Decizia penală nr. 1060/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)/a2
DECIZIA PENALĂ NR.1060/R/2012
Ședința publică din 18 iulie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : V. G., judecător
JUDECĂTORI : C. I.
: D. P.
GREFIER : L. C.
P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - D. S.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul P. A. M., împotriva încheierii penale din 5 iulie 2012, pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui C., prin care s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Curtea de A. C., pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune calificată în convenție care a produs consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.215 alin.1,2,3,4 și 5 Cod penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; infracțiunea prev. de art.4 din Legea nr.241/2005; evaziune fiscală în formă continuată prev. de art.9 alin.1 lit. b din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; conducere pe drumurile publice a unui autovehicul în timp ce avea permisul de conducere suspendat.; fals privind identitatea.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul P. A. M. aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av.S. A. Petrică, din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Apreciază că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă iar alte temeiuri noi care să impună privarea de libertate, nu au apărut. Solicită a se avea în vedere că inculpatul s-a prevalat de procedura conferită de disp.art.320/1 C., astfel că lăsarea în libertate a acestuia nu ar influența buna desfășurare a procesului penal. Mai mult, probele care urmează a mai fi administrate sunt în legătură doar cu ceilalți coinculpați. De asemenea, inculpatul nu are antecedente penale și a făcut eforturi pentru recuperarea prejudiciului. De la data luării măsurii arestului preventiv și până în prezent au trecut șapte luni de zile astfel că impactul negativ în societate s-a estompat odată cu trecerea timpului. Referitor la cererea subsidiară, apreciază că se poate dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, inculpatului putându-i-se stabili obligații pe care să le respecte.
Reprezentantul P., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a încheierii recurate, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă în continuare și impun privarea de libertate.
Inculpatul P. A. M., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea lui în stare delibertate întrucât a recuperat prejudiciul și regretă fapta comisă.
C U R T E A
Prin încheierea penală din 5 iulie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), în temeiul art.300/2 rap . la art.160/b C. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații:
- B. C. R., fiul lui R.-L. și M., născut la data de (...), în C.-N., jud. C., domiciliat în loc. C. T., str. Cărăbușilor, nr.3, jud. C., posesor al C.I. seria KX nr.3. eliberată de P. mun. C. T., CNP 1.;
- P. A. M., fiul lui V. și P., născut la (...), în C.-T., jud. C., domiciliat în
C.-T., str. M. nr. 19A, jud. C., posesor al CI seria KX nr. 5., eliberată de S. C.-T. la (...), CNP 1., ambii aflați în prezent în stare de arest preventiv în Penitenciarul Gherla , măsură care a fost menținută.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin rechizitoriul cu nr.340/P/2010 al M. P. , P. de pe lângă Curtea de A. C. s-a dispus trimiterea in judecată, alături de alt coinculpat , în stare de arest preventiv a inculpaților
B. C. R. pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art.9 alin.1 lt.b din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; înșelăciune calificată în convenție și prin emitere de file CEC fără acoperire care a produs consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art.215 alin.1,2,3,4 și 5 C.penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și P. A. M. pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune calificată în convenție care a produs consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.215 alin.1,2,3,4 și 5
Cod penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; infracțiunea prev. de art.4 din Legea nr.241/2005; evaziune fiscală în formă continuată prev. de art.9 alin.1 lit. b din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; conducere pe drumurile publice a unui autovehicul în timp ce avea permisul de conducere suspendat.; fals privind identitatea.
Prin încheierea penală nr. 120/C/(...), emisă de Tribunalul Cluj - Secția penală în dosarul cu nr. (...), s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. C.
R. , pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 28 octombrie 2011 și până la data de 25 noiembrie 2011, fiind emis și mandatul de arestare preventivă pe numele acestuia.
Prin încheierea penală nr. 139/C/(...), emiseăde către Tribunalul Cluj - Secția penală în dosarul cu nr. (...), s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P. A. M., pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 12 decembrie 2011 și până la 9 ianuarie 2012, fiind emis și mandatul de arestare preventivă pe numele acestuia.
Prin încheierile penale nr. 133/C/(...), respectiv nr. 145/C/(...) , emise de către Tribunalul Cluj - Secția penală în dosarul cu nr. (...), s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților B. C. R. și P. A. M. pe o perioadă de câte 30 de zile.
În fapt, în sarcina inculpatului B. C. R. s-a reținut că în perioada 2008 -
2010,în mod repetat și în executarea aceleiași rezoluții infracționale, acesta a participat, în calitate de coautor, alături de alte persoane, la inducerea în eroare și păgubirea unui număr de 12 societăți comerciale, prin folosirea de calități mincinoase, file CEC și bilete la ordine fără acoperire, cauzând un prejudiciu total de 675.560, 36 lei; de asemenea, în perioada 2009 - 2010 inculpatul, în calitate de asociat și administrator al SC „MARA & CO TRADING"; S., în mod repetat nu a înregistrat în evidența contabilă diverse operațiuni comerciale și încasări de sume de bani, prejudiciind în acest mod bugetul de stat cu suma totală de 172.312 lei reprezentând impozit pe profit și TVA, sustrase de la plată.
În sarcina inculpatului P. A. M. s-a reținut că în intervalul de timp (...)-(...),
P. A. M. a indus în eroare un număr de 12 părți vătămate , reușind să determine prin fraudă pe reprezentanții legali ai acestor părți vătămate să accepte livrarea de mărfuri respectiv transportarea acestor mărfuri și descărcarea lor la alte destinații decât cele prevăzute în documentele de transport, cauzând un prejudiciu de 51.683,62 euro și 60.626, 60 lei. De asemenea, în sarcina aceluiași inculpat s-a reținut că în perioada 2007-2011, în calitate de asociat și administrator la S. „ PH C. S., cu sediul în C. T., str. M. nr. 19 A, județul C., a comis în mod repetat acțiuni de evaziune fiscală, cauzând bugetului consolidat al statului un prejudiciu total de 244.922 lei, nerecuperat, totodată, a refuzat în mod nejustificat să prezinte organelor competente documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare și fiscale.
Organele de urmărire penală au reținu în sarcina inculpatului P. A. și că la data de (...), în jurul orei 19,50, acesta a fost depistat în trafic, pe strada C. T. din
C.-N., în timp ce conducea autoturismul „Renault Scenic";, cu numărul de înmatriculare (...), deși inculpatul avea permisul de conducere suspendat. După oprirea sa în trafic, în scopul de a scăpa de răspunderea penală pentru fapta comisă, P. A. s-a prezentat în fața lucrătorilor de poliție rutieră sub identitatea
„Baciu S. E.n";, adevărata identitate a inculpatului fiind descoperită doar după verificarea datelor din evidența populației.
Potrivit art.300 ind.2 raportat la art.160 ind.b C., în cauzele în care inculpatul este în stare de arest preventiv, după înregistrarea dosarului la instanță, aceasta este datoare să verifice din oficiu , legalitatea și temeinicia arestării preventive și dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, aceasta dispune menținerea arestării preventive.
Față de dispozițiile legale invocate, instanța a constatat că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților B. C. R. și P. A. M. se mențin și impun în continuare privarea acestora de libertate.
Potrivit art. 148 al.1 C. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 C.pr.pen și există vreunul dintre cazurile prev. de lit. a - f ale aceluiași articol.
Potrivit art.143 C. coroborat cu art.148 al.1 C., măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Potrivit art.68 ind. 1 C., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
Astfel, față de mijloacele de probă existente în dosarul de urmărire penală, administrate în faza de urmărire penală, instanța a constatat că față de inculpați există indicii temeinice în sensul art.143 C.pr.pen respectiv suspiciuni în măsură să convingă un observator obiectiv și imparțial , în sensul art. 5 parag.1 lit.c din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din care rezultă bănuiala că este posibil ca aceștia să fi săvârșit infracțiunile de comiterea cărora sunt învinuiți. În acest sens, fiind relevante plângerile și declarațiile date de reprezentanții părților vătămate, procesele-verbale de recunoaștere a inculpatului după planșa fotografică, de către reprezentanții părților vătămate, rapoartele de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorilor audiați în cauză, procesul-verbal încheiat de Garda
Financiară - Secția C. la data de (...), înscrisurile aflate la dosar (contracte de vânzare-cumpărare, facturi, chitanțe, avize de însoțire a mărfii, procuri speciale, extrase de cont, adrese bănci, bilete la ordin, CEC-uri etc), coroborate cu declarațiile date de inculpați.
De asemenea temeiurile de arestare prev. de art. art.148 lit. a, d și f C. reținute în raport de inculpatul B. C. la momentul dispunerii arestării preventive respectiv al prelungirii acestei măsuri preventive, și art.148 lit.c, d și f C. în cazul inculpatului P. A. M. subzistă în continuare și impun menținerea stării de arest preventiv a acestora.
Astfel , în ceea ce privește temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. a C. acesta este incident în cauză raportat la inculpatul B. în condițiile în care, știind că este cercetat în mai multe dosare penale pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune , inculpatul a dorit să plece la data de (...) în Spania, efectuând în acest sens demersurile practice necesare, găsindu-și și mijlocul pentru deplasare. Plecarea inculpatului a fost însă împiedicată de organele de poliție, care l-au condus la sediul organului de urmărire penală, în baza unui mandat de aducere, cu puțin înainte ca inculpatul să plece din țară. Art. 148 lit.d C.pe.pen. este de asemenea incident în cauză față de același inculpat, în condițiile în care deși era deja cercetat penal pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, există suspiciunea că inculpatul a mai săvârșit, cu intenție, o nouă infracțiune, respectiv aceea de evaziune fiscală, în formă continuată, comisă în perioada iunie 2009 - septembrie 2010. Același temei de arestare , lit. d a art. 148 C. este incident și în raport de inculpatul P. A. întrucât prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Luduș, emis la data de (...) în dosarul nr. 409/P/2010, s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 85 alin. 1, art.
85 alin. 2 și art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 33 lit. b C., faptele fiind săvârșite în data de (...). Ulterior audierii sale cu privire la aceste infracțiuni și după ce a fost trimis în judecată, dosarul aflându-se în prezent în primă instanță, la Judecătoria Luduș, sub nr. (...), cu privire la inculpatul P. A. M. există suspiciunea că a mai săvârșit cu intenție și alte infracțiuni, respectiv cele menționate în prezentul act, unele dintre acestea fiind reținute de organele de urmărire penală ca fiind comise chiar după data trimiterii în judecată, în dosarul anterior. Înterceptările telefonice , efectuate autorizat și depuse la dosarul cauzei în faza de urmărire penală au relevat și iminența comiterii altor acte materiale similare celor reținute în prezenta cauză , de către inculpatul P. A., ceea ce fundamentează reținerea temeiului de arestare prev. de art. 148 lit. c C.
Art.148 lit. f C. pr. pen. temei de arestare preventivă reținut în raport de ambii inculpați cercetați în stare de arest preventiv în această cauză , este de asemenea incident în cauză, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile de comiterea cărora sunt învinuiți inculpații este mai mare de 4 ani iar pericolul social concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților rezidă din perseverența infracțională a acestora , dedusă din numărul actelor materiale reținute în cuprinsul învinuirii aduse de către organul de urmărire penală inculpaților, amploarea activității infracționale desfășurate, modalitatea de comitere - organizată și prin manopere frauduloase -, cuantumul prejudiciul creat părților vătămate, persoana inculpaților, aceștia fiind cercetați și în alte dosare penale precum și gradul foarte ridicat de pericol social al acestora. Fără a se face confuzie între pericolul social concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților și pericolul social a infracțiunilor comise, acestea fiind noțiuni diferite, instanța reține că nu se poate realiza o analiză corectă a celui dintâi fără a se ținea seama și de cel de-al doilea.
De asemenea, instanța a reținut că la aprecierea pericolului concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților trebuie avut în vedere și rezonanța socială a faptelor comise în rândul comunității în care aceștia locuiesc , sentimentul de insecuritate inerent creat precum și reacția generată în rândul societății civile de faptul că împotriva unor infracțiuni deosebit de grave , organele statului nu acționează eficient. Nu pot fi reținute apărările inculpaților în sensul că la aprecierea pericolului social concret pe care l-ar prezenta inculpații lăsați în stare de libertate nu pot fi avute în vedere aspectele de mai sus, câtă vreme pasivitatea organelor de urmărire penală ar putea constitui o încurajare la comiterea de fapte antisociale , cu consecința escaladării fenomenului infracțional.
Cu privire la termenul rezonabil al arestării preventive, așa cum s-a arătat anterior și în motivarea menținerilor stării de arest preventiv, instanța reține, în raport cu jurisprudența CEDO, că acesta se apreciază în fiecare caz în parte, în raport de circumstanțele cauzei. Or, în prezenta cauză, față de numărul inculpaților trimiși în judecată, numărul actelor materiale reținute în cuprinsul infracțiunilor de înșelăciune în formă calificată, numărul infracțiunilor reținute în sarcina fiecărui inculpat, formele de participație reținute ori activitatea efectiv desfășurată, conferă cauzei un grad ridicat de complexitate astfel că menținerea inculpaților în stare de arest preventiv și în prezent nu este în măsură să susțină afirmațiile acestora. Oricum, unul dintre criteriile avute în vedere în jurisprudența CEDO la aprecierea termenului rezonabil al arestării preventive îl constituie și raportarea la pedeapsa pe care o riscă inculpații în caz de condamnare precum și diligența autorităților în desfășurarea procedurilor. Or, din această perspectivă, față de limitele de pedeapsă pentru infracțiunile reținute în sarcina sa de către organele de urmărire penală, termenul de circa 7 luni de arest preventiv nu apare nici excesiv și nici ca o anticipare a pedepsei.
Față de aceste considerente, în temeiul art.300 ind.2 rap.la art.160 ind.b C. instanța a constatat legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpați , măsură care a fost menținută.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul P. A. M. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună în principal revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, iar în subsidiar înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
În motivele de recurs inculpatul prin apărătorul ales al acestuia a arătat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, iar alte temeiuri noi care să impună privarea de libertate nu au apărut.
Inculpatul a mai arătat că a solicitat aplicarea în cauză a disp. art.320/1
C.p.p. , astfel că lăsarea sa în libertate nu ar putea influența buna desfășurare a procesului penal.
Mai mult, probele care urmează a fi administrate sunt în legătură cu ceilalți coinculpați. De asemenea, inculpatul nu are antecedente penale și a făcut eforturi pentru recuperarea prejudiciului cauzat, iar de la luarea măsurii arestării preventive și până în prezent au trecut circa 6 luni, astfel că impactul negativ în societate s-a estompat odată cu trecerea timpului.
Referitor la cererea subsidiară, apreciază că se poate dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, putându-se stabili pentru inculpat să respecte anumite obligații.
Analizând încheierea penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a reținut în mod corect că față de inculpatul P. A. M. sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 și 148 lit.c,d și f C.p.p. , în sensul că sunt indicii temeinice din care rezultă presupunerea că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care acesta a fost trimis în judecată, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la gravitatea faptelor de care acesta este acuzat, modalitatea de săvârșire a infracțiunilor și cuantumul mare al prejudiciului cauzat (art.148 lit.f C.p.p.).
În cauză sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art.148 lit.c C.p.p. raportat la procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpat, din care rezultă că acesta pregătea alte acte materiale similare cu cele reținute în prezenta cauză.
Inculpatul P. A. a comis infracțiunile reținute în sarcina sa în prezenta cauză după ce anterior a fost trimis în judecată pentru același gen de infracțiuni în dosarul nr.(...) al Judecătoriei L. (art.148 lit.d C.p.p.).
Solicitarea inculpatului de revocare a măsurii arestării preventive, cu cercetarea acestuia în continuare în stare de libertate, este neîntemeiată, întrucât temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri nu au dispărut, acestea subzistă în continuare, iar măsura arestării preventive nu a fost luată cu încălcarea dispozițiilor legale, sens în care solicitarea inculpatului prin apărătorul ales de revocare a acestei măsuri, nu se justifică.
Potrivit art.139 alin.2 C.p.p. când măsura preventivă a fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau nu mai există vreun temei care să justifice menținerea măsurii preventive, aceasta trebuie revocată din oficiu sau la cerere, dispunându-se în cazul reținerii și arestării preventive, punerea în libertate a învinuitului sau inculpatului, dacă acesta nu este arestat în altă cauză.
Temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive nu au dispărut, iar măsura arestării preventive nu a fost dispusă cu încălcarea dispozițiilor legale, sens în care nu se impune revocarea acesteia.
Neîntemeiată este și solicitarea inculpatului din motivele de recurs de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, raportat la faptele presupus a fi comise de acesta, modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, în sensul că în mod nejustificat a refuzat să prezinte organelor financiare documentele legale pentru controlul financiar, în scopul împiedicării constatării prejudiciului cauzat și a modalității de comitere a infracțiunilor, precum și prejudiciul relativ mare și care nu a fost recuperat în întregime de circa 245.000 lei.
Tot neîntemeiată este susținerea inculpatului prin apărătorul ales referitoare la termenul rezonabil al măsurii arestării preventive, care de la data luării acesteia a trecut circa 6 luni, deoarece raportat la obiectul și complexitatea cauzei, multitudinea actelor materiale, valoarea presupusului prejudiciu, apreciem că durata măsurii arestării preventive de circa 6 luni nu a depășit un termen rezonabil.
Neîntemeiată este și solicitarea inculpatului referitoare la împrejurarea că acesta a recunoscut săvârșirea infracțiunilor și a solicitat aplicarea în cauză a dispozițiilor art.3201 C.p.p., împrejurare care nu poate fi analizată în această fază a procesului de recurs la încheierea de menținere a stării de arest în cursul judecății.
Toate datele de caracterizează persoana inculpatului, respectiv faptul că acesta nu are antecedente penale, că a recunoscut săvârșirea infracțiunilor și că a recuperat o parte din prejudiciul cauzat, urmează să fie avute în vedere de către instanța de fond la o eventuală circumstanțiere a pedepselor, dacă inculpatul va fi găsit vinovat pentru faptele pentru care acesta a fost trimis în judecată.
Având în vedere că nu se justifică revocarea măsurii arestării preventive și nici înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură mai puțin restrictivă cum ar fi acea de a nu părăsi localitatea sau țara, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p. recursul formulat de inculpatul P. A. M. împotriva încheierii penale din 5 iulie 2012 pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui C. urmează să fie respins, ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 C.p.p. inculpatul urmează să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. A. M. deținut în
Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f. nr. din 5 iulie 2012 a T.ui C..
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 18 iulie 2012 .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
V. G. C. I. D. P.
GREFIER L. C.
Red.V.G. Dact.SzM/3 ex./(...) Jud.fond.R. M.
| ← Decizia penală nr. 530/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1469/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
