Decizia penală nr. 1076/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)/a4
DECIZIA PENALĂ NR.1076/R/2012
Ședința publică din 25 iulie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. B. JUDECĂTORI : D. P.
: C. I. GREFIER : M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă I. - D. N. A. - S. T. C. reprezentat prin P. : A. M.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpata M. R. B. împotriva încheierii penale f.n., din data de 17 iulie 2012 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr.(...), având ca obiect menținerea stării de arest a inculpatei.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata M. R. B., în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.A. D., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar și apărător ales av.Herchi Stefan din cadrul Baroului B., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu solicită a se constata că mandatul său a încetat prin prezența apărătorului ales al inculpatei și a se acorda plata onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatei M. R. B., susține recursul declarat de inculpată
și, ca urmare, solicită, în principal, admiterea acestuia și punerea în libertate a inculpatei iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de a părăsi țara. Apreciază că inculpata nu mai prezintă pericol social care să justifice menținerea acestei măsuri preventive.
In primul rând, consideră că nu exisă nici un temei pentru a se aprecia că ea ar mai săvârși o altă faptă penală prevăzută de legea penală sau că ar putea să influențeze în continuare mersul acestui dosar, partea vătămată a fost audiată, cei doi denunțători se află, unul în penitenciar iar celălalt în Irlanda iar alte probe împotriva sa nu sunt.
In aceste condiții, apreciază că pericolul social nu subzistă.
In al doilea rând, apreciază că s-a încălcat principiul proporționalității măsurii având în vedere faptul că în cauză sunt trei inculpați trimiși în judecată pentru aceeași faptă dar numai inculpata este arestată. Apreciază că și inculpata ar trebui să se poată apăra în stare de libertate.
Apreciază că în speță s-a atins și durata rezonabilă prevăzută de C.
Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea recursului ca nefondat.
În susținerea poziției procesuale, solicită a se reține că în cauză Tribunalul
Cluj în mod judicios a reținut că sunt îndeplinite în continuare condițiile prevăzute de art.148 lit.f C., respectiv că infracțiunile de care este acuzată inculpata sunt pedepsite de lege cu închisoare de peste 4 ani iar lăsarea acesteia în libertate prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, care derivă din natura și gravitatea faptelor presupus comise de către inculpată, din rezonanța socială gravă a acestor fapte, importanța relațiilor sociale lezate prin faptele acesteia în contextul în care există bănuiala că ar fi lăsat să se înțeleagă că magistrații și procurorii cu factori de decizie sunt coruptibil, astfel de mesaje în rândul societății fiind de natură să zdruncine încrederea publică în actul de justiție și în caracterul corect al înfăptuirii acesteia.
Solicită totodată a se reține că starea de detenție în care se află inculpata este în concordanță cu disp.art.5 paragraful 1 lit.c din CEDO, inculpata fiind arestată pentru aducerea sa în fața autorității judiciare competente, existând în cauză motive verosimile că s-au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina acesteia prin rechizitoriu.
Pe cale de consecință, solicită a se aprecia ca nefondat recursul declarat de inculpată și a fi respins ca atare, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
I. M. R. B., având ultimul cuvânt, arată că multe din acuzațiile care i se aduc nu corespund realității. Solicită judecarea în libertate pentru egalitate de tratament, dar lasă soluția la aprecierea instanței.
C U R T E A :
Deliberând constată că,
Prin încheierii penale f.n., din 17 iulie 2012, Tribunalul Cluj, în temeiul art.300/2 rap.la art.1. C.proc.pen. a menținut starea de arest preventiv luată față de inculpata M. R. B., fiica lui V. și B., născută la data de (...) în mun.Lugoj, jud.Timiș, CNP 2., deținută în prezent în Penitenciarul Gherla.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv luată față de inculpata M. R. B., prin prisma dispozițiilor art. 143 și 148 lit.f C., constată că, aceasta a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale, că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive; astfel, din probele administrate până în prezent în cauză, respectiv declarațiile părții civile T. L. E., ale denunțătorilor Ciuciu M. și Ciuciu D., ale martorilor Moș G., A. M. L., a raportului de constatare tehnico-științifică nr. 423.387 din (...), procesele-verbale de redare a conținutului convorbirilor telefonice și a înregistrărilor ambientale depuse la dosar coroborate cu declarațiile date de inculpată prin care recunoaște comiterea infracțiunii de trafic de influență, rezultă indicii și chiar probe temeinice în sensul disp. art.68/1
C., care fac rezonabilă presupunerea că inculpata este autoarea pretinselor fapte deduse judecății;
Totodată, infracțiunile pentru care este cercetată inculpata sunt pedepsite de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar probele certe că lăsarea acesteia în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea faptelor, din modul și împrejurările concrete de comitere a acestora; respectiv, inculpata M. a lăsat să se înțeleagă faptul că, magistrați procurori și judecători cu atribuții de decizie sunt coruptibili, fapta fiind de natură a zdruncina încrederea publică în actul de justiție și în caracterul corect al înfăptuirii acestuia, toate acestea în scopul obținerii unor foloase materiale considerabile.
Nu se poate reține nici necesitatea egalității de tratament cu ceilalți doi inculpați din prezenta cauză, având în vedere implicarea preponderentă a inculpatei M. R. B., precum și numărul și gravitatea infracțiunilor sesizate, dintre care, una în dauna unei persoane apropiate care a apelat cu încredere la ajutorul inculpatei; rezultă că cerințele art.148 lit.f C., subzistă.
Pe de altă parte, împrejurarea că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică a fost constatată și prin încheierile penale pronunțate de Curtea de A. C., în baza cărora s-au respins până în prezent recursurile declarate de sus-numită împotriva încheierilor prin care s-a dispus arestarea preventivă și respectiv menținerea acestei măsuri.
Față de cele arătate, întrucât nu au intervenit împrejurări din care să rezulte încetarea sau schimbarea temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, instanța, în baza art. 300/2 rap. la art. 1. al.1,3 C., va constata legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv luată față de inculpata M. R. B., pe care o va menține.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata M. B. R. solicitând casarea hotărârii și rejudecând, să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatei, iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi țara.
În motivarea recursului, s-a arătat că lăsarea inculpatei în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică și aceasta nu ar putea influența buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care partea vătămată a fost deja audiată, iar cei doi denunțători, se află unul în penitenciar, iar celălalt în Irlanda.
S-a susținut că s-a depășit durata rezonabilă a arestării preventive, iar prin lăsarea recurentei în libertate s-ar garanta egalitatea părților în procesul penal, în condițiile în care ceilalți inculpați, care au fost trimiși în judecată pentru aceeași faptă, se află în stare de libertate.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispusă față de inculpată, în baza art.300/2 C. rap.la art.1. C., a constatat în mod corect că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și-au păstrat actualitatea.
Prin Rechizitoriul nr. 98/P/2011 al M.ui P. - Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, DNA, S. T. O. a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, inculpata M. R. B. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și înșelăciune, prev. de art. 257 alin. 1 cu ref. la art. 6 din Legea nr.
78/2000 și art. 215 alin. 1 și 2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen..
În sarcina inculpatei M. R. B. s-a reținut în esență, că în cursul lunii octombrie 2011 l-ar fi abordat pe martorul denunțător Ciuciu M., pe care în schimbul unei garsoniere pentru sine și a sumei de 20.000 euro pentru magistrați, l-ar fi asigurat că îl va pune în legătură cu prim-procurorul P. de pe lângă Tribunalul Bihor și cu judecători de la Curtea de A. O. care sunt în măsură să îl ajute să obțină soluții favorabile în dosarele penale ale fratelui acestuia, Ciuciu D., iar în cazul în care în dosarele aflate în faza de urmărire penală ar apărea indicii și cu privire la implicarea denunțătorului Ciuciu M. în comiterea faptelor cercetate, va facilita prin cunoștințele și prin influența pe care o are printre procurori, obținerea unor soluții favorabile și față de acesta.
S-a mai reținut în sarcina acestei inculpate că în cursul lunii octombrie
2011 ar fi indus-o în eroare pe partea vătămată T. L. E. prin folosirea de mijloace frauduloase, obținând de la aceasta suma de 9000 euro reprezentând contravaloarea garsonierei situate în mun. O., str. Mioriței nr. 32, ap. 1, jud. B..
Prin ordonanța din 9 ianuarie 2012 emisă de DNA S. T. O. a fost luată măsura reținerii pe 24 ore față de inculpata M. R., aceasta fiind arestată preventiv prin încheierea penală nr.2/(...) a T.ui B. pentru 29 zile, de la 11 ianuarie 2012 până la 08 februarie 2012, reținându-se ca temeiuri de arestare disp.art.143 și 148 lit.f C.
Având în vedere că nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatei, ceea ce se impune a se analiza în acest moment este dacă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art.143 și 148 lit.f C.) subzistă în continuare.
Cu privire la art.143 C. în mod corect, instanța de fond a constatat că în cauză există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpata a comis faptele pentru care este cercetată, în acest sens fiind declarațiile denunțătorilor Ciuciu M. și Ciuciu D., declarațiile părții civile T. L. E., ale inculpatei M. R. B. însăși, prin care aceasta recunoaște săvârșirea traficului de influență, ale martorilor Moș G., A. M. L., raportul de constatare tehnico- științifică nr. 423.387 din (...) și, nu în ultimul rând, procesele-verbale de redare a conținutului convorbirilor telefonice și a înregistrărilor ambientale depuse la dosar.
Probațiunea administrată până în prezent în faza de urmărire penală și cu ocazia judecării cauzei pe fond pune în evidență existența unor indicii temeinice în sensul art.143 C. care justifică menținerea măsurii arestării preventive față de inculpată.
Existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței CEDO „factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie";, măsura arestării preventive a inculpatei fiind conformă scopului instituit prin art.
5 din C.
În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f C., cerința cuprinsă în teza I a acestui articol (referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care este cercetată inculpata) este îndeplinită, iar lăsarea în libertate a acesteia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Acest pericol pentru ordinea publică rezultă din natura și gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina inculpatei, împrejurările concrete în care se presupune că infracțiunile au fost comise, persoana inculpatei și, nu în ultimul rând, rezonanța socială negativă a faptelor în rândul comunității din care face parte inculpata, starea de insecuritate creată în rândul societății de împrejurarea că, presupusul autor al unor astfel de fapte grave, este cercetat în stare de libertate. I. M. a lăsat să se înțeleagă faptul că magistrați procurori și judecători cu atribuții de decizie sunt coruptibili, fapta fiind de natură a zdruncina încrederea publică în actul de justiție și în caracterul corect al înfăptuirii acestuia, toate acestea în scopul obținerii unor foloase materiale considerabile.
Nu în ultimul rând, Curtea reține prin prisma deciziei CEDO „N contra
Austriei"; din 27 iunie 1968 că la menținerea unei persoane în detenție, magistrații nu trebuie să se raporteze numai la gravitatea faptelor, ci și la alte circumstanțe, în special cu privire la caracterul persoanei în cauză, la moralitatea, domiciliul, profesia, resursele materiale, legăturile cu familia.
Atât prin referire la conținutul acestei decizii, cât și a celei pronunțate „în cauza Dolgova contra R.iei din 2 martie 2006, Curtea învederează că în privința inculpatei sunt întrunite cerințele vizate și temeiul de arestare reglementat de art.148 lit.f C.proc.pen.";
Din actele de la dosar rezultă că inculpata M. R. B. este în vârstă de 53 ani, are studii medii, divorțată, fără loc de muncă, cu antecedente penale care nu atrag, însă, starea de recidivă, fiind condamnată anterior de mai multe ori, așa cum rezultă din fișa de cazier (f.341 dosar u.p. vol.II) pentru comiterea infracțiunilor de falsificare de monede sau alte valori și înșelăciune și a recunoscut parțial comiterea faptelor reținute în sarcina sa, respectiv traficul de influență.
În cauză subzistă situația prevăzută de art. 136 alin. 1 C. pr. pen., respectiv se impune menținerea măsurii arestării preventive pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a se împiedica sustragerea inculpatei de la judecată. În aceste condiții, nu se justifică luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, prev.de art.145 sau 145/1 C., așa cum s-a solicitat de către apărătorul inculpatei.
Perioada de timp de la momentul arestării - 9 ianuarie 2012 - nu se poate susține că nu ar mai fi rezonabilă, un interval relativ scurt de aproape 7 luni de zile neputând diminua pericolul pentru ordinea publică a lăsării inculpatei în libertate, interesul public fiind încă unul prezent și real, mai ales în contextul naturii și gravității faptelor în discuție.
Așa fiind, Curtea concluzionează că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă în continuare și nu au suferit modificări, motiv pentru care în baza art.38515 pct.1 lit.b C. recursul declarat de inculpata M. R. împotriva încheierii din 17 iulie 2012 a T.ui C. va fi respins ca nefondat.
Văzând și disp.art.192 alin.2 C.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata M. B. R., detinută în
Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f.nr. din 17 iulie 2012 a T.ui C..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 25 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, avocat A. D.
Obligă pe inculpată să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 25 lei reprezentând onorar avocațial partial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 25 iulie 2012 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER | |
M. B. D. P. | C. I. | M. B. |
2 ex. (...) jud.fond. B. I.
| ← Decizia penală nr. 155/2012, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 123/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
