nivelul lunii decembrie 2006 și suma de 387.323 lei la nivelul lunii august 2007. Mai mult, cu privire la bonitatea firmei inculpatului, chiar martorul A. V.-G. precizează că, la momentul la care a fost angajat la firma S. S. R. S., i s-a atras atenția să colaboreze cu clienții cei mai puternici de pe piață, or firma administrată de către inculpat era un astfel de client, aflat în plină ascensiune (f.92 dosar instanță).

Toate aceste elemente au fost de natură să-l determine pe inculpat să procedeze la emiterea respectivelor file CEC către părțile vătămate, convins fiind că, în condiții normale de desfășurare a activității firmei pe care o administra, la momentul prezentării la plată a acestor CEC-uri va exista în contul societății proviziunea necesară acoperirii lor (de unde se poate trage concluzia bunei credințe a inculpatului, respectiv a lipsei inducerii în eroare a reprezentanților părților vătămate în momentul predării filelor CEC de către inculpat).

În al doilea rând, inculpatul a susținut încă de la data luării primei declarații în prezentul dosar (f.340 d.u.p.), că adevărata cauză pentru care a intrat în incident bancar major și, pe cale de consecință, nu a mai putut asigura ulterior disponibilul necesar pentru decontarea filelor CEC emise către părțile vătămate, a fost aceea că, la data de (...), administratorul S. R. T. C. S. (partener de afaceri al firmei inculpatului), respectiv martorul M. I., a introdus la plată un număr mare de file CEC pentru care nu exista disponibilul necesar în contul S. R. M. G. S., contrar înțelegerii avute cu acest partener de afaceri la începutul anului 2007.

În fapt, inculpatul arată că, la începutul anului 2007, s-a înțeles cu administratorul firmei S. R. T. C. S., care deținea o creanță importantă asupra societății inculpatului (de aproximativ 200.000 lei), ca plata întregii creanțe să se facă prin file CEC, care urmau a fi depuse la plată lunar, pe parcursul anului 2007. După 4 luni (ianuarie - aprilie 2007) în care filele CEC au fost depuse la bancă și încasate fără nici un fel de incident, la data de

31 mai 2007, acest creditor al societății inculpatului a depus la bancă toate celelalte file CEC (aferente perioadei mai - decembrie 2007), pentru care nu exista bineînțeles disponibilul necesar în cont, înțelegerea fiind depunerea filelor CEC lunar și nu introducerea acestora deodată, într-o singură zi.

Suma fiind una foarte mare, inculpatul nu a reușit să deconteze aceste instrumente de plată, intrând astfel în incident major de plată (f.17-18 d.u.p.), activitatea firmei inculpatului fiind astfel blocată datorită imposibilității de a mai emite instrumente de plată (perioa da de interdicție

bancară începând d e la data de (...) și p ână la data de (...) ), respectiv de a se folosi de „. comercial";, fapt ce a dus la prăbușirea activității comerciale a S. R.

M. G. S.

Evident că, urmare a acestui fapt, toate filele CEC emise către partenerii de afaceri, inclusiv cele emise către părțile vătămate din prezentul dosar, ce urmau a fi prezentate la plată începând cu data de (...), au fost refuzate la plată pentru lipsa disponibilului în cont, respectiv trăgător aflat în interdicție bancară, societatea inculpatului fiind înregistrată în Centrala Incidentelor de P. a B. (de precizat că incidente minore de plată au mai existat și anterior, cum a fost spre exemplu cel din data de (...), însă acestea au fost rezolvate de inculpat, firma sa putând emite file CEC în continuare, până la data de (...)).

Față de S. R. M. G. S. a fost deschisă ulterior procedura insolvenței, la momentul intrării în procedura falimentului tabelul creanțelor cuprinzând debite de 12 milioane lei și creanțe de încasat de 11,5 milioane lei, de unde se poate trage concluzia că situația financiară a firmei inculpatului nu era una foarte precară și că, dacă nu ar fi intervenit incidentul major de plată din data de (...), CEC-urile emise de inculpat puteau fi încasate fără nici un fel de problemă.

De asemenea, inculpatul a mai precizat că imediat ce a aflat despre incidentul major de plată a luat legătura cu reprezentanții celor trei părți vătămate, cărora le-a adus la cunoștință acest fapt și le-a cerut să nu mai prezinte la bancă spre decontare alte file CEC, urmând să se întâlnească ulterior și să stabilească modalitatea în care vor fi achitate debitele acumulate de către S. R. M. G. S. față de părțile vătămate.

Totodată, inculpatul a menționat că nu a mai emis nici o altă filă CEC după data de (...) către cele trei părți vătămate (nici nu a mai achiziționat marfă de la acestea, exceptând pe partea vătămată S. S. R. S., de la care a mai cumpărat marfă în două rânduri după data de (...), plata fiind făcută însă în numerar, odată cu livrarea mărfii), filele CEC care au fost prezentate la plată ulterior acestei date fiind predate reprezentanților părților vătămate înaintea datei de (...), în baza înțelegerilor contractuale avute cu aceștia.

În încercarea de a recupera debitele înregistrate la momentul intrării în incident major de plată, inculpatul precizează că a înstrăinat un imobil proprietate personală și a depus în contul societății suma de 550.000 lei, sumă care a fost reținută însă în întregime de către B. P. în contul unei linii de credit deschisă societății pe care o administra (f.33 dosar instanță).

Audiat în cauză, martorul M. I., asociat unic și administrat al S. R. T. CONSTRCT S. a confirmat susținerile inculpatului legate de înțelegerea avută cu acesta la începutul anului 2007, privind plata eșalonată prin file CEC a creanței avute față de S. R. M. G. S. (creanță acumulată pe parcursul anului

2006), respectiv de prezentarea la plată la sfârșitul lunii mai 2007, contrar înțelegerii avute cu inculpatul, a tuturor filelor CEC predate anterior de către inculpat, motivat de faptul că acesta din urmă i-ar fi spus în cursul unei discuții legate de recuperarea datoriei că nu mai poate să îi plătească nimic, mai precis nu poate să onoreze aceste filele CEC (f.84 dosar instanță).

De asemenea, martorul V. A. (f.132 dosar instanță) a confirmat faptul că înainte de depunerea spre decontare a primei file CEC (ce trebuia prezentată la plată în data de (...)), inculpatul l-a sunat și i-a spus că vor fi ceva probleme cu încasarea CEC-urilor deoarece nu are disponibil în cont, urmând să ia ulterior legătura cu el pentru a stabili o altă modalitate de plată a mărfurilor livrate, iar martora R. R.-A. (angajată în funcția de economist la S. V. R. S.) a precizat faptul că între inculpat și martorul V. A. au existat discuții referitoare la incidentele de plată invite, fără însă a se mai reuși recuperarea debitului (excepție făcând returnarea unei părți din marfa livrată inculpatului, în valoare de aproximativ 37.000 lei - f.83 dosar instanță).

M. A. V.-G. (f.92 dosar instanță), a arătat că nu mai era angajatul S. S.

R. S. la data de (...), astfel că nu cunoaște aspectele legate de incidentele de plată, dar precizează că în primăvara anului 2007, firma inculpatului a început să aibă unele probleme legate de încasarea debitelor de la diferiți parteneri contractuali (probleme care și-au pus amprenta și asupra relației de afaceri cu S. S. R. S.), care i-au fost aduse la cunoștință de către inculpat și pe care el le-a transmis mai departe șefilor săi, ce erau astfel la curent cu dificultățile financiare prin care trecea firma S. R. M. G. S.). Totodată, martora P. A., având funcția de contabil șef la S. S. R. S., precizează că până la momentul incidentelor de plată între cele două societăți comerciale a existat o colaborare normală, respectiv că între reprezentanții părților au avut loc discuții în vederea rezolvării pe cale amiabilă a incidentelor bancare ivite, dar ea nu a participat la acestea, însă cunoaște faptul că nu s-au concretizat, în sensul că nu s-a recuperat nimic din debitul existent (f.139-140 d.u.p. și 58 dosar instanță).

De precizat că numitul L. A., reprezentantul părții vătămate S. S. G. S., nu a putut fi audiat în fața instanței de judecată, însă în declarațiile date în cursul urmăririi penale, acesta a precizat că a reușit să încaseze două file CEC, din cele emise de inculpat la sfârșitul lunii februarie 2007, file CEC care au fost prezentate la plată, conform înțelegerii cu inculpatul, în lunile aprilie și mai 2007, dar în momentul în care a prezentat la plată cea de-a treia filă CEC, în data de (...), aceasta a fost refuzată la plată pentru lipsă totală de disponibil. S. nu a menționat nimic despre eventualele discuții avute cu inculpatul înainte sau în urma acestui incident de plată (f.37 d.u.p.).

Foarte importantă de reținut, în sensul bunei credințe a inculpatului, este împrejurarea că, în contradicție cu ceea ce se reține în rechizitoriu, după data de (...) când firma inculpatului a intrat în interdicție de a mai emite CEC- uri, inculpatul nu a mai remis nici un astfel de instrument de plată către reprezentanții părților vătămate, toate CEC-urile fiind predate acestora anterior datei sus-menționate, cu cel puțin două luni înainte de data convenită pentru prezentarea la plată, conform înțelegerilor contractuale intervenite între părți.

Cu alte cuvinte, toate filele CEC din litigiu au fost completate, semnate și predate de către inculpat înainte ca S. R. M. G. S. să intre în interdicție bancară, în cuprinsul acestor instrumente de plată fiind consemnată însă ca dată a emiterii, de comun acord cu reprezentanții părților vătămate, o dată ulterioară celei de (...), după cum rezultă fără dubiu din probele administrate în cauză.

Or, pentru existența infracțiunii de înșelăciune nu este suficient ca filele CEC să fie refuzate la plată pentru lipsă de disponibil, fiind necesară dovedirea unor activități dolosive ale inculpatului în scopul inducerii în eroare a părților vătămate, activități care în speță nu există. Dacă s-ar fi stabilit cu certitudine că CEC-urile au fost emise de inculpat cunoscând că se află în interdicție bancară (părților vătămate ascunzându-li-se o astfel de împrejurare), indiscutabil că acesta s-ar face vinovat de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, întrucât acele CEC-uri nu mai puteau fi decontate (intenția directă ca element constitutiv al infracțiunii fiind evident dovedită într-o astfel de situație).

Nu este lipsit de relevanță, sub aspectul bunei credințe a inculpatului și faptul că filele CEC prezentate la plată anterior datei de (...) de către reprezentanții S. S. G. S. și S. S. R. S. au fost onorate la plată (după cum rezultă din declarațiile numitului L. A. și ale martorului A. V.-G. (de precizat că, în cazul S. V. R. S., toate filele CEC emise de inculpat urmau a fi prezentate la plată ulterior datei de (...)).

Față de cele menționate mai sus, tribunalul a apreciat că nu a existat nici o inducere în eroare a reprezentanților părților vătămate cu ocazia încheierii sau executării contractelor comerciale încheiate între părți, în realitate fiind vorba doar despre o neexecutare a obligațiilor contractuale din partea inculpatului (respectiv a obligației de plată a prețului mărfurilor achiziționate), pe fondul dificultăților majore cu care s-a confruntat firma acestuia ulterior datei de (...) (data intrării intempestive în interdicție bancară) și nicidecum despre o intenție de înșelare a partenerilor contractuali.

Or, neexecutarea, chiar culpabilă, a obligațiilor care derivă dintr-un contract comercial nu poate constitui infracțiunea de înșelăciune, câtă vreme nu s-a stabilit fără dubiu, cum este și situația de față, că s-au folosit manopere dolosive față de creditorul obligației, cu ocazia încheierii sau executării contractului (pentru existența infracțiunii de înșelăciune trebuind stabilită cu certitudine intenția de inducere în eroare, orice dubiu profitându-i inculpatului).

Față de cele menționate mai sus și concluzionând că în speță nu este vorba despre o faptă penală ci despre un litigiu comercial între societatea administrată de inculpat și societățile părți vătămate (generat ca urmare a neexecutării obligațiilor contractuale asumate de firma inculpatului), în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b C.pr.pen., tribunalul a dispus achitarea inculpatului S. P. de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.215 alin.1, 3, 4 și 5 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.

Pe cale de consecință, în temeiul art.14 și art.346 alin.4 C.pr.pen. tribunalul a lăsat nesoluționate acțiunile civile formulate de părțile civile S. S. G. S., S. S. R. S. și S. V. R. S.

De precizat că, în speță, nu se pune nici problema existenței infracțiunii prev. de art.84 alin.1 pct.2 din L. nr.59/1934 (respectiv beneficiarii CEC-urilor să fi avut cunoștință, în momentul emiterii lor, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestora la tras), întrucât, așa cum am arăta deja, inculpatul și părțile vătămate au avut reprezentarea faptului că disponibilul va exista în contul S. R. M. G. S. la data la care filele CEC urmau a fi prezentate la plată (care este în fapt data emiterii trecută în cuprinsul instrumentului de plată), însă în final lucrurile nu au stat astfel din motive independente de voința inculpatului.

C. art.189 C.pr.pen. s-a stabilit în favoarea Baroului C. suma de 100 lei reprezentând onorariul, parțial, al apărătorului din oficiu (av. Ancheș D.), care s-a avansat din F.M.J.

P. art.192 alin.1 pct.1 lit.a C.pr.pen. părțile civile S. S. G. S., S. S. R. S.

și S. V. R. S. au fost obligate la plata sumei de 300 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel P. de pe lângă

Tribunalul Cluj și partea civila SC S. R. S. solicitând desființarea sentinței si rejudecând sa se dispună condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și obligarea acestuia la plata despăgubirilor civile în favoarea părților civile,partea civilă apelantă solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 97.442,89 lei.

Analizând sentința atacată,pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a analizat materialul probator administrat în cauză și a stabilit o stare de fapt corectă,corespunzătoare adevărului,din care în mod corect a reținut că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune ,întrucât nu a indus în eroare părțile vătămate atunci când a emis filele CEC menționate.

Astfel, Curtea retine că la pronunțarea unei condamnări instanța trebuie să-și întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe sigure și certe. Atunci când probele în acuzare nu au caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului, se impune a da eficiență principiului „in dubio pro reo"; care constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3 C.proc.pen., se regăsește în materialul probațiunii.

Coroborând probele administrate în cursul urmăririi penale cu cele administrate nemijlocit în cursul judecății, Curtea reține că instanța de fond în mod corect a stabilit că în cauză nu există probe în sensul celor reținute în actul de sesizare a instanței în sarcina inculpatului.

Astfel, potrivit art. 215 C.pen. constituie infractiunea de înselaciune inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, în scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba. La fel, există înselaciune prin inducerea sau mentinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executarii unui contract, savârsita în asa fel încât, fara aceasta eroare, cel înselat nu ar fi încheiat sau executat contractul în conditiile stipulate, precum si emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plati înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul aratat în alin. 1, daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului.

P. a fi în prezența infracțiunii de înșelăciune este necesară intenția directă, a cărei existentă trebuie stabilită cu certitudine, respectiv făptuitorul își dă seama că desfășoară o activitate de inducere în eroare și că prin aceasta pricinuiește o pagubă, urmare a cărei producere o dorește; totodată, în varianta prevăzută de al. 4 al textului legal, nu este suficient ca fila cec emisă să fie refuzată la plată pentru lipsă disponibil, fiind necesară dovedirea activităților dolosive ale inculpatului în scopul inducerii în eroare a părții vătămate.

În speță, însă, această componentă a laturii subiective a infracțiunii nu a fost dovedită,așa cum corect a reținut prima instanță,inculpatul având convingerea că, în condiții normale de desfășurare a activității firmei pe care o administra, la momentul prezentării la plată a acestor CEC-uri va exista în contul societății proviziunea necesară acoperirii lor (de unde se poate trage concluzia bunei credințe a inculpatului, respectiv a lipsei inducerii în eroare a reprezentanților părților vătămate în momentul predării filelor CEC de către inculpat). De asemenea,în sensul bunei credințe a inculpatului, este și împrejurarea că, după data de (...) când firma inculpatului a intrat în interdicție de a mai emite CEC-uri, inculpatul nu a mai remis nici un astfel de instrument de plată către reprezentanții părților vătămate, toate CEC-urile fiind predate acestora anterior datei sus-menționate, cu cel puțin două luni înainte de data convenită pentru prezentarea la plată, conform înțelegerilor contractuale intervenite între părți,prin urmare nefiind întrunite în cauză elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune.

Însă,chiar dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, atâta timp cât inculpatul a acționat în maniera arătată, fapta sa constituie o încălcare a normelor juridice financiare, fiind susceptibilă de a fi încadrată în prevederile art. 84 alin. 1 pct. 2 din L. nr. 59/1934, potrivit căruia săvârșește infracțiunea prevăzută în acest text de lege "oricine emite un cec fără a avea la tras disponibilul suficient, sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut".

Aceste dispoziții se completează cu cele ale art. 3 al. 2 din legea nr.

59/1934 care statuează expres asupra obligativității existenței disponibilului anterior emiterii cecului: „. nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras";, precum si de art. 29 din aceeași lege potrivit căruia „. este plătibil la vedere"; și că „. prezentat înaintea zilei arătate ca dată a emiterii este plătibil în ziua prezentării";.

La fel sunt și dispozițiile pct. 34 al. 1 și 2 din N. Cadru ale BNR:

„trăgătorul poate emite un cec numai în condițiile existenței la tras a unor fonduri proprii, disponibile în momentul emiterii instrumentului care să facă posibilă trasului efectuarea plății"; și „disponibilul trebuie constituit prealabil emiterii cecului și de valoare mai mare sau egală cu cea a cecului";. Mai mult, al. 4 a pct. 34 din aceleași norme prevede că „disponibilul trebuie să fie lichid, cert și exigibil , adică să nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care să împiedece efectuare plății cecului";.

Asa fiind, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a C.proc.pen. se va admite apelul inculpatului iar sentinta atacată se va desfiinta în ceea ce privește latura penală a cauzei și soluționarea acțiunilor civile , iar în temeiul art.334

C.proc.pen. se va dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3,4 și 5 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. în infracțiunea de emitere file cec fără acoperire prev. de art. 84 alin.1 pct.2 din L. nr. 59/1934 cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. pentru care se va dispune în temeiul art.11 pct.2 lit.b C.pr.pen., raportat la art.10 lit.g C.pr.pen. încetarea procesului penal ca urmare a interventiei prescriptiei speciale.

Astfel, pentru infracțiunea prev. de art. 84 alin.1 pct.2 din L. nr.

59/1934 cu aplic. art. 41 alin.2 C.p pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la

1 an. P. disp. art. 121, art. 122 lit.e și art. 124 C.p. ce reglementează prescripția specială drept cauză care înlătură răspunderea penală, termenul de prescripție este de 4 ani și 6 luni. Având în vedere data comiterii ultimului act material al faptei (iulie 2007), se constată că acest termen s-a împlinit în luna ianuarie 2012.

În ceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei,raportat la acțiunile civile promovate de părțile vătămate în cauză , întrucât infracțiunea de emitere file cec fără acoperire prev. de art. 84 alin.1 pct.2 din L. nr.59/1934 cu aplic. art. 41 alin.2 C.p este o infracțiune de pericol și nu de prejudiciu, instanța va respinge ca inadmisibile aceste acțiuni .

Raportat la apelul părții civile SC S. R. S.,pentru motivele mai sus expuse ,Curtea îl va respinge ca nefondat.

Va menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Va stabili in favoarea Baroului de avocați C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu ce se va avansa din FMJ.

Cheltuielile judiciare în apel avansate de stat rămân in sarcina acestuia.

P. ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E :

1. Admite apelul declarat de inculpatul S. P. fiul lui I. și V., născut la data de (...) în Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava, dom. în Câmpulug Moldovenesc, str. Sirenei, nr.6, ap.31, jud. Suceava, cu reședința în C.-N., str. Meteor, nr.15, ap.18, jud. C., împotriva sentinței penale numărul 410 din

25 octombrie 2011 a T.ui C. pe care o desființează in ceea ce privește latura penala a cauzei și soluționarea acțiunilor civile.

Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite:

În temeiul art.334 Cod procedura penala dispune schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin 1,3,4,5 Cod penal, cu aplicarea art.

41 alin 2 Cod penal in infracțiunea continuata de emitere de cecuri fără a avea la tras disponibil suficient prev. și ped. de art. 84 alin 1 pct. 2 din L. nr.

59/1934 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal.

În temeiul articolului nr. 11 pct. 2 lit. b Cod procedura penal încetează procesul penal privind pe inculpatul S. P. ca urmare a prescripției speciale răspunderii penale.

Respinge ca inadmisibile acțiunile civile formulate de părțile civile S. „. G. S., cu sediul în S., str. Bocskai nr.26 A, jud. Bihor, S. „. R. S., cu sediul în com. B. D., sat B. D., str. Ithaca, f.n., jud. Giurgiu și S. „. R. S., cu sediul în com. C., sat C., șoseaua B. nr.55, jud. Ilfov.

Menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate.

2. Respinge apelul declarat de partea civila SC S. R. S. cu sediul în com. B. D., sat B. D., str. Ithaca, f.n., jud. Giurgiu, împotriva aceleiași sentințe penale.

Stabilește in favoarea Baroului de avocați C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu ce se va avansa din FMJ.

Cheltuielile judiciare în apel avansate de stat rămân in sarcina acestuia.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul si de la comunicare cu părțile civile.

Pronunțata în ședința publica din 10 aprilie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

I. M. L. H.

GREFIER, M. N.

Red.I.M/Dact.S.M

4 ex./(...) Jud.fond: M. L.

← Decizia penală nr. 18/6, Curtea de Apel Cluj  Decizia penală nr. 436/2012, Curtea de Apel Cluj →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 73/2012, Curtea de Apel Cluj