Decizia penală nr. 1081/2012, Curtea de Apel Cluj

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)/a4

DECIZIA PENALĂ NR.1081/R/2012

Ședința publică din 25 iulie 2012

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. B. JUDECĂTORI : D. P.

: C. I. GREFIER : M. B.

S. D.

Ministerul Public - Parchetul de pe Curtea de A. C. - reprezentat prin P. -

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații L. S. V. și C. N. A. împotriva încheierii penale f.n., din data de 12 iulie 2012 a T.ui B. N., pronunțată în dosarul nr. (...), având ca obiect menținerea stării de arest a inculpatului.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul L. S. V., în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.Comănoiu Irina și inculpatul C. N. A., în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.Kocsis Csilla A., ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, întrebați fiind de către instanță inculpații L. S. V. și C. N. A. arată că sunt de acord să fie asistați de către apărătorii desemnați din oficiu.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul L. S. V., solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza a se pronunța o hotărâre prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și punere de îndată în libertate a inculpatului, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza măsurii arestării preventive și nici temeiuri noi care să impună privarea de libertate a inculpatului.

În susținerea recursului arată că la dosar nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta în concret un pericol pentru ordinea publică sau că ar împiedica buna desfășurare a procesului penal.

Pericolul pentru ordinea publică la care face referire art.148 lit.f C.pr.pen., trebuie să fie analizat în concret și să rezulte din probe, neputând fi confundat cu pericolul faptei săvârșită de inculpat.

Apreciază că o perioadă de 8 luni de zile de arest a depășit durata unui termen rezonabil.

De asemenea, susține că măsura arestării preventive are un caracter excepțional, regula fiind judecarea inculpatului în stare de libertate, așa cum rezultă și din jurisprudența C..

În subsidiar, solicită a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul C. N. A., solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului.

Apreciază că nu subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, nefiind alte temeiuri noi, astfel că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

De asemenea, inculpatul fiind arestat din luna octombrie 2011, consideră că măsura preventivă a depășit termenul rezonabil, devenind o măsură abuzivă.

S. că nu sunt date că inculpatul lăsat în libertate s-ar sustrage de la judecată, ar încerca zădărnicirea aflării adevărului sau să comită noi infracțiuni.

In subsidiar, solicită aplicarea unei alte măsuri mai puțin restrictive, respectiv obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea.

Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Reprezentantul M.ui P., apreciază că soluția recurată este temeinică și legală. Așa fiind, solicită respingerea recursurilor ca nefondate.

Inculpatul L. S. V., având ultimul cuvânt, solicită a se lua în considerare că are 26 ani, a crescut fără părinți și are o minoră de 3 luni de zile. S. că nu este vinovat pentru tâlhărie ci a dorit doar să ia niște mere pentru soția sa. R. ce s-a întâmplat.

Inculpatul C. N. A., având ultimul cuvânt, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.

C U R T E A :

Asupra recursurilor penale de față,

În baza lucrărilor dosarului constată că T. B.-N. prin încheierea penală f.nr.din 12 iulie 2012, în baza dispozițiilor art. 3002 Cod procedură penală raportat la art. 1. Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații C. N.-A., fiul lui C. N. V. și L. O., născut la data de (...) în comuna T., județul B.-N., domiciliat în comuna T., sat P., nr. 24, județul B.-N., fără forme legale în comuna T., sat P. nr. 19, județul B.-N., CNP - 1. și L. S.-V., fiul lui D.-S. și F., născut la data de (...) în B., domiciliat în comuna T., sat P., nr. 33, județul B.-N., CNP - 1. și menține această măsură.

S-a acordat avocatului din oficiu Moruțan Alin suma de 200 lei cu titlu de onorariu, sumă ce se va suporta din fondurile M.ui Justiției.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T. B.-N. nr. 6. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților C. N.-A., fiul lui C. N. V. și L. O., născut la data de (...) în comuna T., județul B.-N., domiciliat în comuna T., sat P., nr. 24, județul B.-N., fără forme legale în comuna T., sat P. nr. 19, județul B.-N., cetățenia română, 7 clase, fără ocupație și fără loc de muncă, concubinaj, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, CNP - 1., aflat în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (21) lit. a) Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c) Cod penal, tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 și art. 176 lit. d) Cod penal și de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, fără permis de conducere prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal și L. S.-V., fiul lui D.-S. și F., născut la data de (...) în B., domiciliat în comuna T., sat P., nr. 33, județul B.-N., cetățenia română, 7 clase, fără ocupație și fără loc de muncă, concubinaj, stagiul militar nesatisfăcut, cu antecedente penale, CNP - 1., aflat în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (21) lit. a) Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c) Cod penal.

Luarea măsurii arestării preventive a inculpaților a fost dispusă prin încheierea penală nr. 49/CC/2011, pronunțată în dosarul penal nr. (...) al

Judecătoriei B., pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 25 octombrie 2011, ora 15.15 și până la data de 23 noiembrie 2011, ora 15:15, reținându-se că sunt suficiente indicii temeinice cu privire la implicarea inculpaților în incidentul violent și s-a considerat că în speță este incident cazul prev. de art. 148 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală, fiind întrunite condițiile prev. de disp. art. 143 Cod procedură penală, motiv pentru care s-a admis propunerea parchetului, ca fiind întemeiată. Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, care a fost respins ca nefondat prin Î. penală nr.

246/R/2011, pronunțată de către T. B.-N. în dosarul cu același număr.

Ulterior, ca urmare a reținerii tentativei la infracțiunea de omor deosebit de grav, în sarcina inculpatului C. N. A., măsura preventivă a arestării a fost prelungită de către T. B.-N.

În fapt, în sarcina inculpaților s-a reținut, în esență, că, în data de (...), fiind surprinși furând mere din grădina părții vătămate D. O., au agresat-o pe aceasta pentru a ascunde sustragerea de bunuri, loviturile aplicate de inculpatul

C. N. A. vizând suprimarea vieții victimei, rezultat ce nu a survenit datorită intervenției chirurgicale la care a fost supusă aceasta.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că motivele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpații C. N. A. și

L. S. V. subzistă, existând probe că aceștia au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor, fiind întrunite condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală.

Totodată, sunt, în continuare, întrunite și cerințele prev. de art. 148 lit. f) Cod procedură penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, dată fiind gravitatea și natura infracțiunilor săvârșite, modalitatea în care au fost comise, tendința spre violență a inculpatului C. N. A., având în vedere și sentimentul de insecuritate în rândul opiniei publice, care ar putea apărea în condițiile lăsării inculpaților în libertate.

Așa fiind, în baza art. 3002 Cod procedură penală, rap. la art. 1. Cod procedură penală, tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților și va dispune menținerea acestei măsuri, apreciindu-se totodată că, luarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive, dintre cele invocate de apărare, nu este justificată, pentru considerentele precizate dar și pentru motivul că ecourile - în conștiința colectivă a comunității locale - faptei comise de inculpați sunt foarte prezente, dat fiind intervalul scurt de timp scurs de la data săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina acestora prin actul de sesizare a instanței.

Conform dispozițiilor art. 192 alin. (3) Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpatii L. S. V. si C. N. A. solicitând casarea încheierii pronunțate în cauză și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpaților apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza măsurii arestării preventive și nici temeiuri noi care să impună privarea de libertate.

Pericolul pentru ordinea publică la care face referire art.148 lit.f C.pr.pen., trebuie să fie analizat în concret și trebuie să rezulte din probe, neputând fi confundat cu pericolul faptei săvârșită de inculpați și de asemenea se apreciază că o perioadă de 8 luni de zile de arest a depășit durata unui termen rezonabil.

În subsidiar, solicită a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Recursul declarat în cauză de cei doi inculpați este nefundat pentru următoarele considerente:

Articolul 5 paragraf 1 lit. c din C. admite privarea de libertate a unei persoane dacă a fost arestată în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente sau când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a se crede în necesitatea de a o împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia.

Convenția condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile, temeinice că s-a săvârșit o infracțiune sau că autorul va fugi după săvârșirea infracțiunii. Noțiunea de motive verosimile a fost interpretată de Curte în sensul existenței unor date, informații care să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârșit o infracțiune. Aceste date nu trebuie să aibă aceeași forță ca cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare,scopul reținerii fiind acela de a continua cercetările.

În cauză este evident că motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Prin încheierea penală nr. 49/CC/2011, pronunțată în dosarul penal nr. (...) al Judecătoriei B., s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 25 octombrie 2011 și până la data de 23 noiembrie 2011 reținându-se că sunt suficiente indicii temeinice cu privire la implicarea inculpaților în incidentul violent și s-a considerat că în speță este incident cazul prev. de art. 148 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală, fiind întrunite condițiile prev. de disp. art. 143 Cod procedură penală.

În sarcina inculpaților s-a reținut în esență că, în data de (...), fiind surprinși furând mere din grădina părții vătămate D. O., au agresat-o pe aceasta pentru a ascunde sustragerea de bunuri, loviturile aplicate de inculpatul C. N. A. vizând suprimarea vieții victimei, rezultat ce nu a survenit datorită intervenției chirurgicale la care a fost supusă aceasta.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T. B.-N. nr. 6. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților C. N.-A. pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (21) lit. a) Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c) Cod penal, tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 și art. 176 lit. d) Cod penal și de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, fără permis de conducere prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal și L. S.-V. pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (21) lit. a) Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c) Cod penal.

Subzistența pericolului concret pentru ordinea publică este evidentă, contrar susținerilor apărării și ea rezultă din însăși natura faptelor pentru care inculpații au fost cercetați și trimiși în judecată, unele dintre ele presupunând exercitarea unor acte de violență.

Cât privește durata procedurii derulate despre care se susține că a atins un termen rezonabil curtea reține că raportat la criteriile stabilite de jurisprudența C. respectiv complexitatea cauzei, comportamentul părților, comportamentul autorităților și importanța pentru părți a obiectului procedurii nu se poate susține că perioada petrecută în arest de cei doi inculpați ar fi de natură să conducă la depășirea duratei rezonabile a procedurii.

Examinând și posibilitatea luării unor măsuri cu caracter alternativ la măsura arestului preventiv Curtea apreciază că în cauză nu se justifică nici înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură mai puțin restrictivă întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere și dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p. recursul declarat în cauză de inculpați va fi respins ca nefondat soluția pronunțată fiind legală și temeinică.

În temeiul art. 189 și 192 alin. 2 C.p.p. se va stabili onorariu avocațial și vor fi obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E CI D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatii L. S. V. si C. N. A., detinuti in Penitenciarul Gherla împotriva încheierii penale f.nr. din 12 iulie

2012 a T.ui B. N.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de câte 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpati să plătească în favoarea statului suma de câte 500 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorar avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 25 iulie 2012 .

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

GREFIER

M. B. D. P.

C. I.

M. B.

red.M.B./A.C.

4 ex.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1081/2012, Curtea de Apel Cluj