Decizia penală nr. 111/2012, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.111/A/2012

Ședința publică din 6 iunie 2012

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : A. D. L., Judecător

JUDECĂTOR : V. C.

G. : M. V.-G.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin

P. - A. C.

S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul A. M. I., nasc.la

(...), în prezent arestat în Penitenciarul Gherla împotriva sentinței penale nr.

225 din 24 aprilie 2012 a T.ui M., având ca obiect infracțiunea de tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit.c Cod penal.

La apelul nominal se prezintă inculpatul A. M. I. în stare de arest, asistat de apărătorul ales, av. A. A. din cadrul Baroului M., cu delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă S. O. V. de S.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av. B. M. și solicită acordarea onorariului parțial pentru studiu dosarului și prezentarea la instanță.

Instanța constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu prin prezentarea apărătorului ales și asupra onorariului parțial se va pronunța prin hotărârea ce o va pronunța în cauză.

Inculpatul A. M. I., întrebat fiind de către instanță, arată că își menține apelul promovat prin care solicită reducerea pedepsei aplicate de prima instanță.

Apărătorul inculpatului A. M. I., av. A. A. depune la dosar motive de apel și practică judiciară în circumstanțierea pedepsei.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul inculpatului A. M. I., av. A. A. solicită în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod pr.pen. admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună reducerea pedepsei aplicate de prima instanță și schimbarea modalității de executare a pedepsei, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și prin executarea pedepsei în conformitate cu prevederile art. 861 Cod penal.

Cu privire la starea de fapt arată că pe fondul stării de ebrietate și a unei polemici pe care o avea cu partea vătămată, inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu cuțitul în zona hemitoracică stângă, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 22-25 zile îngrijiri medicale și care au pus în primejdie viața.

Inculpatul nu a contestat starea de fapt descrisă în rechizitoriu, prevalându-se de dispozițiile art. 3201 Cod pr.pen.

Instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului A. M. I. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pedeapsă care în opinia sa este prea mare raportat la fapta concret comisă și persoana inculpatului.

Invocă practica judiciară potrivit căreia în situații similare instanțele au aplicat pedepse neprivative de libertate, dispunând în temeiul art. 861 Cod penal suspendarea sub supraveghere a pedepsei închisorii aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare mai îndelungat.

Solicită să se rețină în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 Cod penal, având în vedere comportamentul bun al inculpatului înainte de săvârșirea faptei, lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră și a circumstanței prev. de art. 73 lit. b Cod penal, întrucât fapta a fost comisă sub stăpânirea unei puternice tulburări determinată de o provocare din partea persoanei vătămate (tatăl inculpatului) care prin atitudinea manifestată și injuriile aduse inculpatului l-a determinat pe acesta din urmă să procedeze în această manieră.

Mai solicită să se aibă în vedere faptul că starea de ebrietate a inculpatului nu a fost indusă pentru a comite fapta.

Ca efect a reținerii circumstanțelor atenuante, solicită aplicarea dispozițiilor art. 76 Cod penal în sensul coborârii pedepsei până la limita de 3 ani închisoare.

Apreciază că în cauză sunt întrunite cerințele prev. de art. 861 Cod penal și că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea pedepsei în regim de detenție.

În subsidiar, solicită ca în urma reindividualizării pedepsei să se dispună reducerea pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere vârsta inculpatului, împrejurările în care a comis fapta, respectiv starea de provocare și starea de ebrietate în care se afla.

Reprezentantul M.ui P. solicită în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod pr.pen. respingerea apelului formulat de inculpatul A. M. I., în temeiul art. 350 Cod pr.pen. să se mențină măsura arestării preventive, în temeiul art. 88 Cod penal să se deducă din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Apreciază că apelul inculpatului nu este fondat nici în ceea ce privește solicitarea de reducere a pedepsei și nici în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei.

Într-adevăr inculpatul nu posedă antecedente penale, însă la dosar sunt dovezi din care rezultă atitudinea necorespunzătoare a inculpatului în sensul că au mai existat conflicte și anterior comiterii prezentei fapte, pe fondul consumului de alcool.

Scuza provocării prev. de art. 73 lit. b Cod penal nu poate fi reținută în cauză raportat la aplicarea de către instanța de fond a dispozițiilor art.3201 Cod pr.pen.

Fapta concret comisă este de o gravitate extrem de ridicată și rămânerea în această fază a infracțiunii s-a datorat îngrijirilor medicale acordate victimei.

Inculpatul a aplicat vicitimei cel puțin două lovituri cu cuțitul dintre care una a vizat o zonă vitală.

Consideră că solicitarea de reducere a pedepsei și a modalității de executare a pedepsei sunt nejustificate și inapte de a contribui la îndeplinirea cerințelor prev. de art. 52 Cod penal, având în vedere că inculpatul nu este la prima faptă de acest gen, anterior a mai exercitat acte de agresiune asupra tatălui său, iar lăsarea în libertate ar determina revenirea acestuia în familie.

De asemenea, apreciază că circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a

Cod penal nu sunt incidente în cauză, instanța dând eficiență atitudinii de recunoaștere a faptei de către inculpat prin aplicarea dispozițiilor art. 3201 alin.

7 Cod pr.pen.

Apărătorul inculpatului A. M. I., av. A. A., în replică, arată că partea vătămată a solicitat instanței de fond să-l ierte pe inculpat, precum și faptul că acesta în prezent lucrează în Germania și a plătit onorariu avocațial pentru inculpat.

Inculpatul A. M. I., având ultimul cuvânt, regretă fapta comisă și solicită admiterea apelului.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 225 din 24 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș, în temeiul art. 20 C.pen. raportat la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. c C.pen. raportat la art. 3201 alin. 7 C., a fost condamnat inculpatul A. M. I., fiul lui I. și M., născut la data de (...) în V. de S., cetățean român, cu antecedente penale, domiciliat în V. de S., str. Dragoș V. nr. 6, jud. M., în prezent aflat în Penitenciarul Gherla, CNP 1., la 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe o durată de 2 ani, pt. săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat.

În temeiul art. 71 C.pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În temeiul art. 350 C. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, iar în baza art. 88 C.pen. s-a scăzut din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive de la data de (...) la zi.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei sentințe, în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în SNDGJ.

S-a luat act că partea vătămată A. I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 14 C. raportat la art. 346 C. coroborat cu art. 313 din Legea nr. 95/2006, a obligat inculpatul la plata către partea civilă S. O. V. de S. a sumei de 958,55 lei, reprezentând contravaloarea asistenței medicale acordate părții vătămate, precum și dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la achitarea efectivă.

În temeiul art. 118 lit. b C.pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a bunului folosit la săvârșirea infracțiunii, respectiv un cuțit cu mâner de culoare roșie, cu lungimea de 33 cm și lama de 19 cm, înregistrat la poziția nr. 4. în registrul de corpuri delicte al instanței.

În temeiul art. 109 C. s-a dispus păstrarea bunurilor înregistrate la poziția nr. 3. în registrul mijloacelor de probă al instanței până la soluționarea definitivă a cauzei, când vor fi restituite părții vătămate A. I.

În temeiul art. 191 C. a obligat inculpatul la plata către stat a câte 1000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acesta.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că inculpatul A. M.

I. locuiește împreună cu părinții săi în V. de S., str. Dragoș V. nr. 6, jud. M., iar de-a lungul timpului, între acesta și tatăl său, partea vătămată A. I., au existat mai multe conflicte pe fondul consumului de alcool, împrejurare atestată de procesele-verbale de contravenție depuse la dosar (filele 56-58).

La data de (...) inculpatul A. M. I. a ajuns la domiciliu, unde se aflau părinții săi și martorii U. A. M. și U. G. și, din cauza faptului că se afla sub influența băuturilor alcoolice a început să se certe cu aceștia. (filele 41, 45, 48 dosar urmărire penală).

În acest context partea vătămată A. I. a părăsit locuința, fiind urmărit de inculpat care îi adresa injurii. Partea vătămată a precizat că inculpatul era foarte agitat și făcea scandal, iar când s-a îndreptat spre ușă, l-a văzut pe acesta cu câte un cuțit în fiecare mână și înjurând. Inculpatul s-a apropiat de partea vătămată și i-a aplicat o lovitură de cuțit în partea stângă a pieptului, iar A. I. a fugit din casă la soția sa, martora A. M. cerându-i să sune la poliție (filele 41, 54 dosar urmărire penală).

După agresiune, inculpatul a aruncat în bucătărie cele două cuțite și a distrus obiectele de mobilier din încăpere, după care a părăsit locuința.

Potrivit mențiunilor raportului de expertiză medico-legală nr. 139/(...) întocmit de S. M.-L. B. M., partea vătămată A. I. a prezentat o leziune traumatică

- plagă tăiată penetrantă pleural și peritoneal, care s-a putut produce prin lovire cu un corp tăietor-înțepător în cadrul unei heteroagresiuni și au pus în pericol viața victimei, necesitând pentru vindecare 22-25 de zile de îngrijiri medicale (fila

40 dosar urmărire penală).

În raport de situația de fapt expusă, instanța a reținut că fapta inculpatului A. M. I., constând în aceea că la data de (...), în timp ce se afla în locuința sa, i-a aplicat tatălui său, partea vătămată A. I. o lovitură cu un cuțit în partea stângă a toracelui, cauzându-i o plagă tăiată penetrantă pleural și peritoneal care i-a pus viața în primejdie și a necesitat pentru vindecare un număr de 22-25 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. c Cod penal.

În consecință, în considerarea dispozițiilor art. l72 Cod penal ținând seama de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă conform art. 3201 alin. 7 Cod penal, instanța l-a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 2 ani, apreciind că acestea corespund scopului și funcțiilor prevăzute de art. 52 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei și stabilirea acesteia la nivelul minimului special, instanța a avut în vedere împrejurările concrete ale comiterii faptei, relația de rudenie existentă între părți, caracterul spontan al actului de agresiune și comportarea sinceră și de regret a inculpatului pe parcursul procesului.

Împotriva sentinței menționate a declarat apel inculpatul A. M. I..

În susținerea apelului a criticat sentința pe motiv că pedeapsa aplicată ar fi exagerat de severă față de gradul de pericol social al faptei săvârșite și față de persoana inculpatului; a mai precizat că în alte situații instanțele au aplicat pedepse neprivative de libertate, solicitând ca în speță să se rețină comportamentul bun al inculpatului înainte de săvârșirea faptei, ceea ce ar face necesară reținerea circumstanțelor atenuante.

A mai susținut că se impune reținerea scuzei provocării prev. de art.73 C. aspect recunoscut de partea vătămată în fața instanței de fond.

Examinând sentința atacată din perspectiva motivelor invocate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține următoarele:

În mod temeinic prima instanță a reținut starea de fapt astfel cum a solicitat inculpatul pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, stare de fapt constând în aceea că în data de 11 febr.2012 la locuința comună din V. de S. str. Dragoș V. nr.6 i-a aplicat tatălui său, partea vătămată A. I., o lovitură cu un cuțit în partea stângă a toracelui punându-i astfel în primejdie viața.

Într-adevăr, efectul leziunii cauzate părții vătămate rezultă din concluziile

Raportului de expertiză medico-legală (f.40 d.u.p.).

În mod corespunzător s-a apreciat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art.20 C. rap. la art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c C. Afirmația apelantului că în fața instanței de fond partea vătămată a recunoscut că l-a provocat pe acesta nu corespunde realității, fiindcă doar apărătorul a arătat în concluziile pe fond că partea vătămată i-ar fi adresat fiului său, inculpatul, un cuvânt care însemna că inculpatul nu e bun de nimic; este evident că o asemenea împrejurare nu ar putea constitui o provocare a inculpatului care să-l motiveze pe acesta să încerce să suprime viața tatălui său.

Motivul de apel referitor la necesitatea reținerii circumstanței atenuante constând în comportamentul anterior bun al inculpatului nu poate fi primit din cauză că în ultimul an a fost sancționat contravențional de patru ori, iar de două ori Poliția orașului V. de sus s-a deplasat la familia acestuia pentru aplanarea unor scandaluri în care a fost implicat acesta.

Ca atare, în mod temeinic prima instanță a individualizat pedeapsa de 5 ani cu respectarea tuturor criteriilor generale și speciale prev de art.72 C., niciunul dintre motivele invocate în apel nefiind susceptibil să atragă reducerea acesteia.

De asemenea, față de comportamentul anterior al inculpatului și împrejurarea că locuiește împreună cu tatăl, mama și sora sa fiind implicat în mai multe scandaluri domestice împiedică acordarea suspendării sub supraveghere a unei eventuale pedepse mai reduse.

La examinarea cauzei din oficiu nu au fost constatate aspecte de nelegalitate sau de netemeinicie.

Așa fiind, în baza art. 379 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefondat apelul inculpatului.

În baza art.383 alin.11 C. rap. la art.350 alin.1 C. va menține starea de arest preventiv a inculpatului apelant constatând că subzistă temeiurile ce au determinat arestarea acestuia; lăsarea în libertate a unei persoane judecată pentru tentativa la infracțiunea de omor calificat constând în încercarea de a suprima viața tatălui său este de natură să stârnească un sentiment puternic de dezaprobare în rândul comunității din care face parte inculpatul, astfel cum rezultă și din declarațiile martorilor oculari audiați în faza de urmărire penală.

Menținerea stării de arest preventiv mai este justificată și de împrejurarea că inculpatul locuiește împreună cu victima, iar în trecut între aceștia au avut loc mai multe conflicte astfel cum rezultă din actele depuse de către organele de ordine publice.

În baza art.383 alin.2 C. va deduce din pedeapsă durata arestării preventive.

Văzând și disp.art. 192 alin.2 C. va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel, inclusiv a onorariului parțial apărătorului din oficiu pentru studiul și prezența la termenul de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul A. M. I., născut la (...), în prezent arestat în Penitenciarul Gherla împotriva sentinței penale nr. 225 din

24 aprilie 2012 a T.ui M..

Potrivit articolului 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.

Menține starea de arest a inculpatului.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 6 iunie 2012.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

G.

A. D. L. V. C.

M. V.-G.

Red.CV Dact.SzM/4ex. (...)

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 111/2012, Curtea de Apel Cluj