Decizia penală nr. 1164/2012, Curtea de Apel Cluj

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)/a3

DECIZIA PENALĂ NR. 1164/R/2012

Ședința publică din 29 august 2012

Instanța compusă din: PREȘEDINTE: L. M.- judecător JUDECĂTORI: L. H.

V. C. GREFIER : M. N.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. A. C.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații B. C. R. și P. A. M. împotriva încheierii penale f.n. din 21 august 2012, pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui C., cauza având ca obiect menținerea măsurii arestului preventiv, inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează:

■ inculpatul B. C. R. pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art.9 alin.1 lt.b din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; înșelăciune calificată în convenție și prin emitere de file CEC fără acoperire care a produs consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art.215 alin.1,2,3,4 și 5 C.penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal

■inculpatul P. A. M. pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune calificată în convenție care a produs consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.215 alin.1,2,3,4 și 5 Cod penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; infracțiunea prev. de art.4 din Legea nr.241/2005; evaziune fiscală în formă continuată prev. de art.9 alin.1 lit. b din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; conducere pe drumurile publice a unui autovehicul în timp ce avea permisul de conducere suspendat.; fals privind identitatea.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul B. C. R. în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat I. M. I., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, inculpatul P. A. M. în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat C. R., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, întrebați fiind de către instanță, inculpații arată că își mențin recursurile declarate în cauză și sunt de acord să fie asistați de apărătorii desemnați din oficiu.

Apărătorii desemnați din oficiu depun la dosarul cauzei, referatele privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestora

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului B. C. R. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal, revocarea măsurii arestului preventiv luată față de inculpat, cu consecința punerii acestuia în stare de libertate. În subsidiar, solicită luarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. În continuare, se arată de apărătorul inculpatului că, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv nu mai subzistă în cauză, iar altele noi care să justifice menținerea măsurii nu au apărut. S. a se lua în considerare faptul că inculpatul nu are antecedente penale, apreciindu-se că nu se mai pot reține dispozițiile art

148 lit b Cod procedură penală, motivat de faptul că la dosarul cauzei nu există nici o probă în acest sens, decât o convorbire telefonică. De asemenea, se mai arată că, familia inculpatului a luat legătura cu una dintre părțile vătămate și se încearcă a se recupera din prejudiciul produs.

Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.

Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului P. A. M. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestului preventiv luată față de inculpat, cu consecința punerii acestuia în stare de libertate. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea sau țara, în conformitate cu prevederile art 145 Cod procedură penală. Se apreciază de apărătorul inculpatului că, temeiurile avute la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă în cauză. Lăsarea inculpatului în stare de libertate, nu ar împiedica desfășurarea procesului penal. De la data luării acestei măsuri, gradul de pericol social s-a diminuat în cauză.

Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate, cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală

și temeinică. La aprecierea pericolului concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților s-a avut în vedere și rezonanța socială a faptelor comise în rândul comunității în care aceștia locuiesc, sentimentul de insecuritate inerent creat precum și reacția generată în rândul societății civile, de faptul că împotriva unor infracțiuni deosebit de grave, organele statului nu acționează eficient. În continuare temeiul de arestare preventivă prevăzut de art 148 lit f Cod procedură penală este incident în cauză, pedeapsa prevăzută de legea penală pentru infracțiunilor de comiterea cărora sunt învinuiți inculpații este mai mare de 4 ani închisoare, iar pericolul social concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților rezidă din perseverența infracțională a acestora, dedusă din numărul actelor materiale reținute în cuprinsul învinuirii aduse de către organul de urmărire penală inculpaților, amploarea activității infracționale desfășurate, modalitatea de comitere - organizată și prin manopere frauduloase, cuantumul prejudiciului creat părților vătămate, persoana inculpaților, aceștia fiind cercetați și în alte dosare penale, precum și gradul foarte ridicat de pericol social al acestora.

Cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.

Inculpatul B. C. R. având ultimul cuvânt, arată că temeiurile arestării nu mai subzistă în prezent, nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Se mai arată de inculpat că, a colaborat cu diverse firme de construcții. S. a i se acorda o șansă de reintegrare socială.

Inculpatul P. A. M. având ultimul cuvânt arată că regretă fapta comisă, menționând că a recuperat parțial prejudiciul cauzat părții vătămate.

C U R T E A

Prin încheierea penală din 21 august 2012, pronunțată în dosarul nr. (...) a T.ui C., în temeiul art.300/2 rap . la art.160/b C.pr.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații:

- B. C. R., fiul lui R.-L. și M., născut la data de (...), în C.-N., jud. C., domiciliat în loc. C. T., str. Cărăbușilor, nr.3, jud. C., posesor al C.I. seria KX nr.3. eliberată de P. mun. C. T., CNP 1.;

- P. A. M., fiul lui V. și P., născut la (...), în C.-T., jud. C., domiciliat în

C.-T., str. M. nr. 19A, jud. C., posesor al CI seria KX nr. 5., eliberată de S. C.-T. la (...), CNP 1., ambii aflați în prezent în stare de arest preventiv în Penitenciarul Gherla, măsură care a fost menținută.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul cu nr.340/P/2010 al M.ui P., Parchetul de pe lângă

Curtea de A. C. s-a dispus trimiterea in judecată, alături de alt coinculpat , în stare de arest preventiv a inculpaților B. C. R. pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art.9 alin.1 lt.b din Legea nr.

241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; înșelăciune calificată în convenție și prin emitere de file CEC fără acoperire care a produs consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art.215 alin.1,2,3,4 și 5 C.penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și P. A. M. pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune calificată în convenție care a produs consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.215 alin.1,2,3,4 și 5 Cod penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; infracțiunea prev. de art.4 din Legea nr.241/2005; evaziune fiscală în formă continuată prev. de art.9 alin.1 lit. b din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; conducere pe drumurile publice a unui autovehicul în timp ce avea permisul de conducere suspendat.; fals privind identitatea.

Prin încheierea penală nr. 120/C/(...), emisă de Tribunalul Cluj - Secția penală în dosarul cu nr. (...), s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. C. R. , pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 28 octombrie 2011 și până la data de 25 noiembrie 2011, fiind emis și mandatul de arestare preventivă pe numele acestuia.

Prin încheierea penală nr. 139/C/(...), emise de către Tribunalul Cluj - Secția penală în dosarul cu nr. (...), s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P. A. M., pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 12 decembrie 2011 și până la 9 ianuarie 2012, fiind emis și mandatul de arestare preventivă pe numele acestuia.

Prin încheierile penale nr. 133/C/(...), respectiv nr. 145/C/(...) , emise de către Tribunalul Cluj - Secția penală în dosarul cu nr. (...), s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților B. C. R. și P. A. M. pe o perioadă de câte 30 de zile.

În fapt, în sarcina inculpatului B. C. R. s-a reținut că în perioada 2008 -

2010,în mod repetat și în executarea aceleiași rezoluții infracționale, acesta a participat, în calitate de coautor, alături de alte persoane, la inducerea în eroare și păgubirea unui număr de 12 societăți comerciale, prin folosirea de calități mincinoase, file CEC și bilete la ordine fără acoperire, cauzând un prejudiciu total de 675.560, 36 lei; de asemenea, în perioada 2009 - 2010 inculpatul, în calitate de asociat și administrator al SC „MARA & CO TRADING"; S., în mod repetat nu a înregistrat în evidența contabilă diverse operațiuni comerciale și încasări de sume de bani, prejudiciind în acest mod bugetul de stat cu suma totală de 172.312 lei reprezentând impozit pe profit și TVA, sustrase de la plată.

În sarcina inculpatului P. A. M. s-a reținut că în intervalul de timp (...)-(...), P. A. M. a indus în eroare un număr de 12 părți vătămate , reușind să determine prin fraudă pe reprezentanții legali ai acestor părți vătămate să accepte livrarea de mărfuri respectiv transportarea acestor mărfuri și descărcarea lor la alte destinații decât cele prevăzute în documentele de transport, cauzând un prejudiciu de 51.683,62 euro și 60.626, 60 lei. De asemenea, în sarcina aceluiași inculpat s-a reținut că în perioada 2007-2011, în calitate de asociat și administrator la S. „ PH C. S., cu sediul în C. T., str. M. nr. 19 A, județul C., a comis în mod repetat acțiuni de evaziune fiscală, cauzând bugetului consolidat al statului un prejudiciu total de 244.922 lei, nerecuperat, totodată, a refuzat în mod nejustificat să prezinte organelor competente documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare și fiscale.

Organele de urmărire penală au reținut în sarcina inculpatului P. A. și că la data de (...), în jurul orei 19,50, acesta a fost depistat în trafic, pe strada C. T. din

C.-N., în timp ce conducea autoturismul „Renault Scenic";, cu numărul de înmatriculare (...), deși inculpatul avea permisul de conducere suspendat. După oprirea sa în trafic, în scopul de a scăpa de răspunderea penală pentru fapta comisă, P. A. s-a prezentat în fața lucrătorilor de poliție rutieră sub identitatea

„Baciu S. E.n";, adevărata identitate a inculpatului fiind descoperită doar după verificarea datelor din evidența populației.

Potrivit art.300 ind.2 raportat la art.160 ind.b C.pr.pen., în cauzele în care inculpatul este în stare de arest preventiv, după înregistrarea dosarului la instanță, aceasta este datoare să verifice din oficiu , legalitatea și temeinicia arestării preventive și dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, aceasta dispune menținerea arestării preventive.

Față de dispozițiile legale invocate, instanța a constatat că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților B. C. R. și P. A. M. se mențin și se impune în continuare privarea acestora de libertate.

Potrivit art. 148 al.1 C.pr.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 C.pr.pen și există vreunul dintre cazurile prev. de lit. a - f ale aceluiași articol.

Potrivit art.143 C.pr.pen. coroborat cu art.148 al.1 C.pr.pen., măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

Potrivit art.68 ind. 1 C.pr.pen., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit fapta.

Astfel, față de mijloacele de probă existente în dosarul de urmărire penală, administrate în faza de urmărire penală, instanța a constatat că față de inculpați există indicii temeinice în sensul art.143 C.pr.pen respectiv suspiciuni în măsură să convingă un observator obiectiv și imparțial, în sensul art. 5 parag.1 lit.c din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din care rezultă bănuiala că este posibil ca aceștia să fi săvârșit infracțiunile de comiterea cărora sunt învinuiți. În acest sens, fiind relevante plângerile și declarațiile date de reprezentanții părților vătămate, procesele- verbale de recunoaștere a inculpatului după planșa fotografică, de către reprezentanții părților vătămate, rapoartele de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorilor audiați în cauză, procesul-verbal încheiat de Garda

Financiară - Secția C. la data de (...), înscrisurile aflate la dosar (contracte de vânzare-cumpărare, facturi, chitanțe, avize de însoțire a mărfii, procuri speciale, extrase de cont, adrese bănci, bilete la ordin, CEC-uri etc.), coroborate cu declarațiile date de inculpați.

În plus, ambii inculpați au solicitat aplicarea în cauză a dispozițiilor art.

320 ind.1 C.pr.pen., confirmând odată în plus indiciile și probele la care s-a făcut referire mai sus prin recunoașterea învinuirii aduse, la termenul de judecată de azi instanța reținând cauza în pronunțare.

De asemenea temeiurile de arestare prev. de art. art.148 lit. a, d și f

C.pr.pen. reținute în raport de inculpatul B. C. la momentul dispunerii arestării preventive respectiv al prelungirii acestei măsuri preventive, și art.148 lit.c, d și f C.pr.pen. în cazul inculpatului P. A. M. subzistă în continuare și impun menținerea stării de arest preventiv a acestora.

Astfel, în ceea ce privește temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. a

C.pr.pen. acesta este incident în cauză raportat la inculpatul B. în condițiile în care, știind că este cercetat în mai multe dosare penale pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, inculpatul a dorit să plece la data de (...) în Spania, efectuând în acest sens demersurile practice necesare, găsindu-și și mijlocul pentru deplasare. Plecarea inculpatului a fost însă împiedicată de organele de poliție, care l-au condus la sediul organului de urmărire penală, în baza unui mandat de aducere, cu puțin înainte ca inculpatul să plece din țară. Art. 148 lit.d C.pr.pen. este de asemenea incident în cauză față de același inculpat, în condițiile în care deși era deja cercetat penal pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, există suspiciunea că inculpatul a mai săvârșit, cu intenție, o nouă infracțiune, respectiv aceea de evaziune fiscală, în formă continuată, comisă în perioada iunie

2009 - septembrie 2010. Același temei de arestare , lit. d a art. 148 C.pr.pen. este incident și în raport de inculpatul P. A. întrucât prin rechizitoriul P. de pe lângă

Judecătoria Luduș, emis la data de (...) în dosarul nr. 409/P/2010, s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 85 alin. 1, art. 85 alin. 2 și art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 33 lit. b C.pr.pen., faptele fiind săvârșite în data de (...). Ulterior audierii sale cu privire la aceste infracțiuni și după ce a fost trimis în judecată, dosarul aflându-se în prezent în primă instanță, la Judecătoria Luduș, sub nr. (...), cu privire la inculpatul P. A. M. există suspiciunea că a mai săvârșit cu intenție și alte infracțiuni, respectiv cele menționate în prezentul act, unele dintre acestea fiind reținute de organele de urmărire penală ca fiind comise chiar după data trimiterii în judecată, în dosarul anterior. Interceptările telefonice, efectuate autorizat și depuse la dosarul cauzei în faza de urmărire penală au relevat și iminența comiterii altor acte materiale similare celor reținute în prezenta cauză, de către inculpatul P. A., ceea ce fundamentează reținerea temeiului de arestare prev. de art. 148 lit. c C.pr.pen.

Art.148 lit. f C. pr. pen., temei de arestare preventivă reținut în raport de ambii inculpați cercetați în stare de arest preventiv în această cauză , este de asemenea incident în cauză, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile de comiterea cărora sunt învinuiți inculpații este mai mare de 4 ani iar pericolul social concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților rezidă din perseverența infracțională a acestora, dedusă din numărul actelor materiale reținute în cuprinsul învinuirii aduse de către organul de urmărire penală inculpaților, amploarea activității infracționale desfășurate, modalitatea de comitere - organizată și prin manopere frauduloase -, cuantumul prejudiciul creat părților vătămate, persoana inculpaților, aceștia fiind cercetați și în alte dosare penale precum și gradul foarte ridicat de pericol social al acestora. Fără a se face confuzie între pericolul social concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților și pericolul social a infracțiunilor comise, acestea fiind noțiuni diferite, instanța reține că nu se poate realiza o analiză corectă a celui dintâi fără a se ținea seama și de cel de-al doilea.

De asemenea, instanța a reținut că la aprecierea pericolului concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților trebuie avut în vedere și rezonanța socială a faptelor comise în rândul comunității în care aceștia locuiesc, sentimentul de insecuritate inerent creat precum și reacția generată în rândul societății civile de faptul că împotriva unor infracțiuni deosebit de grave, organele statului nu acționează eficient. Nu pot fi reținute apărările inculpaților în sensul că la aprecierea pericolului social concret pe care l-ar prezenta inculpații lăsați în stare de libertate nu pot fi avute în vedere aspectele de mai sus, câtă vreme pasivitatea organelor de urmărire penală ar putea constitui o încurajare la comiterea de fapte antisociale, cu consecința escaladării fenomenului infracțional.

Cu privire la termenul rezonabil al arestării preventive, așa cum s-a arătat anterior și în motivarea menținerilor stării de arest preventiv, instanța a reținut, în raport cu jurisprudența CEDO, că acesta se apreciază în fiecare caz în parte, în raport de circumstanțele cauzei. Or, în prezenta cauză, față de numărul inculpaților trimiși în judecată, numărul actelor materiale reținute în cuprinsul infracțiunilor de înșelăciune în formă calificată, numărul infracțiunilor reținute în sarcina fiecărui inculpat, formele de participație reținute ori activitatea efectiv desfășurată, conferă cauzei un grad ridicat de complexitate astfel că menținerea inculpaților în stare de arest preventiv și în prezent nu este în măsură să susțină afirmațiile acestora. Oricum, unul dintre criteriile avute în vedere în jurisprudența CEDO la aprecierea termenului rezonabil al arestării preventive îl constituie și raportarea la pedeapsa pe care o riscă inculpații în caz de condamnare precum și diligența autorităților în desfășurarea procedurilor. Or, din această perspectivă, față de limitele de pedeapsă pentru infracțiunile reținute în sarcina sa de către organele de urmărire penală, termenul de circa 7 luni de arest preventiv nu apare nici excesiv și nici ca o anticipare a pedepsei.

Față de aceste considerente, în temeiul art.300 ind.2 rap.la art.160 ind.b

C.pr.pen. instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpați, măsură care a fost menținută.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs declarat recurs în termen legal inculpații P. A. M. și B. C. R., arătând că nu sunt îndeplinite cerințele art.148 lit.a-e

Cod procedură penală și că a trecut o perioadă suficientă de timp de la data arestării lor preventive pentru ca motivele care au stat la baza arestării să se diminueze.

Susținerile inculpaților prin apărători din oficiu din ședința publică din data de 29 august 2012 sunt redate mai sus, în practicaua hotărârii.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, curtea constată că recursurile nu sunt fondate și le va respinge, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Astfel, se constată că față de inculpații recurenți P. A. M. și B. C. R. a fost luată măsura arestului preventiv la data de (...) prin încheierea penală nr.120/2011 a T.ui C. față de inculpatul B., respectiv la data de (...), prin încheierea penală nr.139/2011 a T.ui C., față de inculpatul P., ca și temei al arestării fiind reținută incidența prevederilor art.148 lit.a, d și f C.pr.penală, pentru inculpatul B., respectiv ale art.148 lit.c, d și f pentru inculpatul P..

Inculpații recurenți au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul din data de (...), pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată prev.de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev.de art.215 alin.1, 2,3 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 C.penal și art.33 lit.a Cod penal - inculpatul B., respectiv infracțiunile de evaziune fiscală în formă continuată prev.de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev.de art.215 alin.1, 2,3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2

C.penal, infracțiunea prev.de art.4 din Legea nr.241/2005, conducerea unui autovehicul pe drumurile publice având permisul de conducere suspendat prev.de art.86 alin.2 din OUG nr.195/2002 și fals privind identitatea prev.de art.293 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal - inculpatul P..

La termenul de judecată din data de 21 august 2012 au avut loc dezbaterile fondului cauzei, instanța de fond amânând pentru data de (...) pronunțarea hotărârii.

Ambii inculpați au solicitat aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 320 ind.1

Cod procedură penală, privind recunoașterea vinovăției, declarând că recunosc în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței, fiind de acord să fie judecați în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Prin recunoașterea vinovăției inculpații recurenți au confirmat existența indiciilor și probelor care fac rezonabilă presupunerea că sunt autorii infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

Curtea constată că în mod corect a reținut instanța de fond că temeiurile care au stat la baza luării și ulterior a menținerii măsurii arestului preventiv față de inculpați subzistă.

Autoritățile au dat dovadă de suficiente diligențe în instrumentarea prezentei cauze penale în care inculpații recurenți sunt privați de libertate, de la data luării măsurii arestului preventiv - (...), respectiv (...) fiind efectuate cercetări, fiind dispusă trimiterea în judecată, fiind încheiată cercetarea judecătorească, urmând a se pronunța hotărârea în primă instanță.

Lăsarea în libertate a inculpaților recurenți continuă să prezinte pericol concret pentru ordinea publică rezultat în special perseverența infracțională a acestora, relevată de numărul mare de acte materiale de înșelăciune și evaziune fiscală reținute în cuprinsul actului de sesizare a instanței, amploarea activității infracționale desfășurate, modalitatea organizată de comitere și folosirea de manopere frauduloase, cuantumul prejudiciul creat părților vătămate, persoana inculpaților, aceștia fiind cercetați și în alte dosare penale.

Curtea consideră că există un risc real ca inculpații lăsați în libertate să comită noi infracțiuni, având în vedere că până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare aceștia nu riscă decât aplicare unei singure pedepse, cea mai grea, pentru toate infracțiunile comise, operând cumulul juridic și nu cel aritmetic, iar infracțiunile din prezentul dosar prezintă deja o gravitate sporită.

Având în vedere împrejurarea că inculpatul P. posedă antecedente penale, că niciunul dintre inculpați nu a făcut dovada că are posibilitatea de a-și găsi un loc de muncă stabil, în actuala perioadă de criză economică, curtea consideră că privarea de liberate este necesară în continuare, inculpații prezentând un risc crescut de recădere în mediul infracțional, conduita anterioară și perseverența infracțională dovedită într-un interval scurt de timp, permițând să se întrevadă acest risc.

Nu poate fi ignorată nici rezonanța socială a faptelor comise în rândul comunității în care aceștia locuiesc, sentimentul de insecuritate inerent creat, de asemenea nu poate fi ignorată nici conduita procesuală a inculpaților, inculpatul P. pregătind săvârșirea de noi infracțiuni deși era deja cercetat în prezentul dosar, inculpatul B. încercând să se sustragă de la urmărirea penală.

Având în vedere intervalul de timp ce a trecut de la data luării măsurii arestului preventiv, motivarea inițială în ce privește necesitatea privării de libertate a inculpaților este de actualitate (cauza Erimescu împotriva României).

Pentru considerentele prezentate, în baza art.38515 pct.1 lit.b C.pr.penală curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații P. A. M. și B. C. R. împotriva încheierii penale fără număr din 21 august 2012 a T.ui C..

În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de câte 100 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală vor fi obligați inculpații să plătească fiecare în favoarea statului suma de câte 500 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații P. A. M. și B. C.

R. împotriva încheierii penale fără număr din 21 august 2012 a T.ui C..

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de câte 100 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpați să plătească fiecare în favoarea statului suma de câte

500 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 29 august 2012.

PREȘEDINTE, JUDECATORI, L. M. L. H. V. C.

GREFIER, M. N.

Red.L.M./S.M

3 ex./(...)

Jud.fond. R. Mornăilă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1164/2012, Curtea de Apel Cluj