Decizia penală nr. 1147/2012, Curtea de Apel Cluj

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)/a9

DECIZIA PENALĂ NR. 1147/R/2012

Ședința publică din data de 22 august 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. C. M.- judecător

JUDECĂTORI: L. H.

L. M. GREFIER: M. N.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT - S.

T. C., reprezentat prin P. - D. D.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul N. I.-I. împotriva încheierii penale f.n. din 9 august 2012, pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui B.-N., inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 (modificată prin O. nr. 6.), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen, introducere în țară de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (2) din Legea nr.

143/2000 (modificată prin O. nr. 6.) și cumpărare/deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 (modificată prin O. nr. 6.), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen, toate cu aplicarea art. 37 lit. a) C.pen și art. 33 lit. a) C.pen prin rechizitoriul D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T. B.-N. dat în dosar nr. 87

D/P/2011, cauza având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul în stare de arest, asistat de apărătorul ales avocat E. B. C., din cadrul Baroului de avocați C., lipsă delegația de la dosar, precum și apărătorul desemnat din oficiu, avocat M. M., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, apărătorul desemnat din oficiu depune la dosarul cauzei, referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra onorariului parțial în cauză.

Întrucât inculpatul are apărător ales, se constată încetat de drept mandatul apărătorului desemnat din oficiu, prin prezentarea apărătorului ales în fața instanței de recurs.

Inculpatul arată că își menține recursul declarat în cauză.

Întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că a primit dispozitivul acum 4 zile, a declarat recurs la data de 14 august 2012 și a fost înregistrat la data de 16 august 2012.

După verificările făcute de instanță, se constată că recursul declarat de inculpat este în termenul prevăzut de lege.

Apărătorul ales învederează instanței că va trimite prin fax delegația până la sfârșitul dezbaterilor.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al inculpatului solicită în principal, admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv luată față de inculpat, cu consecința punerii acestuia în stare de libertate. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

În momentul de față, temeiurile care au fost avute la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă iar altele noi nu au mai apărut. Se mai arată de apărătorul inculpatului că pericolul social concret al inculpatului lăsat în libertate, în acest moment, nu mai persistă, având în vedere că prin trecerea timpului acest pericol sau tulburare a opiniei publice s-a diminuat. Se mai învederează de apărătorul inculpatului că nu se mai impune menținerea lui în stare de arest, iar lăsarea lui în stare de libertate nu ar putea influența în momentul de față buna desfășurare a judecării prezentei cauze.

Inculpatul beneficiază de sprijinul material și moral al familiei.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. În cauză, sunt îndeplinite cumulativ cerințele art 148 alin 1 lit f C., întrucât pedepsele prevăzute de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpatului sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea faptelor pentru care este cercetat inculpatul dar și din modul în care s-a desfășurat activitatea infracțională, demonstrată de probele existente la dosar.

Scopul măsurii arestării preventive, potrivit art 136 C., este acela de a se asigura buna desfășurare a procesului penal și de a se împiedica sustragerea inculpaților de la judecată. Faptul că inculpatul recunoaște parțial faptele pentru care a fost trimis în judecată și că acesta s-a angajat în muncă pentru a-și întreține familia nu constituie argumente relevante în acest cadru procesual, acestea putând fi invocate cu ocazia judecării fondului cauzei.

Inculpatul N. I. I. având ultimul cuvânt, arată că solicită admiterea acestuia, achiesând la concluziile apărătorului său ales.

C U R T E A :

Prin încheierea penală din 9 august 2012, pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui B.-N., în baza dispozițiilor articolului 300/2 C. raportat la articolul 1. C..

S-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul N. I. I., fiul lui I. și G., născut la data de (...) în Lechința, jud. B.-N., domiciliat în B., str. A. M.u, nr. 15, sc. A, ap. 5, jud. B.-N., CNP-1., recidivist, în prezent aflat în Penitenciarul Gherla, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 (modificată prin OUG nr. 6.), cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen, introducere în țară de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 (modificată prin OUG nr. 6.) și cumpărare/deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 (modificată prin OUG nr. 6.), cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen, toate cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen și art. 33 lit. a C.pen, și s-a menținut această măsură.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul Direcției de I. a I. de C. O. și T. - B. T. B.-N. nr. 8. din data de 20 iulie 2011, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului N. I.-I., fiul lui I. și G., născut la (...) în com. Lechința jud. B.-N., CNP 1., cu domiciliul în mun. B. str. A. M.u nr.15, sc.A, ap.5, recidivist, în stare de arest, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 modificată prin OUG nr. 6., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen, introducere în țară de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 modificată prin OUG nr. 6. și cumpărare/deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 modificată prin OUG nr. 6., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen, toate cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen și art. 33 lit. a C.pen.

În esență, în sarcina inculpatului N. I. I., prin actul de acuzare s-au reținut următoarele:

1)- începând din vara anului 2010 și până în data de (...), acționând uneori în înțelegere și cu alte persoane, inculpatul a procurat, a deținut fără drept, a oferit spre consum și a vândut în mai multe rânduri pe raza mun. B. sau a altor localități din jud. B.- N., diferite cantități din drogul de mare risc "4-metilmetcatinonă"; zis și ". de baie"; mai multor consumatori (dintre care unii au fost identificați iar alții nu) sau unor colaboratori autorizați ai unor investigatori sub acoperire, încasând diferite sume de bani, după cum urmează: a) -într-o zi din cursul lunii august 2010, în timp ce se afla în municipiul C.-N., în zona clubului „After Eight"; împreună cu inculpatul B. G., inculpatul N. I. I. zis „Cracu"; i-a vândut numitului C. P.-T. din Sîngeorz-Băi, un plic de drog de mare risc sub denumirea de

„. de baie"; conținând „mefedronă"; cu prețul total de 100 lei, ocazie cu care inculpatul N. I.

I. zis „Cracu"; a afirmat că tocmai s-a întors cu G. din străinătate, mai exact din Germania, de unde a adus și drogul de mare risc. b) -în data de 19 noiembrie 2010 inculpatul N. I. I. zis „Cracu"; a vândut ca drog, cu prețul de 100 lei, sub denumirea de „. de baie";, o cantitate de 0,3 grame de substanță de culoare albă, ambalată într-un pliculeț din plastic cu sistem de închidere zip-lock , colaboratorului cu numele de cod ". E.- autorizat de procuror ca și colaborator al investigatorului sub acoperire cu numele de cod ". I. -. a fost supusă analizelor de laborator, rezultând că substanța cumpărată de investigatorul sub acoperire prin intermediul colaboratorului său autorizat, constituia drogul de mare risc „mefedronă";, conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 942716/(...) al Laboratorului de A. și P. al D. din cadrul BCCO C.-N.. c) -în data de 07 decembrie 2010 inculpatul N. I. I. zis „Cracu"; a vândut ca drog, cu prețul de 100 lei, sub denumirea de „. de baie";, o cantitate de 0,2 grame de substanță de culoare albă, ambalată într-un pliculeț din plastic cu sistem de închidere zip-lock , colaboratorului cu numele de cod ". E.- autorizat de procuror ca și colaborator al investigatorului sub acoperire cu numele de cod ". I. -. a fost supusă analizelor de laborator, rezultând că substanța cumpărată de investigatorul sub acoperire prin intermediul colaboratorului său autorizat, constituia drogul de mare risc „mefedronă";, conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 942754/ (...) al Laboratorului de A. și P. al D. din cadrul BCCO C.-N..

2) -începând din 11 noiembrie 2010 și până în 1 aprilie 2011 inculpatul N. I. I. zis

„Cracu"; a efectuat mai multe deplasări în Austria și Ungaria ( la (...) ora 11:27:46-

22:23:37- Austria, (...) ora 01:34:06- 06:04:56-Ungaria, (...) -ora 17:33:48-Ungaria, (...)- ora 02:02:14 - 22:15:32 - Austria, (...) - ora 03:28:43- 03:28:45 - Ungaria, (...)-ora

12:58:20- (...) ora 06:07:54-Austria, (...) ora 09:17:26 - (...) ora 19:11:26-Ungaria, (...)-

15:11:56 - 18:34:18 -Ungaria, (...) ora 21:13:54-(...) ora 03:36:15-Ungaria, (...) ora

09:48:38-Austria -conform procesului verbal din 25 martie 2011), iar la reîntoarcerea în țară, în unele dăți dar în mai multe rânduri a introdus în țara noastră diferite cantități din substanța cunoscută sub denumirea de „. de baie"; conținând drogul de mare risc

„mefedronă"; .

3) -începând din vara anului 2010 și până în prezent inculpatul a cumpărat sau deținut pentru consum propriu, în mai multe rânduri, diferite cantități de ordinul gramelor din drogul de mare risc " 4-metilmetcatinonă"; așa-numit ". de baie"; pe care le-a consumat.

În cursul zilei de 2 aprilie 2011 inculpatul N. I.-I. a fost prezentat T.ui B.-N. cu propunere de arestare preventivă, care a fost însușită de T. B.-N. prin I. penală nr.39/CC/2011 din 2 aprilie 2011, pronunțată în dos.nr. (...), emițându-se mandat de arestare preventivă. Recursul declarat de inculpatul N. I.-I., împotriva măsurii de arestare preventivă a fost respinsă de Curtea de A. C. prin I. penală nr. 560/R/(...)

Prin Î. penală nr. 49/CC/2011 din 27 aprilie 2011 a T.ui B.-N. s-a dispus prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive față de inculpatul N. I.-I., până la data de 30 mai 2011, orele 1:25. Recursul declarat de inculpat împotriva măsurii arestării preventive a fost respins de Curtea de A. C. Prin Î. penală nr. 61/CC/2011 din 25 mai 2011 a T.ui B.-N. s-a dispus prelungirea cu încă 30 de zile a măsurii arestării preventive față de inculpatul N. I.-I., până la data de 28 iunie 2011, orele 1:25. Recursul declarat de inculpat, împotriva prelungirii măsurii arestării preventive a fost respins de Curtea de A. C., iar poi măsura a fost prelungită succesiv.

Ana li zâ nd a c tele ș i luc ră rile dosa rului nr. 8 9 /P/2010 al DIICOT-B. T. B.-N.,

tribuna lul a re ținut urmă toa re le :

Prin Î. penală nr. 39/CC/2011 din 2 aprilie 2011 pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...), s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului N. I. I. pentru săvârșirea în formă continuată și în concurs real prev. de art. 33 lit. a C.pen a infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc prev.de art.2 al.2 din Legea nr. 143/2000 modificată prin O. nr.6., art.41 al.2 C.p; introducere în țară de droguri de mare risc prev. de art.3 al. 2 din Legea nr.143/2000, modificată, art. 41 al.2 C.p. și deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, prev. de art.4 al. 2 din Legea nr. 143/2000, modificată,art. 41 alin. 2

C.pen.

Ulterior prin Î. penală nr. 49/CC/(...) a T.ui B.-N. (definitivă prin Î. penală nr.

663/R/(...) a Curții de A. C.) măsura arestării preventive luată față de inculpat a fost prelungită fiind respins recursul declarat de inculpat, iar apoi aceasta a fost menținută succesiv.

Instanțele care au dispus luarea și ulterior prelungirea măsuri arestării preventive față de inculpatul N. I. I., au reținut că împotriva acestuia s-a început urmărirea penală prin rezoluția din data de 30 martie 2011, iar ulterior, prin ordonanțele procurorului din 2 aprilie

2011 (f. 178-179 și 157-158 vol. I) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru săvârșirea în concurs real prev. de art. 33 lit. a C.pen a infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc prev.de art.2 al.2 din Legea nr. 143/2000 (modificată prin O. nr.6.), introducere în țară de droguri de mare risc prev. de art.3 al. 2 din Legea nr.143/2000, (modificată prin O. nr.6.) și deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, prev. de art.4 al. 2 din Legea nr. 143/2000, (modificată prin O. nr.6.), toate cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

În esență, pe baza probelor administrate în cauză, s-a reținut în sarcina inculpatului că începând cu vara anului 2010 și până în prezent, în baza unor înțelegeri intervenite între el și inculpatul B. G. sau cu alți învinuiți din dosar, au procurat, au deținut fără drept, au oferit spre consum și au vândut în mai multe rânduri, pe raza municipiului B. sau a altor localități din jud. B.-N., diferite cantități din drogul de mare risc „4-metilmetcatinonă"; cunoscut și sub denumirea de sare de baie, mai multor consumatori și colaboratori autorizați ai unor investigatori sub acoperire, obținând astfel diferite sume de bani. S-a mai reținut că, în aceeași perioadă de timp, inculpații au procurat și deținut pentru consum propriu, în mai multe rânduri, diferite cantități din drogul de mare risc menționat mai sus, pe care l-au consumat.

Totodată, s-a reținut în sarcina inculpatului N. I. I. (zis Cracu) că începând cu data de 11 noiembrie 2010 și până la momentul reținerii și arestării a efectuat mai multe deplasări în Austria și Ungaria ( conform procesului-verbal din 25 martie 2011, întocmit de inspectorul de poliție C. V.), iar la întoarcerea în țară, în mai multe rânduri a introdus în țară diferite cantități din substanța cunoscută sub denumirea de „. de baie";, conținând drogul de mare risc „mefedronă";.

Instanțele care au pronunțat luarea și prelungirea măsurii arestării preventive, au apreciat, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului nr. 89 D/P/2010 al DIICOT-B. T. B.-N., că la dosar există indicii și probe suficiente în sensul art. 143 C., de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat, probe care au fost indicate concret în considerentele acelor hotărâri. De asemenea, s-a apreciat că în privința inculpatului sunt incidente disp. art. 148 lit. f C., întrucât pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care este cercetat sunt mai mari de 4 ani închisoare iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Acest din urmă aspect a fost reținut raportat la natura infracțiunilor comise, modul în care au fost săvârșite, numărul mare al actelor materiale componente al infracțiunilor continuate și numărul mare al persoanelor implicate în activitatea infracțională care face obiectul dosarului. În fine, s-a apreciat și că măsura arestării preventive luată în privința inculpatului este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal în contextul în care nu s-a reușit identificarea tuturor persoanelor implicate și se impune efectuarea unor noi acte de urmărire penală.

Sunt importante și argumentele aduse de instanța de recurs, în sensul că inculpații prezintă riscul de comitere de noi infracțiuni, raportat la împrejurarea că nu au indicat existența unor surse licite de venituri dar și antecedentele penale a inculpatului N. I. I., care este recidivist.

Prin prisma actelor aflate în dosarul nr. 89 D/P/2010 al DIICOT-B. T. B.-N., instanța a constatat că există indicii temeinice de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat, avută în vedere la luarea măsurii preventive. Sub aspectul săvârșirii faptelor sunt relevante îndeosebi declarațiile inculpatului B. C. f. 23-24, martorii H. I. A. f. 51-52, S. I. A. f. 98-101, R. M. f. 102-105, învinuitul P. S. f. 107-109, învinuitul D. Dan R. f. 111-115, învinuitul Sas C. A. vol. IV, M. F. I., învinuitul S. F. , învinuitul L. I. V. (probe aflate în vol. IV), rapoartele investigatorilor sub acoperire cu numele de cod B. I. (f. 40,48-vol. I), raportul de constatare tehnico-științifică nr. 942754/(...) (f. 42-44 vol. I), procesele verbale de primire și cântărire a probei f. 45, declarația martorilor cu identitate atribuită Niculae Eusebiu f. 46-47 vol. I, declarația martorului F. P. f. 64-65 vol. I, procese-verbale de transcriere a convorbirii telefonice aflate în vol. II, declarația învinuitei M. D. P. f. 84-86 vol. I, procesul-verbal de percheziție domiciliară (f. 209-210 vol. I, probe care se coroborează în parte, cu declarația de recunoaștere dată de inculpatul T. D. D., vol. IV).

Sunt îndeplinite cumulativ și cerințele art. 148 alin. 1 lit. f C. întrucât pedepsele prevăzute de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpatului sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea faptelor pentru care este cercetat inculpatul dar și din modul în care s-a desfășurat activitatea infracțională, demonstrată de probele existente la dosar.

Infracțiunile de care este acuzat inculpatul lezează ordinea de drept în comunitatea locală și cauzează o tulburare a liniștii publice, care coroborată cu riscul repetabilității unor astfel de fapte creează dezaprobare din partea colectivității. Curtea E. a Drepturilor Omului a acceptat că în circumstanțe excepționale, pe motivul gravității în dauna reacției publice amintite infracțiunile pot constitui cauza unor dezordini sociale în măsură să justifice detenția înainte de proces, cel puțin pentru un timp (cauza Letellier vs Franța).

Scopul măsurii arestării preventive, potrivit art. 136 C., este acela de a se asigura buna desfășurare a procesului penal și de a se împiedica sustragerea inculpaților de la judecată.

Sub acest aspect, tribunalul a apreciat că, în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal se impune a se menține măsura preventivă luată față de inculpat, înlocuirea măsurii arestării preventive cu altă măsură, mai puțin restrictivă, nefiind oportună, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a depășit termenul rezonabil.

Nu se poate face abstracție nici de riscul ca inculpatul să se sustragă urmăririi penale (aspect argumentat pe larg în decizia penală nr. 603/R/(...) a Curții de A. C. prin care au fost respinse recursurile declarate de inculpați). Circumstanțele personale ale inculpatului N. I. I. - recidivist (aspect care rezultă îndeosebi din certificatul de cazier judiciar f. 229 vol. I), justifică convingerea instanței că, lăsat în libertate, ar influența negativ buna desfășurare a procesului penal și că există riscul reluării activității infracționale.

Faptul că inculpatul recunoaște parțial faptele pentru care a fost trimis în judecată și că acesta s-a angajat în muncă pentru a-și întreține familia nu constituie argumente relevante în acest cadru procesual, acestea putând fi invocate cu ocazia judecării fondului cauzei.

Așa fiind, în baza art. 300/2 C., rap. la art. 1. C., tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatului N. I. I. și a menținut această măsură.

Conform art. 192 alin. 3 C. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul N. I. I., criticând solutia atacată ca fiind nelegală si netemeinică si a solicitat casarea acesteia si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecinta punerii de îndată în libertate.

În motivarea recursului s-a arătat că temeiurile avute la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă în prezent si nu au survenit temeiuri noi, că s-au administrat toate probele care îl vizează si că lăsarea lui în stare de libertate nu ar putea influența în momentul de față buna desfășurare a procesului penal. A mai invocat faptul că măsura preventivă a depăsit un termen rezonabil deoarece este privat de libertate de mai mult de un an.

Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

Măsura arestării preventive a fost luată față de inculpatul recurent prin I. penală nr.39/CC/2011 din 2 aprilie 2011 a T.ui B.-N. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc prev.de art.2 al.2 din Legea nr. 143/2000 modificată prin O. nr.6., art.41 al.2 C.p; introducere în țară de droguri de mare risc prev. de art.3 al. 2 din Legea nr.143/2000, modificată, art. 41 al.2 C.p. și deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, prev. de art.4 al. 2 din Legea nr. 143/2000, modificată,art. 41 alin. 2

C.pen.

Recursul declarat de inculpatul N. I.-I. împotriva măsurii de arestare preventivă a fost respins de Curtea de A. C. prin I. penală nr. 560/R/(...).

Ca și temei al arestării a fost reținută incidența prevederilor art.148 lit.f C.pr.penală.

În fapt, s-a retinut în sarcina inculpatului că începând cu vara anului 2010 și până în prezent, în baza unor înțelegeri intervenite între el și inculpatul B. G. sau cu alți învinuiți din dosar, au procurat, au deținut fără drept, au oferit spre consum și au vândut în mai multe rânduri, pe raza municipiului B. sau a altor localități din jud. B.-N., diferite cantități din drogul de mare risc „4-metilmetcatinonă"; cunoscut și sub denumirea de sare de baie, mai multor consumatori și colaboratori autorizați ai unor investigatori sub acoperire, obținând astfel diferite sume de bani si că, în aceeași perioadă de timp, a procurat și deținut pentru consum propriu, în mai multe rânduri, diferite cantități din drogul de mare risc menționat mai sus, pe care l-a consumat.

Totodată, s-a reținut în sarcina inculpatului N. I. I. (zis Cracu) că începând cu data de 11 noiembrie 2010 și până la momentul reținerii și arestării a efectuat mai multe deplasări în Austria și Ungaria ( conform procesului-verbal din 25 martie 2011, întocmit de inspectorul de poliție C. V.), iar la întoarcerea în țară, în mai multe rânduri a introdus în țară diferite cantități din substanța cunoscută sub denumirea de „ sare de baie";, conținând drogul de mare risc „mefedronă";.

Ulterior măsura arestului preventiv a fost prelungită, iar după sesizarea instantei de judecată s-a mentinut starea de arest a recurentului.

Potrivit art. 1. al. 1 și 3 C.. la care face trimitere art. 300/2 C.. în cursul judecatii, instanta verifică periodic, dar nu mai tărziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive. Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

Procedând în temeiul textelor de lege menționate, Curtea constată că în cauză există indicii temeinice în sensul art. 143 C.. din care rezultă presupunerea că inculpatul au comis infracțiunile pentru care este cercetat (CEDO; Erdagoz C. Turcia din (...); Murray c. Regatul Unit (...)), în acest sens fiind declarațiile inculpatului B. C. (f. 23-24), declaratiile martorilor H. I. A. (f. 51-52), S. I. A. (f. 98-101), R. M. (f. 102-105), declaratiile învinuitilor P. S. (f. 107-109), D. Dan R. (f. 111-115), Sas C. A.- vol. IV, M. F. I., S. F., L. I. V. (probe aflate în vol. IV), rapoartele investigatorilor sub acoperire cu numele de cod B. I. (f. 40,48- vol. I), raportul de constatare tehnico-științifică nr. 942754/(...) (f. 42-44 vol. I), procesele verbale de primire și cântărire a probei f. 45, declarația martorilor cu identitate atribuită Niculae Eusebiu (f. 46-47 vol. I), declarația martorului F. P. (f. 64-65 vol. I), procese- verbale de transcriere a convorbirii telefonice aflate în vol. II, declarația învinuitei M. D. P. (f. 84-86 vol. I), procesul-verbal de percheziție domiciliară (f. 209-210 vol. I), probe care se coroborează în parte, cu declarația de recunoaștere dată de inculpatul T. D. D., vol. IV).

La acestea se adaugă probele administrate în fața instanței: declarația inculpatului N. I. I. f.54, declarația inculpatului B. G., f55-58, declarațiile martorilor B. D. M. f. 75, T. G. Dan f.140-142, Z. R. I. f.143-144, C. P. T. f.145-146, T. D. D. f.164-166.

Prin prisma hotărârilor Contrada contra Italiei din 24 august 1998; Labita contra

Italiei din 6 aprilie 2004; Calleja contra Maltei din 7 aprilie 2005, în prezenta cauză, s-a dovedit că persistența în timp a motivelor plauzibile că inculpatul este bănuit de comiterea unor infracțiuni, este o condiție pentru menținerea detenției.

Desigur că stabilirea vinovăției acestora urmează a se face numai în urma efectuării cercetării judecătorești de către instanța investită cu judecarea fondului cauzei, însă probațiunea administrată în faza urmăririi penale, pune în evidență existența unor indicii temeinice în înțelesul art.143 C.. care justifică menținerea măsurii arestării preventive față de acesta (cazul Fox, Campbell și Hartley vs UK).

Totodată, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au schimbat și impun în continuare privarea sa de libertate, apreciind că liber fiind ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal, în raport de natura, gravitatea și modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, precum și de persoana și conduita inculpatului.

Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității asupra căreia și-a exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale și rezultă, în egală măsură, atât din gravitatea faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, cât și din activitatea infracțională desfășurată de acesta.

Curtea E. a Drepturilor Omului a acceptat în cazul Letellier vs Franța că în circumstanțe excepționale, pe motivul gravității în dauna reacției publice, anumite infracțiuni, pot constitui cauza unor dezordini sociale în măsură să justifice detenția, cel puțin pentru un timp.

De asemenea, obstrucționarea justiției și pericolul de sustragere au constituit motive întemeiate de a refuza eliberarea unei persoane arestate preventiv, apreciate ca atare de Curtea E. în interpretarea art.5 paragraf 3 din Convenția E. a Drepturilor Omului.

În cauză, inculpatul este suspicionat de comiterea în mod coordonat a unor infracțiuni grave de rezultat -trafic de droguri de mare risc, introducere în tară a unor astfel de substante si detinerea de droguri de mare risc -și, din această perspectivă, susnumitul prezintă un pericol criminogen ridicat, rezultat atât din persistența infracțională pe care a manifestat-o (recurentul a mai fost condamnat pentru infractiuni similare, iar activitatea infracțională a fost stopată doar de intervenția autorităților judiciare), dar și din urmările greu de reparat. În acest context, sentimentul de revoltă în rândul societății este remarcat de amploarea unor asemenea fapte în rândul comunității, ceea ce impune o reacție fermă a autorităților judiciare competente ca o necesitate stringentă.

Menținerea stării de arestare preventivă a inculpatului, în condițiile legii, nu afectează cu nimic dreptul acestuia la un proces echitabil, acesta având posibilitatea ca în fața instanței de fond, cât și ulterior în căile de atac de a cere și administra probe considerate necesare pentru a dovedi lipsa de temeinicie a susținerilor acuzării.

Așa fiind, Curtea apreciază că, în acest moment procesual, față de natura infracțiunilor presupus a fi comise de inculpat, ținând cont de rezonanța acestora în rândul opiniei publice, și determinând reacția negativă a acesteia, se justifică menținerea arestării preventive, neexistând motive de revocare a acesteia sau de înlocuire cu o altă măsură neprivativă de libertate.

Concluzia Curții este justificată și de legislația europeană (cazul Saadi contra Regatului Unit și Ambruszkiewicz contra Poloniei din 4 mai 2006, Vrencev contra Serbiei din 23 septembrie 2008, Ladent contra Poloniei din 18 martie 2008), în care se statuează necesitatea detenției raportat la infracțiunile comise de inculpat și totodată, existența unei proporționalități a detenției raportat la alte măsuri, mai puțin stringente, conform Codului de procedură penală român, măsurile vizate de art.145 și 1451., respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

În speța de față, menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului este justificată prin existența unui interes public, interes care se referă la buna administrare a justiției și totodată protejarea publicului, în sensul eliminării riscului repetării faptelor.

Acest interes este motivat în primul rând de gradul de pericol social deosebit de ridicat a faptelor presupuse a fi comise la comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa.

Curtea reține că durata procedurii nu poate constitui temei pentru a justifica diluarea sau chiar dispariția pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului deoarece acest pericol nu poate fi disociat de gravitatea faptelor și natura infracțiunilor comise.

Referitor la termenul rezonabil al detenției, Curtea observă că potrivit jurisprudenței CEDO "criteriile după care se apreciează termenul rezonabil al unei proceduri penale";, sunt similare cu cele referitoare și la procedurile din materie civilă, adică: complexitatea cauzei, comportamentul inculpatului și comportamentul autorităților competente.(decizia CEDO din 31 martie 1998 paragraf 97 citat de C. B.).

De asemenea, persistența unei suspiciuni rezonabile că persoana arestată a comis o infracțiune este o condiție sine qua non pentru legalitatea menținerii stării de detenție.

Aplicând aceste criterii la speța de față, durata arestării preventive a inculpatului este justificată din perspectiva exigențelor art.5 paragraf 3 din Convenția E. a Drepturilor Omului, aceasta nefiind excesivă. Este de remarcat că infracțiunile de care este învinuit recurentul s-au desfășurat pe o perioadă lungă de timp, iar urmărirea penală si judecata s- a dovedit complexă din perspectiva numărului ridicat al persoanelor implicate si a actelor presupus a fi comise. În aceste condiții, este evident că autoritățile naționale au arătat o diligență specială în conducerea procedurilor, neputându-li-se imputa nimic.

Față de circumstanțele personale ale inculpatului, Curtea reține, în acord cu jurisprudența Înaltei Curți de C. și Justiție, că vârsta, comportamentul anterior, existența unei familii organizate și a unui loc de muncă nu diminuează cu nimic pericolul pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a acestuia.

Așa fiind, Curtea apreciază că, în acest moment procesual, față de natura infracțiunilor presupus a fi comise de inculpat, ținând cont de rezonanța acestora în rândul opiniei publice, și determinând reacția negativă a acesteia, se justifică menținerea arestării preventive, neexistând motive de revocare a acesteia sau de înlocuire cu o altă măsură neprivativă de libertate.

Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.. se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul N. I. I., iar încheierea atacată se va mentine în totalitate ca fiind legală si temeinică.

Potrivit art. 189 C.. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.- suma de 50 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

În temeiul art. 192 al. 2 C.. se va obliga recurentul să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul N. I. I., fiul lui I. și G., născut la

0(...), aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f.n. din 09 august 2012 a

T.ui B.-N..

Stabilește în favoarea Baroului C., suma de 25 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, în favoarea av.M. M..

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 22 august 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

I. C. M. L. H. L. M.

GREFIER, M. N.

Dact.L.H./Dact.S.M

3 ex./(...) Jud.fond. P. A. D.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1147/2012, Curtea de Apel Cluj