Decizia penală nr. 1153/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1153/R/2012
Ședința publică din 29 august 2012
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: L. M.- judecător
JUDECĂTORI: L. H.
V. C.
G. : M. N.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul M. T. G. împotriva sentinței penale nr. 59 din 13 iunie 2012, pronunțată de J. T.-L., în dosar nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat A. M., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține recursul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosarul cauzei, referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestuia.
Reprezentantul parchetului învederează instanței de recurs că, inculpatul nu a fost audiat în fața instanței de judecată.
Întrebat fiind de către instanță, dacă dorește să dea o declarație în fața instanței de recurs, în temeiul art 70 Cod procedură penală, inculpatul arată că dorește să dea declarație.
Se ia declarație inculpatului, declarație consemnată și atașată la procesul- verbal de ședință.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună aplicarea dispozițiilor art 3201 Cod procedură penală și schimbarea modalității executării pedepsei, scopul pedepsei fiind atins și fără executarea pedepsei aplicată de instanța de fond. S. a se avea în vedere atitudinea sinceră a inculpatului care a recunoscut fapta săvârșită, iar prejudiciul a fost recuperat în integralitate, deci nu există constituire de parte civilă.
S. aplicarea dispozițiilor art 74 lit a, b și c Cod penal, respectiv să se țină cont de recunoașterea faptelor comise, pericolul redus al faptei, și făcând aplicarea articolului mai sus menționat coroborat cu dispozițiile art 76 lit c Cod penal să i se aplice acestuia o pedeapsă sub minimul special coborând pedeapsa spre minimul general, cu aplicarea dispozițiilor art 81 Cod penal și stabilirea unui termen de încercare în temeiul art 82 Cod penal.
Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. În continuare se arată de reprezentantul parchetului că inculpatul s-a sustras de la judecată. La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art 72 Cod penal, avându-se în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete în care s-a petrecut fapta, respectiv faptul că infracțiunea de furt a fost săvârșită dintr-o locuință, urmările acestei fapte constând în prejudiciul material produs, dar și de urmărire care s-ar fi putut produce dacă inculpatul ar fi găsit bunuri de o valoare mult mai mare, faptul că prejudiciul a fost reparat, datele despre persoana inculpatului, faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, că a avut o bună comportare după săvârșirea faptei.
Instanța de fond a apreciat că pedeapsa aplicată trebuie executată în regim de detenție, numai în acest fel putându-se realiza scopul și funcțiile pedepsei prevăzute în art 51 Cod penal, constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, reeducarea inculpatului în sensul formării unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială și totodată constrângerea inculpatului.
Cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, în replică, cu privire la susținerea parchetului cum că inculpatul s-ar fi sustras de la judecată, arată că acesta nu s-a sustras de la judecată, acesta fiind plecat la lucru în F.
Inculpatul M. T. G. având ultimul cuvânt, arată că achiesează concluziilor apărătorului său.
C U R T E A:
Prin sentința penală nr. 59 din 13 iunie 2012, pronunțată de J. T.-L., în dosar nr. (...), în baza art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea 74 alin. 1 lit. c Cod penal și a art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal a fost condamnat inculpatul M. T. G. - fiul lui A. și R., născut la data de (...) în Tg. L., județul M., CNP: 1., cetățean român, studii 10 clase, muncitor la S. T. SA, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în Tg. L., sat F., nr. 1., județul M., la pedeapsa de 7 luni închisoare, în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a, teza a II-a și lit. b Cod penal.
S-a constatat că partea vătămată I. M., cu domiciliul în Tg. L., str. Ș., nr. 1A, ap. 11, bl. ANL, județul M., nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 191 alin.1 Cod de procedură penală, l-a obligat pe inculpatul
M. T. G. la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu, av. P.
Petre, care a fost avansată din fondurile M.ui Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul din dosar nr. 66/P/2012 al P. de pe lângă J. Tg. L., s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului M. T. G., cu datele de identificare din dispozitiv, pentru săvârșirea infracțiuni de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i Cod penal.
În esență, prin actul de sesizare s-a reținut că în data de (...), pe timp de zi
și singur, a pătruns în locuința părții vătămate I. M., prin forțarea ușii de la intrare, de unde a sustras un telefon mobil marca Samsung GT-C6112, după care a căutat și într-un portmoneu aflat pe o masă sume de bani, moment în care a fost surprins de către partea vătămată. Prin fapta sa inculpatul M. T. G. a cauzat părții vătămate I. M. un prejudiciu în valoare totală de 1.200 lei, reprezentând atât contravaloarea telefonului mobil sustras cât și distrugerile provocate cu ocazia pătrunderii în locuință, prejudiciu care a fost recuperat în totalitate.
Inculpatul, în faza de urmărire penală a recunoscut fapta comisă.
În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces - verbal de consemnare a plângerii /denunțului oral (f.5 din dosarul de urmărire penală), proces - verbal de cercetare la fața locului (filele 6-7 din dosarul de urmărire penală), declarația părții vătămate (fila 8-9 din dosarul de urmărire penală), dovezi de ridicare/. a unor bunuri (f. 10-13 din dosarul de urmărire penală), declarațiile martorilor U. A.-I. și F. P. (filele 20-21 din dosarul de urmărire penală), și declarațiile învinuitului (filele 15 - 18 din dosarul de urmărire penală).
În cursul cercetării judecătorești, au fost audiați martorii F. P. și U. A.-I.
(filele 13-14).
Instanța în baza probațiunii administrate în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, instanța a reținut în fapt următoarele:
În data de (...), în jurul orelor 1220, pe timp de zi și singur, a pătruns într- un apartament, respectiv în locuința părții vătămate I. M. situată în T. L., str. Ș. nr. 1A, bl. ANL, ap. 11, județul M., prin forțarea ușii de la intrare, de unde a sustras un telefon mobil marca Samsung GT-C6112, după care a căutat sume de bani și într-un portmoneu aflat pe o masă, moment în care a fost surprins de către partea vătămată care se întorcea de la serviciu mai devreme decât de obicei. Inculpatul a fost recunoscut de către partea vătămată întrucât acesta a lucrat ca muncitor la SC T. SA, unde este angajată și partea vătămată. Fără a-i da explicații părții vătămate, care l-a întrebat ce caută în locuința ei, inculpatul a fugit, însă a fost prins la scurt timp de organele de poliție și readus la locul comiterii faptei.
Prin fapta sa inculpatul M. T. G. a cauzat părții vătămate I. M. un prejudiciu în valoare totală de 1.200 lei, reprezentând atât contravaloarea telefonului mobil sustras cât și distrugerile provocate cu ocazia pătrunderii în locuință, prejudiciu care a fost recuperat în totalitate.
Starea de fapt menționată și vinovăția inculpatului rezultă din întreg probatoriul administrat, respectiv declarațiile inculpatului, declarația părții vătămate, declarațiile martorilor, procesul verbal de cercetare la fața locului.
În drept, fapta inculpatului M. T. G., care în data de (...), pe timp de zi și singur, a pătruns prin efracție, respectiv prin dislocarea ușii de la intrare în locuința părții vătămate I. M., situată în localitatea Tg. L., strada Ș., nr. 1/A, județul M., de unde a sustras un telefon mobil marca Samsung GT-C6112, cauzându-i astfel acesteia un prejudiciu în valoare totală de 1.200 lei, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 208 alin.
1, 209 alin. 1 lit. i Cod penal și pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 3 la
15 ani.
Potrivit art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, condamnarea se pronunță dacă fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat. În prezenta cauză, instanța constată că sunt întrunite aceste condiții întrucât fapta inculpatului este stabilită și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse, astfel că îl va condamna pe acesta pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i Cod penal.
La justa individualizare a pedepsei, conform criteriilor generale prevăzute de art. 72 din Codul penal, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete în care s-a petrecut fapta, respectiv faptul că infracțiunea de furt a fost săvârșită dintr-o locuință, incluzând în mod natural fapta de violare de domiciliu, urmările acestei fapte constând în prejudicial material produs, dar și urmările care s-ar fi putut produce dacă inculpatul ar fi găsit bunuri de o valoare mult mai mare, faptul că prejudicial a fost reparat, datele despre persoana inculpatului, respectiv faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, că a avut o bună comportare după săvârșirea faptei.
Inculpatului i s-a reținut circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal, constând în comportarea sa sinceră pe parcursul procesului penal.
Pentru aceste considerente, instanța l-a condamnat pe inculpatul M. T. G., la pedeapsa de 7 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, analizând posibilitatea suspendării condiționate a executării pedepsei în raport de condițiile prevăzute de art. 81 din Codul penal, instanța a constatat că aceste condiții nu sunt îndeplinite. Conform art. 81 alin. 1 lit. c din Codul penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei poate fi acordată doar dacă se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia, or se reține faptul că inculpatul a fost cercetat anterior în două dosare penale, pentru infracțiuni de furt calificat, respectiv dosarul cu nr. 115/P/2010 al P. de pe lângă J. T. L. și dosarul cu nr. 353/2007 al P. de pe lângă J. T. L., aplicându-i-se de fiecare dată sancțiunea amenzii administrative în temeiul art. 181 Cod penal. Pe de altă parte inculpatul nici nu s-a prezentat în fața instanței de judecată, deși a fost legal citat, pentru ca instanța să-și poată forma o astfel de convingere.
În concluzie, instanța a apreciat că pedeapsa aplicată, de 7 luni închisoare, trebuie executată în regim de detenție, numai în acest fel putându-se realiza scopul și funcțiile pedepsei prevăzute în art. 51 din Codul penal, constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, reeducarea inculpatului în sensul formării unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, și totodată constrângerea inculpatului.
În temeiul art. 71 alin.1 Cod penal, instanța i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a, teza a II-a și lit. b Cod penal, apreciind că exercitarea unei funcții publice elective și a unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o astfel de condamnare.
În ce privește latura civilă, instanța a constatat că partea vătămată I. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 191 alin.1 Cod de procedură penală, inculpatul a fost obligat, la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu, care a fost avansată din fondurile M.ui Justiției.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termenul legal inculpatul M. T., solicitând instanței de control judiciar să facă aplicarea disp.art.3201 C. și să fie reindividualizată modalitatea de executare a pedepsei, scopul acesteia putând fi atins și fără executarea efectivă a pedepsei aplicate.
Analizând recursul declarat din prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a disp. art.3856 alin.3 C. Curtea constată că acesta este nefondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Inculpatul M. T. G. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă
J. T. sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1,
209 alin.1 lit.i C. reținându-se în sarcina sa că, la data de (...), pe timp de zi a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate I. M. de unde a sustras un telefon mobil în valoare de 1200 lei.
Instanța fondului a reținut în mod temeinic că vinovăția inculpatului este dovedită fără putință de tăgadă prin declarațiile părții vătămate I. M. , ale martorilor U. A. I. și F. P., precum și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului și dovada de ridicare /. a unor bunuri.
Audiat doar în faza de urmările penală inculpatul a recunoscut că a pătruns fără drept în locuința părții vătămate, că a sustras, în scopul însușirii pe nedrept un telefon mobil marca Samsung și că a fost surprins de către partea vătămată în timp ce se afla în apartament. Cu toate acestea inculpatul, deși a fost legal citat, nu s-a prezentat în fața instanței de judecată și nici nu a adus la cunoștința acesteia că și-ar fi schimbat domiciliul.
În drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art.208, 209 alin.1 lit.i C.
Deși inculpatul s-a prezentat în fața instanței de recurs declarând că solicită aplicarea disp.art.3201 C. dând o declarație în acest sens în ședința publică din
29 aug.2012, Curtea nu poate face aplicarea acestor dispoziții legale deoarece textul legal menționat stipulează într-un mod lipsit de echivoc că inculpatul poate beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzută de lege doar dacă declară personal sau prin înscris autentic până la începerea cercetării judecătorești că recunoaște săvârșirea actelor reținute în actul de sesizare al instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Ori în speța dedusă judecății acest moment procesual a fost depășit.
Pedeapsa aplicată inculpatului de 7 luni închisoare ca urmare a reținerii a circumstanței atenuante prev. de art.74 alin.1 lit.c C.p a fost just individualizată având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art.72
C., împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, pe timp de zi și dintr-o locuință, fiind surprins de partea vătămată, ceea ce denotă o îndrăzneală ieșită din comun, de faptul că prejudiciul a fost recuperat, că inculpatul este o persoană tânără care nu este însă la prima confruntare cu legea penală. In pus, deși a avut o atitudine sinceră în fața organelor de urmărire penală nu s-a prezentat în fața instanței fondului pentru a susține cauza, deși a fost legal citat.
Apreciem asemenea instanței fondului, că raportat la cele mai sus expuse doar privarea de libertate a inculpatului este aptă să contribuie la reeducarea acestuia și să constituie un mijloc eficient de constrângere a acestuia și de a preveni comiterea de noi infracțiuni.
Deși inculpatul este lipsit de antecedente penale, acesta a mai fost cercetat pentru infracțiuni de furt calificat în două dosare, fiindu-i aplicată de fiecare dată o sancțiune administrativă în baza disp.art.181 C., fapt ce nu a contribuit însă la formarea unei atitudini corespunzătoare față de valorile ocrotite de legea penală.
Pentru aceste considerente, constatând că nu există motive de nelegalitate sau de netemeinicie a hotărârii atacate, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpat conform dispozitivului, în baza disp.art.38515 pct.1 lit.b C. și-l va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. T., împotriva sentinței penale nr. 59 din 13 iunie 2012 a JUDECĂTORIei T..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 29 august 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. M. L. H. V. C.
G., M. N.
Dact.L.H./Dact.Sz.M
4 ex./(...)
J..fond. T. D.-M.
| ← Decizia penală nr. 125/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1014/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
