Decizia penală nr. 400/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.400/R/2012
Ședința publică din data de 12 martie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. M., judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș.
G.IER : M. V.-G.
M. public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C.- reprezentat prin procuror V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul P. V. împotriva sentinței penale nr. 1800 din data de (...), pronunțată de
Judecătoria Bistrița-N. în dosar nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 al. 2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul P. V. asistat de apărător ales, av. S. I. și apărătorul părții civile G. C., av. R. S., ambii avocați din cadrul Baroului B.-N., cu delegații la dosar, lipsă fiind părțile civile G. C. și S. J. de U. B.-N.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av. C. A. și solicită acordarea onorariului parțial pentru studiu dosarului și prezentarea la instanță.
Instanța constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu prin prezentarea apărătorului ales și asupra onorariului parțial se va pronunța prin hotărârea ce o va pronunța în cauză.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbatera recursului.
Apărătorul inculpatului P. V., av. S. I. solicită în tem. art. 38515 pct. 2 lit.d rap. la art. 3859 alin. 1 pct.171 și 3856 alin. 3 Cod pr.pen. admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, rejudecând cauza să se dispună reducerea pedepsei aplicate inculpatului de prima instanță până la limita de
3 luni prev. de art. 76 lit. c Cod penal și reducerea despăgubirilor civile stabilite în favoarea S. J. de U. B.-N.
Nu contestă încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului, însă apreciază că individualizare judiciară a pedepsei nu este în concordanță cu probele administrate în cauză, instanța de fond având în vedere doar probele nefavorabile inculpatului.
Din actele dosarului rezultă că inculpatul este cumnat cu partea vătămată care în repetate rânduri a bătut-o pe sora inculpatului în fața copiilor minori.
La data comiterii faptei partea vătămată a lovit-o din nou pe soția sa și aceasta din urmă a vrut să plece de la domiciliu, în prealabil anunțându-și mama și fratele, însă pe drum partea vătămată a ajuns-o, moment în care aceasta a început să strige că o bate și o omoară, la care partea vătămată a lovit-o din nou să tacă. Partea vătămată a scăpat, s-a refugiat la familia J. care au anunțat pe inculpat de cele întâmplate.
Inculpatul s-a deplasat la fam. J. cu intenția de a discuta cu partea vătămată care a dat dovadă de de agresivitate verbală și fizică, ceea ce a determinat reacția inculpatului.
Față de această împrejurare, apreciază că în cauză este incident cazul prev. de art. 73 lit. b Cod penal, având în vedere că inculpatul a comis fapta sub influența unei puternice tulburări sau emoții.
Chiar dacă nu s-a reținut starea de provocare, apreciază că prima instanță ar fi trebuit să rețină în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a și c Cod penal, având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea faptei și a depus stăruință pentru înlăturarea urmărilor acesteia, inclusiv prin achitarea despăgubirilor solicitate de partea vătămată.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, apreciază că instanța trebuia să rețină o culpă egală în producerea prejudiciului, culpa părții vătămate fiind evidentă atât prin comportamentul său provocator cât și prin aceea că și-a agravat starea de sănătate stând acasă timp de 10 zile după producerea incidentului.
Pentru acest motiv, solicită reducerea la jumătate a despăgubirilor la care a fost obligat inculpatul.
Apărătorul părții civile G. C., av. R. S. solicită admiterea recursului formulat de inculpat în ceea ce privește latura penală a cauzei și repingerea recursului cu privire la modalitatea de soluționare a laturii civile a cauzei.
În ceea ce privește latura penală a cauzei arată că este de acord ca situația juridică a inculpatului să fie mai favorabilă, având în vedere că partea vătămată a înțeles să se împace cu inculpatul pentru a realiza o relație pașnică între cele două familii.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei apreciază că, cheltuielile de spitalizare ocazionate cu internarea părții vătămate trebuie suportate integral de inculpat.
Solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare constând în onorariu avocațial și cheltuieli de transport în recurs.
Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat de inculpatul P. V. cu consecința menținerii hotărârii recurate ca legală și temeinică.
Apreciază că instanța de fond a procedat la o justă individualizare judiciară a pedepsei conform criteriilor generale de individulizare judiciară prev. de art. 72 Cod penal.
De asemenea, apreciază că instanța de fond în mod corect a reținut că în cauză nu este incident cazul prev. de art. 73 lit. b Cod penal raportata la circumstanțele concrete în care s-a comis fapta.
Instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante deși fapta prezintă un pericol social concret ridicat, fapta fiind comisă cu o violență substanțială prin lovire cu un corp contendent după care partea vătămată a fost lăsată în stare de inconștientă, viața acestuia fiind pusă în pericol. În opinia sa, fapta comisă de inculpat se află la limita tentativei de omor.
Pentru aceste motive, precum și raportat la considerentele hotărârii atacate, solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul P. V., având ultimul cuvânt, arată că a comis fapta sub influența unei puternice emoții având în vederea gresivitatea de care a dat dovadă partea vătămată, precum și raportat la faptul că tatăl său era un bețiv
și o bătea pe mama sa.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 1800 din data de (...) a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr. (...), s-a dispus condamnarea inculpatului P. V., fiul lui V. și I., născut la data de (...) în com. B. B., domiciliat în com. B. B., nr.
636, jud. B-N, C.I.seria XB, nr.2., CNP 1., cetățean român, studii 10 clase, muncitor, căsătorit, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin.2 C.p. cu aplic. art.320 1
C.p.p., art. 74 lit. a și c C.p. rap. la art. 76 lit. d C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal.
Conform art. 81 și 82 Cod Penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului și implicit a pedepselor accesorii, potrivit art. 71 al. 5 Cod penal, sens în care s-a stabilit un termen de încercare de 3 ani, atrăgându-se atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul Penal.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 7006 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare în favoarea părții civile S. J. de U. B-N.
S-a constatat că partea vătămată G. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art.7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea S.ului Național de D. G. J. s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, iar inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 250 lei cu titlu cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Bistrița nr. 4. înregistrat la
Judecătoria Bistrița sub dosar nr. (...), a fost trimis în judecată inculpatul P. V., pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă, pre.de art.182 al.2 Cod penal reținându-se în sarcina acestuia că la data de (...) i-a aplicat lovituri părții vătămate G. C. cauzându-i leziuni vindecabile în 40-45 de zile de îngrijiri medicale, leziuni care întrunesc caracteristicile medico-legale ale punerii în primejdie a vieții.
Analizând actele și lucrările cauzei coroborate cu dispozițiile legale în materie, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt:
Partea vătămată G. C. este căsătorită cu G. I.( sora inculpatului), de aproximativ 10 ani, iar în data de (...) între aceștia a izbucnit o ceartă. Pe fondul discuțiilor contradictorii G. C. și-a agresat fizic soția lovind-o cu pumnii și picioarele. In încercarea de a scăpa de agresiunile soțului său, G. I. a fugit la locuința nașilor săi, fam. J. I. și N.. La scurt timp a ajuns în locuința familiei J. și partea vătămată G. C. La insistențele nașilor săi, G. C. a încetat agresiunea asupra soție.
De aici, G. I. a plecat însoțită de mama sa, P. I. care fusese alertată între timp de martorul P. T. despre faptul că fiica sa este bătută în mijlocul drumului de ginerele său.
Ulterior și G. C. a părăsit locuința familiei J., însă la ieșirea din curtea acestora, a fost așteptat de către cumnatul său, inculpatul P. V. care pe fondul discuțiilor în contradictoriu legate de agresarea numitei G. I., i-a aplicat o lovitură în zona capului în urma căreia partea vătămată a căzut pe sol. In timp ce se afla căzut, inculpatul a continuat să-i aplice mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în zona toracală, abdomen și picioare, după care s-a deplasat la domiciliul său, lăsând-o pe partea vătămată căzută pe sol în stare de inconștiență, în fața curții fam. J..
Partea vătămată a fost ajutată să se ridice de către martorii P. T. și P. R. și a fost transportat de către aceștia la domiciliul său.
Partea vătămată G. C. nu s-a prezentat imediat la medic, însă pentru că starea sa de sănătate s-a agravat, în data de (...) a fost internat la S. J. B. unde a suferit două intervenții chirurgicale .
Din C. medico legal nr. 2924/I/a/814 din (...) rezultă că partea vătămată a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur și necesită pentru vindecare un număr de 28-30 de zile de îngrijiri medicale, putând data din (...).
Din completarea la C. medico legal din data de (...) rezultă că leziunile traumatice suferite de partea vătămată necesită pentru vindecare un număr de 40-45 de zile de îngrijiri medicale și întrunesc caracteristicile medico-legale ale punerii în primejdie a vieții.
In cauză, s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză medico-legală din concluziile căruia rezultă că leziunile descrise la punctul 2 examen obiectiv din C. medico legal inițial (cele de pe fața laterală a hemitoracelui drept) și menționate în completarea certificatului medico legal (fracturi costale) s-au putut produce prin lovire activă cu un corp dur sau prin cădere la același nivel în cadrul unei auto sau heteropropulsii cu impact pe un plan cu suprafață mică (bolovan, denivelare a terenului etc.) și constituie leziunile care au pus în primejdie viața părții vătămate.
Partea vătămată G. C. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de
3300 lei reprezentând daune morale și materiale. Cu ocazia audierii din data de (...) acesta a precizat că inculpatul i-a achitat suma de 3200 lei, astfel că se mai constituie parte civilă în cauză.
S. J. de U. B. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 7006 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, declarând că i-a aplicat mai multe lovituri cumnatului său G. C. cu pumnii și picioarele în zona capului, a stomacului, a ficatului și că acesta în urma loviturilor primite, a căzut pe sol, pe pietrișul din fața curții lui J. N. D. agresiune, s-a deplasat la domiciliul său, lăsând-o pe partea vătămată căzută pe sol.
Inculpatul a mai relatat că înainte de altercație, partea vătămată a căzut în încercarea de a sări un gard din curtea martorei G. M. .
Martora G. M. a confirmat susținerile inculpatului în sensul că partea vătămată a căzut în încercarea de a sări un gard cu înălțimea de aproximativ
1, 50 m. A. a precizat că partea vătămată a rămas cu piciorul stâng agățat în gard și a căzut pe umărul drept de la acea înălțime.
Partea vătămată G. C. a relatat că toate leziunile constatate de medicul legist i-au fost produse de către învinuit, că într-adevăr a căzut anterior însă nu s-a lovit deoarece s-a sprijinit cu genunchiul stâng și mâna stângă pe sol, după care și-a continuat deplasarea.
C. ce atrage încadrarea juridică a faptei în prevederile dispozițiilor art.
182 alin. 2 Cp sunt leziunile traumatice ce i-au pus în pericol viața victimei și anume fracturile costale, iar potrivit concluziilor raportului de expertiză medico legală, acestea s-au produs prin lovire activă cu un corp dur sau prin cădere la același nivel în cadrul unei auto sau heteropropulsii cu impact pe un plan cu suprafață mică(bolovan, denivelare a terenului etc.) Raportat la concluziile acestei expertize și la declarațiile inculpatului, părții vătămate și a martorei G. M., este exclus ca leziunile cele mai grave care i-au pus în primejdie viața victimei să se fi produs prin căderea părții vătămate de la un nivel la altul în momentul când a sărit gardul . De altfel, nici în certificatul medico legal și nici în completarea la acest certificat, nu se menționează la examenul obiectiv leziuni la nivelul umărului drept.
În fața instanței inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 3. Cod procedură penală, arătând că recunoaște în întregime săvârșirea infracțiunii deduse judecății, nu dorește să dea declarație deoarece își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale prin care a recunoscut comiterea faptei, își însușește probatoriul administrat în faza de urmărire penală și nu mai solicită readministrarea acestuia, este de acord cu plata cheltuielilor de spitalizare.
Starea de fapt descrisă a fost reținută în baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de consemnare a plângerii orale a p.v. G. C.- f.5 - proces verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică aferentă - f.7-11; declarațiile părții vătămate G. C. - f.12-19; certificat medico-legal, completare la certificatul medico legal, adresă, ordonanță de efectuare a unei expertize medico legale, raport de expertiză medico legală, acte medicale - f.20-31; proces-verbal privind achitarea unor sume de către inculpat părții vătămate cu titlu de despăgubiri civile - f.32; adresă și constituire parte civilă a S. C. de U. B. N. - f.33-34; declarațiile inculpatului - f.35-45; declarațiile martorilor: P. T. - f.46-47, P. R. N. - f.48-49, J. E. - f.50-52, J. N. - f.53-54, P. I. - f.55-62, G. I. - f.63-69, R. E.- f.70-71, C. I. - f.72-73, G. M.- f.74-78, F. A. C. - f.79-80;
În drept:
Fapta inculpatului P. V. de a exercita acte de violență asupra părții vătămate G. C. cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 40-45 de zile îngrijiri medicale, leziuni care întrunesc caracteristicile medico-legale ale noțiunii de punere în primejdie a vieții victimei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 182 alin. 2 Cp.
Deși la fondul cauzei apărătorul inculpatului a solicitat doar aplicarea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și c Cod penal, prin concluziile scrise depuse ulterior s-a solicitat reținerea circumstanței atenuante a provocării prev. de art. 73 lit. b Cod penal și ca urmare condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 luni închisoare cu suspendare condiționată a executării.
În argumentarea concluziilor s-a arătat că soția părții vătămate este sora inculpatului, iar inculpatul a acționat într-o stare de tulburare, emoție puternică care împreună cu conduita jignitoare a părții vătămate au determinat reacția inculpatului. Mai mult, s-a susținut că intenția inculpatului a fost lăudabilă și doar rezultatul a fost condamnabil, astfel că aplicarea unei pedepse minime este mai mult decât suficientă.
Instanța de fond a avut în vedere la individualizarea pedepsei pe care a aplicat-o inculpatului împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta, criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, limitele speciale de pedeapsă reduse ca urmare a aplicării art. 3. Cod procedură penală, pericolul social al faptei și al inculpatului, cauzele care atenuează sau agravează răspunderea penală, achitarea despăgubirilor solicitate de partea vătămată, astfel încât pedeapsa stabilită să fie într-un cuantum proporțional cu pericolul social al faptei și al infractorului și de natură a îndeplini scopul prevăzut de art. 52 Cod penal, respectiv reeducarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
S-a avut în vedere de asemenea conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii, atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii constând în comportarea sinceră în cursul procesului și s-au reținut ca și circumstanțe atenuante, cu consecința reducerii pedepsei sub minimul rezultat în urma reducerii conform art.3. C.p.p..
Totuși, instanța de fond a considerat că nu se impune reținerea circumstanței atenuante a provocării pentru următoarele motive:
Potrivit art. 73 lit. b Cod penal, provocarea se reține în situația în care inculpatul a săvârșit fapta prevăzută de legea penală sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o acțiune provocatoare din partea persoanei vătămate produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.
Chiar dacă inculpatul nu a dorit să dea declarație, având ultimul cuvânt la fondul cauzei, acesta a arătat că s-a dus s-o întâlnească pe partea vătămată la aproximativ o oră după ce a fost informat despre agresiunea surorii sale și cu intenția de a discuta referitor la atitudinea părții vătămate și motivul acestei atitudini. Pe fondul discuțiilor contradictorii, inculpatul recunoaște că a lovit-o pe partea vătămată.
Nici în fața instanței și nici în cursul urmăririi penale inculpatul nu a susținut vreun moment că s-ar fi aflat într-o stare de emoție, tulburare puternică datorată comportamentului părții vătămate, dimpotrivă în cursul urmăririi penale a susținut că a așteptat-o pe aceasta pentru a-i cere
„socoteală";, iar partea vătămată ar fi încercat să-l lovească. Împrejurarea că inculpatul ar fi săvârșit fapta ca urmare a manevrelor de imobilizare a părții vătămate, nu este confirmată de nici una din probele administrate în cauză și de altfel în fața instanței inculpatul a arătat că este de acord cu starea de fapt reținută în actul de sesizare. C. ce se confirmă însă, este că partea vătămată se afla în stare avansată de ebrietate, că pe fondul discuțiilor purtate cu inculpatul i-a adresat acestuia injurii și că deși partea vătămată în urma unei lovituri aplicate de inculpat în zona capului, a căzut la pământ, inculpatul a continuat să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele în zona toracală, abdomen și picioare lăsând-o în stare de inconștiență.
Premeditarea sau intenția de a aplica o corecție părții vătămate considerăm că exclud prin definiție provocarea deoarece în cazul primelor două este necesară o stare de calm. Ori, cu privire la săvârșirea aceleași fapte penale nu pot exista două hotărâri infracționale în același timp. De asemenea, în practica judiciară s-a arătat că simplele expresii injurioase proferate de victimă aflată în stare de ebrietate nu constituie provocare.
Totuși împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta, împrejurările referitoare la starea de iritare pe care i-a produs-o anterior, în mod repetat, partea vătămată prin conduita sa, au fost avute în vedere la individualizarea atât a cuantumului pedepsei cât și a modalității de executarea a acesteia.
Pentru toate aceste motive, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului P. V. pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin.2 C.p. cu aplic. art.320 1 C.p.p., art. 74 lit. a și c C.p. rap. la art. 76 lit. d C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare, făcându-se aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal.
Întrucât instanța de fond a considerat că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia, conform art. 81 și 82 Cod Penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului și implicit a pedepselor accesorii, potrivit art. 71 al. 5 Cod penal, sens în care s-a stabilit un termen de încercare de 3 ani și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul Penal.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 7006 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare în favoarea părții civile S. J. de U. B-N.
S-a constatat că partea vătămată G. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art.7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea S.ului Național de D. G. J., s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 250 lei cu titlu cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei hotărâri, inculpatul P. V. a declarat recurs, fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de 12 martie 2012, prin apărător ales, inculpatul a solicitat admiterea recursului și reducerea pedepsei aplicate inculpatului de prima instanță până la limita de 3 luni prev. de art. 76 lit. c
Cod penal și reducerea despăgubirilor civile stabilite în favoarea S. J. de U.
B.-N.
S-a arătat că la individualizare judiciară a pedepsei instanța de fond a avut în vedere doar probele nefavorabile inculpatului.
Din actele dosarului rezultă că inculpatul este cumnat cu partea vătămată care în repetate rânduri a bătut-o pe sora inculpatului în fața copiilor minori.
La data comiterii faptei partea vătămată a lovit-o din nou pe soția sa și aceasta din urmă a vrut să plece de la domiciliu, în prealabil anunțându-și mama și fratele, astfel că apreciază că este incident cazul prev. de art. 73 lit. b Cod penal, având în vedere că inculpatul a comis fapta sub influența unei puternice tulburări sau emoții.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei s-a arătat că instanța trebuia să rețină o culpă egală în producerea prejudiciului, culpa părții vătămate fiind evidentă atât prin comportamentul său provocator cât și prin aceea că și-a agravat starea de sănătate stând acasă timp de 10 zile după producerea incidentului, fără a apela la medic.
Pentru acest motiv s-a solicitat reducerea la jumătate a despăgubirilor la care a fost obligat inculpatul.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, curtea constată că recursul este fondat în ce privește reținerea prevederilor art.73 lit.b Cod penal, cuantumul pedepsei și cuantumul despăgubirilor civile și în aceste limite va fi admis, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, dar a respins nejustificat solicitarea inculpatului de a se reține incidența prevederilor art.73 lit.b Cod penal.
A rezultat din probele administrate în cursul urmăririi penale la data de (...) inculpatul P. V. a exercitat acte de violență asupra părții vătămate G. C., cauzându-i leziuni ce au necesitate pentru vindecare un număr de 40-45 zile de îngrijiri medicale și care i-au pus în primejdie viața.
Fapta a fost comisă de inculpat sub imperiul unei puternice tulburări determinată de acțiunile agresive ale părții vătămate asupra soției sale, martora G. I., care este sora inculpatului P. V.
Din depozițiile părții vătămate, ale martorilor audiați în cursul urmăririi penale, care se coroborează cu cele ale inculpatului a rezultat că în data de
(...) partea vătămată G. C. a consumat alcool și a agresat-o fizic pe soția sa, G. I., sora inculpatului P. P., lovind-o cu pumnii și picioarele, martora fiind nevoită să se refugieze la locuința nașilor săi, respectiv la familia J. I. și N..
La această locuință a venit și partea vătămată G. C., care a încetat agresiunile asupra soției sale la insistențele nașilor.
Au fost alertați și mama și fratele martorei G. I., respectiv martora P. I.
și inculpatul P. P., care au venit la locuința nașilor, iar când G. C. a ieșit în curtea casei nașilor inculpatul P. P. l-a întrebat ce are cu mama și sora lui, partea vătămată adresându-i cuvinte și expresii vulgare și intenționând să îl lovească pe inculpat.
Pe acest fond de tulburare a inculpatului determinată de agresarea surorii sale, de atitudinea părții vătămate față de inculpat, acesta i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și palmele, cauzându-i leziunile descrise în certificatul medico-legal.
Chiar dacă inculpatul nu a solicitat în cursul urmăririi penale să fie reținute în favoarea sa prevederile art.73 lit.b Cod penal, și chiar în condițiile în care această circumstanță atenuantă nu a fost reținută în rechizitoriu, iar inculpatul a solicita judecarea în procedura reglementată de art.3. Cod procedură penală, având în vedere faptul că incidența acestei circumstanțe atenuante reiese din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale.
Judecarea cauzei în procedura reglementată de art.3201 Cod procedură penală nu este echivalentă cu preluarea stării de fapt din rechizitoriu fără ca aceasta să fie examinată de judecător prin raportare la prevederile legale, inclusiv la prevederile art.63 alin.2 Cod procedură penală care se referă la aprecierea probelor, ori fără ca judecătorul să verifice dacă starea de fapt din rechizitoriu este susținută de probele administrate în cursul urmăririi penale.
Este adevărat că atunci când instanța constată inadvertențe între starea de fapt din rechizitoriu și probele administrate în cursul urmăririi penale va putea dispune respingerea cererii de judecare a cauzei în procedura prevăzută de art.3201 Cod procedură penală, însă atunci când problema care se cere a fi dezlegată este cea a incidenței ori neincidenței unei circumstanțe atenuante legale, instanța poate ca, admițând cererea de judecare a cauzei conform art.3201 Cod procedură penală, să rețină sau nu o circumstanță atenuantă legală după cum aceasta este susținută sau nu de probele administrate în cursul urmăririi penale.
Procedura reglementată de art.3201 Cod procedură penală nu exclude posibilitatea reținerii de către judecător a circumstanțelor atenuate judiciare facultative prevăzute de art.74 Cod penal și cu atât mai mult nu exclude posibilitatea reținerii circumstanțelor legale obligatorii prevăzute de art.73
Cod penal, cu singura condiției a stabilirii incidenței acestora, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
În cazul de față curtea constată că agresarea surorii inculpatului de către partea vătămată G. C. și atitudinea părții vătămate față de inculpat concretizată în adresarea de cuvinte și expresii vulgare și intenția de a-l lovi pe inculpat au fost de natură a cauza inculpatului o puternică tulburare ce justifică reținerea art.73 lit.b Cod penal, urmând a se stabili astfel o contribuție a părții vătămate de 50 % în comiterea faptei.
Ca urmare, în baza art. 38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală, curtea va admite recursul declarat de inculpatul P. V., domiciliat în B. B. nr. 636 împotriva sentinței penale nr. 1800 din (...) a Judecătoriei B., pe care o va casa în parte, în ce privește reținerea prevederilor art.73 lit.b Cod penal, cuantumul pedepsei și cuantumul despăgubirilor civile.
Rejudecând cauza, în baza art.182 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.
73 lit.b Cod penal, art.74 lit.a, c, art.76 lit.d Cod penal, art.3. Cod procedură penală, va condamna pe inculpatul P. V., fiul lui V. și I., născut la (...), CNP
1., la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă.
Raporta la atitudinea procesuală a inculpatului, care s-a prezentat la toate termenele de judecată și și-a asumat răspunderea pentru comiterea faptei, urmează a se menține suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni, stabilit conform art.82
Cod penal.
În baza art.14, 346 Cod procedură civilă, art.1057 cod civil va fi obligat inculpatul să plătească părții civile S. J. de U. B. N. suma de 3503 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli de spitalizare, suma fiind redusă cu 50% ca efect al reținerii scuzei provocării prev.de art.73 lit.b Cod penal.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art.193 Cod procedură penală, având în vedere soluția de admitere a recursului inculpatului, se va respinge cererea părții civile G. C. de acordare a cheltuielilor judiciare în recurs.
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili suma de 50 lei ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av.C. A. D., sumă ce se va avansa din FMJ.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
În baza art. 38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală, admite recursul declarat de inculpatul P. V., domiciliat în B. B. nr. 636 împotriva sentinței penale nr. 1800 din (...) a Judecătoriei B., pe care o casează în parte, în ce privește reținerea prevederilor art.73 lit.b Cod penal, cuantumul pedepsei și cuantumul despăgubirilor civile.
Rejudecând cauza, în baza art.182 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.
73 lit.b Cod penal, art.74 lit.a, c, art.76 lit.d Cod penal, art.3. Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul P. V., fiul lui V. și I., născut la (...), CNP 1., la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă.
Menține suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni, stabilit conform art.82 Cod penal.
În baza art.14, 346 Cod procedură civilă, art.1057 Cod civil obligă pe inculpat să plătească părții civile S. J. de U. B. N. suma de 3503 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli de spitalizare, ca efect al reținerii scuzei provocării prev.de art.73 lit.b Cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art.193 Cod procedură penală respinge cererea părții civile G.
C. de acordare a cheltuielilor judiciare în recurs.
În baza art.189 Cod procedură penală stabilește suma de 50 lei ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av.C. A. D., sumă ce se va avansa din FMJ.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, rămân în sarcina acestuia.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
L. M. ANA C. M. Ș.
G.IER M. V.-G.
Red.L.M. Dact.H.C./3 ex./(...) Jud.fond: J. L..
| ← Decizia penală nr. 1313/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 18/6, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
