Decizia penală nr. 116/2012, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.116/A/2012
Ședința publică din data de 13 iunie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE: M. R., Judecător
JUDECĂTOR: C. I.
G.: M. V.-G.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. -
A. C.
S-au luat în examinare apelurile declarate de către P. de pe lângă
Tribunalul Maramureș și partea civilă V. M. împotriva sentinței penale nr.
108 din 28 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), în cauza penală privind pe inculpatul V. G. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. și ped. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1 și alin. 2, art. 175 alin. 1 lit. c și i și alin. 2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul V. G. asistat de apărător ales, av. F. A. P. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă V. M.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorul ales al inculpatului V. G., av. F. A. P. învederează instanței că declară apel peste termen, întrucât în umra studierii dosarului a constat că din raportul de expertiză psihiatrică rezultă că inculpatul nu are o capacitate psihică completă.
Inculpatul V. G., întrebat fiind de către instanță, arată că nu dorește să declare apel în cauză, deoarece este mulțumit de soluția pronunțată de instanța de fond, acesta fiind și motivul pentru care nu a declarat apel până în prezent.
Reprezentanta P.ui arată că este dreptul exclusiv al inculpatului de a promova calea de atac în cauză și față de manifestarea de voință a acestuia solicită a se constatată că inculpatul nu dorește să formuleze apel.
Curtea, deliberând constată că inculpatul nu dorește să declare apel împotriva hotărârii nr.108 din 28 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul
Maramureș, fiind mulțumit de hotărârea pronunțată în cauză.
Apărătorul ales al inculpatului V. G., av. F. A. P. depune la dosar concluzii scrise și o adeverință medicală în care sunt consemnate afecțiuniile de care suferă inculpatul.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul M.ui P. arată că apelul promovat în cauză vizează netemeinicia hotărârii primei instanțe cu privire la greșita reținere a circumstanțelor atenuante și modalitatea de executare a pedepsei.
Apreciază că prima instanță în mod greșit a reținut în favoarea inculpatului circumstaanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a Cod penal care este contrazisă prin actele dosarului. Într-adevăr o mare parte din conduita acestuia se datorează bolilor de care suferă, inculpatul având un discernământ diminuat, însă acest aspect nu poate fi interpretat în favoarea inculpatului. Pe de altă parte arată că nu susține motivul de apel privind reținerea circumstanței agravante prev. de art.75 alin.1 lit.c ind.1 C. și anume comiterea infracțiunii pe motiv de avere, apreciind că nu se impune agravarea situației inculpatului în calea de atac a apelului în condițiile în care o astfel de agravantă nu a fost reținută în actul de sesizare a instanței și nici nu a fost solicitată la instanța de fond.
Pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare condiționată, prev. de art. 81
Cod penal nu reflectă gradul de pericol social al faptei comise și este inaptă să realizeze funcțiile prev. de art.52 Cod penal.
Față de starea de sănătate a inculpatului, apreciază că executarea pedepsei în detenție nu este oprtună, însă este posibilă executarea pedepsei în modalitatea prevăzută de art. 861 Cod pena.
Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului formulat de P. de pe lângă T., desființarea sentinței penale nr. 108/2010 a T.ui M. și, rejudecând cauza să se dispună înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului și schimbarea modalității de executare a pedepsei din modalitatea prevăzută de art. 81 Cod penal în cea prevăzută de art. 861 Cod penal.
În ceea ce privește apelul formulat de partea civilă V. M. care nu este motivat, apreciază că este admisibil în situația în care acesta se pliază pe motivele de apel formulate de parchet.
Apărătorul ales al inculpatului V. G., av. F. A. P. susține în totalitate concluzile scrise depuse la dosar și în esență solicită respingerea ca nefondate a apelurilor formulate de P. de pe lângă T. și partea civilă V. M., cu consecința menținerii sentinței penale nr. 108/2010 a T.ui M. ca legală și temeinică.
Apreciază că prima instanță a făcut o corectă individualizare a pedepsei și a modalității de executare conform criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72
Cod penal, fiind de în măsură să realizeze scopul pedepsei prev. de art. 52 Cod penal.
Solicită să se aibă în vedere că inculpatul nu a comis fapta cu intenția de a ucide și că acesta sugeră de afecțiuni psihice și cardiace.
În subsidiar, solicită ca pedeapsa aplicată de prima instanță să fie executată în modalitatea prevăzută de art. 861 Cod penal.
Inculpatul V. G., având ultimul cuvânt, arată că nu s-a mai întâlnit cu partea vătămată, locuiesc în locuri diferite, la o distanță de 200-300 m, urmează tratament medicamentos, merge la psihiatru și solicită menținerea hotărârii atacate.
CURTEA
Prin sentința penală nr.108 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.(...), a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii săvârșite de inculpatul V. G., în infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 181 C. pen., ca neîntemeiată.
În temeiul art. 20 C.pen. raportat la art. 174 alin. 1,2 C.pen., art. 175 alin.
1 lit. c, i și alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 74 lit. a C.pen. raportat la art. 76 alin. 1 lit. b și alin. 3 C.pen., a fost condamnat inculpatul V. G., la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat.
În temeiul art. 81 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 5 ani.
În temeiul art. 71 alin. 1 C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C.pen., iar în baza art. 71 alin. 5 C.pen. s-a suspendat executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de încercare stabilit.
Conform art. 359 C. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.
83 C.pen.
În temeiul art. 113 C.pen. s-a dispus luarea față de inculpatul V. G. a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical până la însănătoșirea acestuia.
În temeiul art. 118 lit. b C.pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a bunului folosit la săvârșirea infracțiunii, respectiv o bâtă din lemn, în lungime de
127 cm și grosime de 4 cm, obiect înregistrat la poziția nr. 3. în registrul corpurilor delicte al instanței.
În temeiul art. 14 C. raportat la art. 346 C. coroborat cu art. 998 C.civ., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă V. M., domiciliat în
B., str. F. nr. 120, jud. M. și obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de
850 lei, reprezentând despăgubiri pt. daune materiale și 5000 lei, despăgubiri pt. daune morale.
În temeiul art. 191 alin. 1 C. a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acesta.
În temeiul art. 193 alin. 1 C. a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 1151 lei, reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de aceasta.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că inculpatul V. G. și partea vătămată V. M. sunt frați, ambii locuind în orașul B., iar între aceștia există o stare conflictuală de mai mulți ani cauzată de modul de împărțire a succesiunii rămasă în urma decesului părinților lor.
Potrivit susținerilor părții vătămate, coroborate cu declarațiile martorilor V.
D. și T. I., pe fondul stării conflictuale existente între părți, inculpatul V. G. l-a mai amenințat și în trecut pe fratele său că „îl omoară, îi dă foc la casă și îl aranjează"; (filele 16, 17 dosar urmărire penală).
La data de (...), în jurul orei 23,00, partea vătămată V. M. și martora V. D. se deplasau pe str. F. din orașul B., pentru a ajunge la locuința martorei T. I.
La un moment dat, potrivit susținerilor părții vătămate și martorei menționate, le-a ieșit în cale inculpatul V. G. care i-a strigat fratelui său „acum tot te omor";. Partea vătămată a precizat că inculpatul i-a proiectat lumina unei lanterne în direcția ochilor, după care a încercat să îl lovească în cap cu un par, însă s-a apărat ridicând mâna stângă și parând lovitura (fila 12 dosar urmărire penală și fila 40).
Susținerile părții vătămate sunt confirmate și prin declarația martorei V. D. care a precizat că inculpatul, după ce l-a amenințat pe V. M. că îl omoară, a încercat să îl lovească pe acesta cu o bâtă, iar partea vătămată a ridicat brațul deasupra capului parând lovitura (fila 16 dosar urmărire penală).
Imediat după ce a fost lovit, partea vătămată V. M. a anunțat organele de poliție, care l-au dus la spital și apoi s-au deplasat la locuința inculpatului. Din declarațiile martorilor G. I. și V. V. a rezultat că inculpatul a afirmat că s-a întâlnit cu partea vătămată însă nu a recunoscut că ar fi lovit-o, iar într-una dintre încăperi a fost descoperită o bâtă care corespundea descrierii făcută de victimă (filele 21, 22 dosar urmărire penală și filele 41, 42).
Potrivit certificatului medico-legal nr. 463/(...) întocmit de C. M.-L. S. M., partea vătămată V. M. a prezentat un traumatism forte al antebrațului stâng cu plagă înțepată profundă în treimea distală și fractură cominutivă de epifiză distală cubitală stânga, leziuni care au putut fi produse prin loviri active cu un corp înțepător (posibil vârful și marginea unei țapine) și necesită pentru vindecare un număr de 35-40 de zile de îngrijiri medicale (fila 13 dosar urmărire penală).
De asemenea, potrivit procesului-verbal și planșei foto de examinare a bâtei ridicată de la locuința inculpatului a rezultat că aceasta este confecționată din lemn de esență tare, cu o lungime de 132 cm, cu diametru cuprins între 2 și 4 cm, iar la un capăt este prevăzută cu o protecție de metal de formă conică (fila 24 dosar urmărire penală).
Deși în faza de urmărire penală inculpatul V. G. nu a recunoscut că ar fi lovit-o pe partea vătămată (fila 36 dosar urmărire penală), ulterior, în cadrul cercetării judecătorești a revenit asupra poziției sale procesuale, afirmând că l-a lovit pe V. M. cu o bucată de lemn desprinsă dintr-un gard, dar că nu a avut intenția să o omoare, ci de a o lovi peste mână (fila 27).
Potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 143/(...) inculpatul V. G. prezintă diagnosticul „tulburare organică a personalității - fond toxico-somatic. Intelect la limită. Dipsomanie și nu are capacitatea psihică completă de a aprecia conținutul și consecințele faptelor sale, însă are discernământ, aspecte în raport de care s-a formulat recomandarea de obligare la tratament medical (fila 40 dosar urmărire penală).
În raport de situația de fapt expusă, instanța reține că fapta inculpatului V. G., constând în aceea că la data de (...), pe str. F. din orașul B., i-a aplicat fratelui său, partea vătămată V. M. o lovitură cu o bâtă în direcția capului cu intenția de a-i suprima viața, rezultat care nu s-a produs din cauza parării loviturii de către victimă, întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1,2 Cod penal, art. 175 alin. 1 lit. c, i și alin. 2 Cod penal.
La încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului și cu referire la cererea de schimbare a acesteia, instanța a avut vedere următoarele:
Din probele administrate în cauză a rezultat că fapta a fost comisă pe fondul unui conflict preexistent dintre părți și condițiile în care, potrivit susținerilor părții vătămate și martorilor audiați, inculpatul a mai amenințat-o pe victimă cu moartea și chiar a încercat să o agreseze cu un topor.
De asemenea, din probele administrate a rezultat că obiectul vulnerant folosit de inculpat la comiterea agresiunii a fost o bâtă de lemn de esență tare, cu o lungime de 132 cm și un diametru maxim de 4 cm, prevăzută cu o protecție de metal ascuțită la unul dintre capete, obiectul fiind recunoscut chiar de către partea vătămată din fotografiile depuse la dosar.
De altfel, caracteristicile obiectului vulnerant și intensitatea loviturii aplicate de inculpat sunt reliefate și de concluziile certificatului medico-legal depus la dosar, din care a rezultat că deși s-a aplicat o singură lovitură, aceasta a produs un traumatism forte al antebrațului stâng, cu fractură cominutivă de epifiză distală cubitală stânga (fila 13 dosar urmărire penală).
Or, având în vedere obiectul vulnerant folosit, intensitatea loviturii aplicate și zona vizată, respectiv lovitura a fost aplicată în direcția capului părții vătămate care s-a apărat ridicând brațul și parând-o, instanța reține că inculpatul V. G. a prevăzut posibilitatea uciderii victimei și, deși nu l-a urmărit, a acceptat producerea acestui rezultat, fapta fiind comisă în forma de vinovăție a intenției indirecte, conform art. 19 pct. 1 lit. b Cod penal.
Instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a Cod penal, având în vedere că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, având anterior o conduită relativ corespunzătoare.
În consecință, în considerarea dispozițiilor art. 72 Cod penal, 76 alin. 1 lit. b și alin. 3 Cod penal, instanța a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare, apreciind că aceasta corespunde scopului și funcțiilor prevăzute de art. 52 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, circumstanțele comiterii acesteia, dar și vârsta inculpatului (55 ani), starea psihică a acestuia, respectiv discernământul diminuat și comportarea relativ sinceră avută pe parcursul procesului.
În temeiul art. 81 Cod penal, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text legal, iar scopul pedepsei poate fi realizat chiar fără executarea acesteia în regim privativ de libertate, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal, iar în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, a suspendat executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de încercare stabilit.
Conform art. 359 Cod procedură penală, instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În temeiul art. 113 Cod penal, având în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 143/(...) și apreciind că inculpatul, din cauza condiției sale psihice prezintă pericol pentru societate, instanța a dispus luarea față de inculpatul V. G. a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical până la însănătoșirea acestuia.
Instanța, în temeiul art. 118 lit. b Cod penal, a dispus confiscarea de la inculpat a bunului folosit la săvârșirea infracțiunii, respectiv o bâtă din lemn, în lungime de 127 cm și grosime de 4 cm, obiect înregistrat la poziția nr. 3. în registrul corpurilor delicte al instanței.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, având în vedere înscrisurile depuse la dosar (filele 28-31) de către partea civilă V. M. din care a rezultat că în urma comiterii infracțiunii și imobilizării în ghips a mâinii fracturate, a fost nevoit să plătească unor alte persoane sume de bani pentru prestarea unor munci în gospodărie, instanța a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 850 lei, reprezentând despăgubiri pentru daune materiale. De asemenea, având în vedere că prin comiterea infracțiunii, părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu moral constând în suferințe fizice, instanța a obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 5.000 lei, apreciind că aceasta reprezintă o despăgubire echitabilă și suficientă pentru daunele morale cauzate.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acesta.
În temeiul art. 193 alin. 1 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 1151 lei, reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de aceasta.
Împotriva acestei hotărâri au declarat în termen legal apel atât P. de pe lângă Tribunalul Maramureș cât și partea civilă V. M., criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.
Partea civilă V. M., deși legal citat nu s-a prezentat în fața instanței de apel pentru a-și susține calea de atac promovată și nici nu a depus în scris motivele de apel.
În motivarea apelului său, P. de pe lângă Tribunalul Maramureș a învederat faptul că raportat la natura și gravitatea deosebită a faptei comise de inculpat se impune majorarea cuantumului pedepsei aplicate acestuia și dispunerea executării pedepsei în regim de detenție. În concluziile orale formulate de apelant s-a arătat că modalitatea cea mai potrivită de executare a pedepsei în cazul acestui inculpat este cea prev. de art.86 ind.1 C. și s-a renunțat la motivul de apel privind reținerea circumstanței agravante prev. de art.75 alin.1 lit.c ind.1
C., apreciindu-se că nu este oportună o astfel de agravare a situației inculpatului în apel în condițiile în care agravanta descrisă mai sus nu a fost reținută în rechizitoriu și nici nu s-a solicitat schimbarea încadrării juridice în acest sens în fața primei instanțe.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
În urma administrării unui vast probatoriu, a analizei atente și detaliate a acestuia instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.
Astfel, s-a constatat pe deplin dovedită vinovăția inculpatului care la data de (...), pe str. F. din orașul B., i-a aplicat fratelui său, partea vătămată V. M. o lovitură cu o bâtă în direcția capului cu intenția de a-i suprima viața, rezultat care nu s-a produs însă, din cauza parării loviturii de către victimă.
Inculpatul a recunoscut în mare comiterea infracțiunii, subliniind însă că l- a lovit pe partea vătămată, pe fondul unui conflict mai vechi cu acesta, dar că, în mod evident nu a dorit să suprime viața fratelui său.
Coroborând însă probele administrate în cauză atât declarațiile martorilor cât și a inculpatului și părții vătămate cu concluziile certificatului medico-legal întocmit în cauză, curtea apreciază, în consens cu instanța de fond că inculpatul a acționat cu intenție indirectă putând să prevadă rezultatul faptei sale și chiar dacă nu l-a urmărit a accepta producerea acestuia.
Pentru a conchide astfel, am avut în vedere modul și mijloacele de comitere a infracțiunii precum și urmarea produsă, inculpatul folosind un obiect contondent și vizând o zonă vitală a corpului însă rezultatul nu s-a produs datorită reacției părții civile care a reușit pararea loviturii.
Față de cele de mai sus, constatăm că fapta comisă de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1,2 Cod penal, art. 175 alin. 1 lit. c, i și alin. 2 Cod penal, cum corect s-a reținut atât prin actul de sesizare al instanței cât și prin hotărârea apelată.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, apreciem raportat la toate criteriile prev. de art.72 C., la natura și gravitatea infracțiunii comise, precum și la persoana inculpatului și la concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit în cauză, că se impune majorarea cuantumului pedepsei însă nu prin înlăturarea circumstanțelor atenuante incidente în cauză.
Astfel, considerăm că o pedeapsă de 4 ani închisoare va fi în măsură să contribuie la sancționarea și reeducarea inculpatului, îndeplinind scopurile prev. de art.52 C.
Raportat însă la circumstanțele personale ale inculpatului, la bolile de care suferă acesta, la discernământul diminuat al inculpatului și la necesitatea instituirii măsurii de siguranță prev. de art.113 C. apreciem că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia însă sub o strictă și specializată supraveghere.
Față de cele de mai sus, vom admite apelurile formulate (verificând apelul părții civile doar sub aspectul soluționării laturii penale a cauzei, întrucât în ceea ce privește latura civilă este aplicabil principiul disponibilității, ori partea nu și-a motivat în nici un fel calea de atac promovată) și va desființa hotărârea atacată doar cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului V. G. și modalitatea de executare a acesteia și pronunțând o nouă hotărâre:
Va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.
20 C.pen. rap. la art. 174 alin. 1,2 C.pen., art. 175 alin. 1 lit. c, i și alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 74 lit. a C.pen. raportat la art. 76 alin. 1 lit. b și alin. 3 C.pen., de la 3 ani închisoare la 4 ani închisoare.
În baza art.86/1 C.pen. va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 6 ani, stabilit conform art.86/2 C.pen.
Va dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, conform art.86/3 alin.1 lit.a-d și alin.3 lit.d și f C.pen : a) să se prezinte la termenele fixate la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul
Maramureș, serviciul desemnat cu supravegherea; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență; e) să nu intre în legătură cu partea vătămată V. M. f) să se supună măsurii obligării la tratament medical, dispusă prin sentința atacată, apreciind că aceste două măsuri de supraveghere se impun în cauză în vederea garantării securității raportului dintre părți.
Va face aplic.art.71 C.pen., art.64 lit.a teza a II-a C.pen., iar în temeiul art.71 alin.5 C.pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se va suspenda și executarea pedepselor accesorii.
Conform art.359 C. va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86/4 C.pen.
Va menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.M. G., sumă ce se va avansa din FMJ.
Cheltuieli judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MARAMUREȘ și de partea civilă V. M., domiciliat în B., str.F. nr.120 jud.M. împotriva sentinței penale nr.108 din 28 februarie 2012 a T.ui M. pe care o desființează cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului V. G. și modalitatea de executare a acesteia și pronunțând o nouă hotărâre:
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului V. G., fiul lui G. și I., născut la data de (...) în B., jud. M., cetățean român, fără antecedente penale, domiciliat în
B., str. F. nr. 150, jud. M., CNP 1., pentru infracțiunea prev.de art. 20 C.pen. rap. la art. 174 alin. 1,2 C.pen., art. 175 alin. 1 lit. c, i și alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 74 lit. a C.pen. raportat la art. 76 alin. 1 lit. b și alin. 3 C.pen., de la 3 ani închisoare la 4 ani închisoare.
În baza art.86/1 C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 6 ani, stabilit conform art.86/2 C.pen.
Dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, conform art.86/3 alin.1 lit.a-d și alin.3 lit.d și f C.pen : a) să se prezinte la termenele fixate la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul
Maramureș, serviciul desemnat cu supravegherea; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință
și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență; e) să nu intre în legătură cu partea vătămată V. M. f) să se supună măsurii obligării la tratament medical, dispusă prin sentința atacată.
Face aplic.art.71 C.pen., art.64 lit.a teza a II-a C.pen., iar în temeiul art.71 alin.5 C.pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
Conform art.359 C. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86/4
C.pen.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.M. G., sumă ce se va avansa din FMJ.
Cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpatul V. G. și de la comunicare cu partea civilă V. M.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 iunie 2012.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | G. |
M. R. C. I. | M. V.-G. |
Red.M.R./S.M.D.
4 ex./(...) Jud.fond.A. C. R.
← Decizia penală nr. 48/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1580/2012, Curtea de Apel Cluj → |
---|