Decizia penală nr. 142/2012, Curtea de Apel Cluj

R.IA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 142/A/2012

Ședința publică din 14 august 2012

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: I. M., judecător

JUDECĂTOR: C. I.

G.: M. V.-G.

Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. A. C.

S-au luat în examinare apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș și inculpatul R. O. P. P. împotriva sentinței penale nr.342 din 03 iulie 2012 a T.ui M., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal raportat la art.

175 alin.1 lit. c Cod penal.

La apelul nominal se prezintă inculpatul R. O. P. P., în stare de arest asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. Huțanu B. din cadrul Baroului C., cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsă fiind reprezentantul legal al minorei P. R. V., R. A.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpatul arată că-și menține apelul formulat în cauză și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.

Reprezentantul P. solicită în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod pr.pen. admiterea apelului formulat de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș, desființarea în parte a sentinței penale nr. 342/2012 a T.ui M. și, rejudecând cauza să se dispună majorarea pedepsei aplicate de prima instanță, menținerea pedepsei complementare, menținerea măsurii arestării preventive și deducerea din pedeapsa aplicată inculpatului a perioadei reținerii și arestului preventiv, începând cu data de 26 aprilie 2012 până la zi, obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 2.556 lei și a cheltuielilor spuplimentare ocazionate cu judecarea cauzei, inclusiv în apel, în faoarea statului.

Apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului de prima instanță nu este corespunzătoare criteriilor de individualizare, prev. de art. 72 Cod penal, având în vedere gradul de pericol social al faptei, modalitatea de comitere a faptei și urmările faptei.

Într-adevăr inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice, însă nu se poate face abstracție de faptul că acesta în mod repetat a încercat să determine un conflict între el și fratele său, victima era o persoană tânără și de urmările faptei.

Consideră că se impune reindividualizarea pedepsei și să se aplice inculpatului o pedeapsă raportat la gradul de pericol social al faptei comise, respectiv mai mare decât minimul special, cu aplicarea art.3201 Cod pr.pen., având în vedere că a recunoscut comiterea faptei.

Solicită respingerea ca nefondat a apelului formulat de inculpat care vizează latura civilă a cauzei, acesta neasumându-și obligația civilă de a susține copii minori ai victimei.

Apărătorul inculpatului R. O. P. P., în stare de arest asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. Huțanu B. solicită respingerea ca nefondat a apelului formulat de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș și menținerea sentinței penale nr. 342/2012 a T.ui M. ca legală și temeinică.

Inculpatul a recunoscut fapta în faza de urmărire penală, după ce nu a trecut de testul poligraf și din acel moment a colaborat cu organele de urmărire penală și cu instanța, așa cum rezultă și din hotărâre inculpatul a avut un comportament exemplar, a recunoscut și regretat fapta comisă și a beneficiat de dispozițiile art. 3201 Cod pr.pen.

Fapta comisă de inculpat a fost consecința unei rătăciri de moment, acesta nefiind cunoscut ca o persoană violentă și care să creze conflicte, se bucură în continuare de sprijinul familiei, soția victimei nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Consideră că individualizarea judiciară a pedepsei este corectă și nu se impune refacerea hotărârii atacate.

Cu privire la solicitarea parchetului de a se dispune obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, apreciază că probabil instanța le-a diminuat pentru a putea beneficia copii victimei de un sprijin material mai substanțial din partea inculpatului.

În ceea ce privește apelul formulat de inculpat arată că inculpatul i-a comunicat că nu refuză să achite despăgubirile la care a fost obligat de prima instanță în favoarea minorilor victimei, însă se întreabă retoric cum poate să plătească aceste despăgubiri dată fiind starea sa de detenție.

Inculpatul dorește să lucreze în regim de detenție și toți banii pe care îi va câștiga îi va trimite minorilor.

Pentru aceste motive, solicită menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță ca legală și temeinică.

Inculpatul R. O. P. P., având ultimul cuvânt, arată că a comis fapta sub influența băuturilor alcoolice, regretă foarte mult fapta comisă și că dorește să achite despăgubirile civile minorilor victimei.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 342 din 03 iulie 2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș, în baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul R. O. P. P. - CNP 1., fiul lui A. și V., născut la (...) în Baia Mare, domiciliat în Tg. Lăpuș sat D. nr. 23 județul M., studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, cetățenia română, aflat în Penitenciarul Gherla, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal raportat la art.

175 alin.1 lit. c Cod penal cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod procedură penală la pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe o durată de 3 ani.

În temeiul art.71 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art.64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.

În temeiul art.350 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal deduce din durata pedepsei închisorii reținerea și arestul preventiv începând cu (...), la zi.

S-a constatat că partea vătămată P. R. V. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 14 și art. 17 Cod procedură penală coroborate cu art. 998

Cod civil a obligat pe inculpatul R. O. P. P. la despăgubiri periodice lunare către minorii R. V. C. I. (născut la data de 18 iulie 2005) și R. D. N. (născută la data de

13 octombrie 1998), ambii reprezentați legal de partea vătămată R. Ana, în cuantum de câte 100 lei pe seama fiecărui minor, începând cu data de (...) și până la majoratul acestora sau la noi dispozițiuni.

În temeiul art. 14 și art. 17 Cod procedură penală coroborate cu art. 998

Cod civil a obligat pe inculpatul R. O. P. P. să plătească minorilor R. V. C. I. și R. D. N., reprezentați legal de partea vătămată R. Ana, contravaloarea în lei a sumei de 20.000 euro, calculată la data plății efective în raport de cursul BNR, cu titlu de despăgubiri civile pentru daune morale.

În temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei sentințe, în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în SNDGJ.

În temeiul art. 118 lit. b Cod penal s-a confiscat corpul delict (cuțit în lungime totală de 28 cm, lungime mâner 13 cm, lungime lamă 15 cm, lățime lamă la bază 3 cm) înregistrat la poziția 4. din Registrul de corpuri delicte al T.ui

M..

În temeiul art.191 Cod procedură penală a obligat inculpatul să plătească statului 1.400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în instanță, s-a avansat din fondurile

M.ui Justiției către D-nul avocat G. A. (conform delegației nr. 1330/(...)).

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin rechizitoriul nr. 2. al P. de pe lângă Tribunalul Maramureș, înregistrat sub dosarul cu numărul de mai sus, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului R. O. P. P., în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit. c Cod penal.

În cuprinsul actului de sesizare al instanței s-a reținut următoarea stare de fapt:

La data de (...), în jurul prânzului, inculpatul s-a deplasat la domiciliul bunicii paterne R. I., în comuna S. nr. 144 județul M., unde de mai multă vreme locuiau și frații săi R. C. A. (victima- 34 ani) și R. N. C. (32 ani). Inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice la acel moment, ulterior mai consumând împreună cu frații săi o cantitate semnificativă de bere și țuică. Cu acea ocazie, între părți au avut loc unele discuții, în sensul că inculpatul i-a reproșat victimei că nu-și vizitează copiii rezultați din căsătorie, respectiv că în urmă cu 1 an l-ar fi internat la S. municipal S. M. - Secția psihitarie. La un moment dat, victima R. C. A. a părăsit bucătăria în care se aflau, afirmând că merge să se culce în casa de la drum (un corp distinct al locuinței situate în aceeași curte). Victima era angajată de curând ca și paznic de noapte la o societate și urma să intre de serviciu în seara respectivă.

Inculpatul, împreună cu bunica și fratele său R. N. C. au rămas în continuare în bucătăria menționată anterior, în jurul orelor 15.00 sosind acolo și mătușa părților, martora M. C., care a rămas acolo cca 10 minute, timp în care a sesizat că inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice și că a devenit agitat, încercând să poarte o conversație cu fratele său R. N. C., care însă nu i-a acordat atenție, uitându-se la televizor. În această situație, iritat de faptul că era ignorat, inculpatul a luat de pe masă un cuțit de bucătărie cu mâner de lemn și de dimensiuni mari, cu care a tăiat cablul antenei TV. Martora a intenționat să-l tempereze pe inculpat, atenționându-l că nu procedează bine iar apoi a plecat acasă. Concomitent a părăsit bucătăria și martorul R. N. C., afirmând că o conduce pe mătușa sa acasă, scopul declarat ulterior fiind acela de a evita alte discuții ori vreun incident cu inculpatul. A. au fost imediat urmați de inculpat care, cu același cuțit de bucătărie în mână, a tăiat cablul TV întins pe gardul împrejmuitor al locuinței. Apoi l-au văzut pe inculpat intrând în casa de la drum, unde se afla victima, care probabil dormea. După cca 30 de minute, martorul R. N. C. a revenit la locuința bunicii sale și, trecând pe lângă casa mare, a cărei ușă era deschisă, l-a văzut pe fratele său R. C. A. pe hol, întins pe jos. I. în casă și dându-și seama că acesta se află în stare de inconștiență, a încercat să-i acorde ajutor, făcându-i respirație artificială și masaj cardiac. Tot atunci a văzut pe pervazul exterior al ferestrei cuțitul de bucătărie, acesta fiind pătat cu sânge. Într-una din încăperile imobilului l-a văzut pe inculpat și întrebându-l ce s-a întâmplat, respectiv dacă a lovit-o pe victimă cu cuțitul, acesta a răspuns evaziv, folosind cuvinte obscene. Imediat martorul R. N. C. s-a deplasat la locuințe martorei M. M., rugând-o să sune la numărul unic de urgență 112 pentru a solicita o ambulanță. Personalul medical al ambulanței, sosit la scurt timp la fața locului, a constatat decesul victimei. În cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut faptul că la un moment dat a intrat în casa de la drum unde a avut un schimb de cuvinte cu victima, context în care i-a aplicat o lovitură cu cuțitul de bucătărie.

Fapta și vinovăția inculpatului sunt dovedite în faza de urmărire penală cu următoarele mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă (filele 3-13 dosar u.p.); documentele medico-legale

(constatări preliminarii - filele 23-25, raportul de constatare medico-legală nr.

371/(...) - fila 20 dosar u.p. și raportul de expertiză medico-legală nr. 368/79/(...)

- filele 33-34 dosar u.p., toate emise de S. M.-L. J. M.) din care rezultă faptul că

"moartea numitului R. C. A. a fost violentă; s-a datorat hemoragiei externe și interne consecutive unei plăgi tăiate înțepate, penetrante toracic, cu lezarea plămânului drept; leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor-înțepător (posibil cuțitul); poziția victimă-agresor a fost variabilă în timp și în spațiu în condițiile stabilite de anchetă; moartea poate data din (...)"; depozițiile martorilor R. N. C. (filele 35-38 dosar u.p.), M. C. (filele 43-46 dosar u.p.), M. M. (filele 39-42 dosar u.p.), P. R. (filele 47-49 dosar u.p.), Strîmb Sabin Eugen, T. D. și Vaida I. (filele 51-57 dosar u.p.); mijlocul material de probă, cuțitul corp delict și mijloacele materiale de probă , obiectele de îmbrăcăminte aparținând inculpatului, cu pete cu aspect de sânge.

Aceste probe sunt coroborate cu declarațiile inculpatului, care a recunoscut comiterea faptei, pe care o regretă, exprimându-și totodată convingerea că, dacă nu ar fi fost sub influența băuturilor alcoolice, nu se întâmpla așa ceva.

În raport de toate probele administrate și la care s-a făcut trimitere anterior, s-a reținut prin rechizitoriu că, fapta inculpatului R. O. P. P., care, la data de (...), a suprimat în mod violent viața fratelui său R. C. A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1,

175 alin. 1 lit. c Cod penal.

La primul termen de judecată, din data de (...), prezent în instanță, inculpatul a arătat că înțelege să se prevaleze de dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală, precizând totodată că recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa în actul de sesizare a instanței, că nu solicită administrarea de probe, că-și însușește probele administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște.

Potrivit art. 3201 Cod procedură penală, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și că solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, evident, cu precizarea că recunoașterea trebuie să vizeze toate faptele reținute în rechizitoriu.

Întrucât inculpatul R. O. P. P. a solicitat în mod expres a i se face aplicarea dispozițiilor anterior menționate, potrivit alin. 7 al art. 3201 Cod procedură penală, au fost reduse cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea ce se reține în sarcina acestuia, respectiv cea de omor calificat, faptă prevăzută de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit. c Cod penal, dispunându-se condamnarea acestuia la pedeapsa de 10 ani închisoare, cu interzicerea pe o durată de 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.

Pedeapsa stabilită de instanță, de 10 ani închisoare, cu executare în regim de detenție a fost apreciată ca fiind suficientă pentru că reflectă gradul de pericol social sporit al faptei, persoana inculpatului și poziția deosebit de sinceră a acestuia. În ceea ce privește persoana inculpatului, instanța a reținut în favoarea acestuia concluziile referatului de evaluare întocmit sub nr. 90/(...) de S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș; în esență, din acest înscris reiese că, exceptând anumite situații legate de consumul de alcool, inculpatul a reușit să-și contureze o imagine pozitivă atât la nivelul comunității cât și în mediul familial, datorită resurselor personale de care dispune, respectiv implicare în muncă, asigurarea mijloacelor de existență în mod independent. Din perspectiva de reintegrare în societate se evidențiază suportul de care inculpatul beneficiază din partea familiei, în special a mamei, care este dispusă să-i fie alături pe perioada ispășirii pedepsei dar și ulterior, când se va întoarce acasă; reintegrarea sa ulterioară la nivelul comunității din care face parte va putea fi facilitată de atitudinea înțelegătoare de care beneficiază din partea acesteia și de faptul că nu este perceput ca un pericol. Toate aceste aspecte au convins instanța să se orienteze spre o pedeapsă situată la limita minimă permisă de lege, după reducerea impusă de dispozițiile art. 320 ind. 1 Cod procedură penală.

În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestului preventiv începând cu (...) la zi.

Instanța a reținut prin prezenta și faptul că partea vătămată P. R. V. (mama victimei și a inculpatului) nu s-a constituit parte civilă în cauză, astfel că a luat act de poziția exprimată de către aceasta.

În cauză, întrucât soția victimei, partea vătămată R. Ana, nu s-a constituit parte civilă, în baza art. 17 Cod procedură penală, a fost exercitată din oficiu acțiunea civilă pentru copiii victimei, minorii R. V. C. I. (născut la data de 18 iulie

2005) și R. D. N. (născută la data de 13 octombrie 1998), ambii reprezentați legal de partea vătămată R. Ana, dispunându-se obligarea inculpatului la despăgubiri periodice lunare de câte 100 lei pe seama fiecărui minor, începând cu data de (...) și până la majoratul acestora sau la noi dispozițiuni. La stabilirea cuantumului menționat anterior instanța a avut în vedere faptul că, anterior săvârșirii infracțiunii, inculpatul nu era angajat, astfel că s-a procedat la raportarea sumei cuvenite fiecărui minor la venitul minim pe economie (700 lei) și, evident, la nevoile pe care le au aceștia; obligația inculpatului de a-i întreține pe cei doi copii minori ai victimei a luat naștere la data decesului acestuia din urmă, respectiv

(...), și va persista până la majoratul minorilor sau la noi dispozițiuni.

În temeiul art. 14 și art. 17 Cod procedură penală coroborate cu art. 998

Cod civil inculpatul R. O. P. P. a fost obligat să plătească minorilor R. V. C. I. și R. D. N., reprezentați legal de partea vătămată R. Ana, și despăgubiri civile pentru daune morale, respectiv contravaloarea în lei a sumei de 20.000 euro, calculată la data plății efective în raport de cursul B. La stabilirea acestei sume s- a avut în vedere prejudiciul suferit de minori prin decesul tatălui lor, lipsa de sprijin moral și material din partea acestuia, de la vârste relativ fragede (13 ani, respectiv 7 ani) și consecințele negative pe care le-ar putea avea acest eveniment asupra dezvoltării psihice ulterioare ale celor doi minori.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat după rămânerea definitivă a prezentei sentințe, în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în SNDGJ.

Conform art. 118 lit. b Cod penal s-a dispus confiscarea corpului delict

(cuțit în lungime totală de 28 cm, lungime mâner 13 cm, lungime lamă 15 cm, lățime lamă la bază 3 cm) înregistrat la poziția 4. din Registrul de corpuri delicte al T.ui M..

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel, în termenul legal P. de pe lângă Tribunalul Maramureș și inculpatul R. O. P. P.

P. de pe lângă Tribunalul Maramureș a solicitat desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună condamnarea inculpatului R. O. P. P. la o pedeapsă într-un cuantum sporit, care să corespundă pericolului social extrem de ridicat al infracțiunii și făptuitorului și obligarea acestuia la cheltuieli de judecată în sumă care să reflecte cheltuielile reale efectuate de stat.

S-a susținut că inculpatul este singurul care a provocat scandal în locuință pe fondul consumului de alcool, s-a manifestat prin violență verbală față de cei prezenți, iar inițial a negat săvârșirea faptei, însă ulterior, după testarea cu aparatul poligraf a revenit și a recunoscut că a ucis victima.

Totodată, s-a arătat că hotărârea instanței de fond este și nelegală, deoarece nu s-au acordat toate cheltuielile efectuate de stat în cadrul procesului penal, prima instanță acordând cu acest titlu suma de 1400 lei, în condițiile în care cheltuielile se ridicau la nivelul sumei de cel puțin 2556 lei.

Inculpatul R. O. P. P. a solicitat desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună reducerea despăgubirilor civile la care a fost obligat, fiind de acord să le achite însă într-un cuantum mai mic. Cu ocazia dezbaterii apelului, inculpatul a arătat că este de acord să despăgubească părțile civile .

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate,

Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a stabilit în mod corespunzător starea de fapt pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și încadrarea juridică dată faptei, dispunând condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev.de art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c C.pen. cu aplic.art.320/1

C.pr.pen. la pedeapsa de 10 ani închisoare, prin privare de libertate.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere în mod just criteriile de individualizare prevăzute de dispozițiile art. 72

C.pen., respectiv gradul de pericol social al faptei, ce rezultă din modalitatea și împrejurările concrete în care a fost săvârșită, persoana inculpatului, care este în vârstă de 28 ani, este necăsătorit, nu are ocupație și nici loc de muncă, a recunoscut și regretat comiterea faptei, prevalându-se de dispozițiile art. 3201

C.pr.pen. și nu are antecedente penale.

Minimul pedepsei pentru infracțiunea de omor calificat prev.de art.174 alin.1, art.175 alin.1 lit.c C.pen. cu aplic.art.320/1 C.pr.pen.comisă de inculpat este de 10 ani închisoare, iar față de împrejurările concrete în care acesta s-a comis, pericolul social al faptei și făptuitorului ce nu are antecedente penale, a avut o atitudine corespunzătoare în cursul procesului, este tânăr se poate aprecia că pedeapsa aplicată este în măsura să contribuie la reeducarea acestuia și să realizeze și scopul de prevenție.

Față de aceste împrejurări, Curtea apreciază că sub acest aspect soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș este nefondat.

A.ul declarat de P. este însă fondat în ceea ce privește cheltuielile judiciare în cuantum de 1400 lei, la care a fost obligat inculpatul de către instanța de fond, în temeiul art.191 C.pr.pen.

Așa cum rezultă din actele de la dosar, cheltuielile efectuate de stat în faza de urmărire penală și în cadrul procesului penal se ridică la nivelul sumei de

2556 lei, după cum urmează: 63 lei raportul de constatare medico-legală a inculpatului (f.29 dosar u.p.); 522 lei raportul de constatare medico-legală privind victima (f.33 dosar u.p.); 85 lei raportul de expertiză psihiatrică privind pe inculpat (f.84 dosar u.p.); 200 lei onorariul apărătorului din oficiu în faza de u.p.(f.67 dosar u.p.); 100 lei onorariul apărătorului din oficiu la arestare (f.9 dosar nr.(...)); 200 lei onorariul apărătorului din oficiu la instanță (f.11 dosar instanță) și 1386 lei examenul histopatologic (f.40 dosar instanță).

Pentru aceste considerente, Curtea va admite în temeiul art.379 pct.2 lit.a

C.pr.pen. apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș, împotriva sentinței penale nr.342 din 03 iulie 2012 a T.ui M., care va fi desființată cu privire la cheltuielile judiciare la care a fost obligat inculpatul R. O. P. P. cu ocazia judecății cauzei la fond și judecând în aceste limite, va dispune obligarea inculpatului R. O. P. P. să plătească în favoarea statului suma de 3000 lei cheltuieli judiciare la fond, din care 2556 lei se justifică conform celor de mai sus, iar diferența până la 3000 lei o reprezintă cheltuieli cu actele procedurale.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Cu privire la apelul declarat de inculpatul R. O. P. P., Curtea constată că prima instanță a soluționat corect latura civilă a cauzei, la stabilirea despăgubirilor civile la care a fost obligat inculpatul avându-se în vedere că acesta nu era angajat anterior comiterii infracțiunii, astfel că s-a luat în considerare venitul minim pe economie.

Întrucât, partea vătămată R. Ana (soția victimei) nu s-a constituit parte civilă în cauză, în baza art.17 C.pr.pen. a fost exercitată din oficiu acțiunea civilă pentru cei doi copii minori ai victimei, dispunându-se obligarea inculpatului la despăgubiri periodice lunare de câte 100 lei pentru fiecare copil, de la 22 aprilie

2012 și până la majoratul acestora, sumă ce a fost raportată la venitul minim pe economie și la nevoile pe care le au aceștia, fiind în vârstă de 7 și 13 ani.

De asemenea, în mod corect instanța de fond l-a obligat pe inculpat la plata în favoarea celor doi minori a sumei de 20.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se justifică având în vedere vârsta deosebit de fragedă a celor doi copii minori, de numai 7 și respectiv 13 ani, prejudiciul suferit de aceștia prin decesul tatălui lor și consecințele pe care le-ar putea avea acest eveniment asupra dezvoltării lor ulterioare.

Prin urmare, nu se justifică reducerea despăgubirilor civile la care a fost obligat inculpatul, astfel că apelul inculpatului este nefondat și va fi respins ca atare, în temeiul art.379 pct.1 lit.b C.pr.pen. De altfel, în cursul soluționării apelului inculpatul a arătat că dorește să despăgubească părțile civile.

În baza art.350 c.pr.pen,se va menține starea de arest a inculpatului.

Conform art.381 C.pr.pen. și art.88 C.pen. curtea va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestului preventiv, începând cu data de

26 aprilie 2012 până la zi.

Văzând și disp.art.192 alin.2 și 3 C.pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :

1. Admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MARAMUREȘ împotriva sentinței penale nr.342 din 03 iulie 2012 a T.ui M., pe care o desființează cu privire la cheltuielile judiciare la care a fost obligat inculpatul R. O. P. P. cu ocazia judecății cauzei la fond și judecând:

Obligă pe inculpatul R. O. P. P. să plătească în favoarea statului suma de

3000 lei cheltuieli judiciare la fond.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

2. Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul R. O. P. P., deținut în

Penitenciarul Gherla, împotriva aceleiași sentințe.

Menține starea de arest a inculpatului.

Conform art.88 C.pen. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestului preventiv, începând cu data de 26 aprilie 2012 până la zi.

Stabilește în favoarea Baroului de avocați C. suma de 200 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu, ce se va plăti din FMJ.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică din 14 august 2012.

PREȘEDINTE

JUDECĂTOR

G.

I. M. C. I.

M. V.-G.

C.I./D.S. (...) - 3 ex.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 142/2012, Curtea de Apel Cluj