Decizia penală nr. 1192/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA P.Ă NR.1192/R/2012
Ședința publică din 11 septembrie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : L. H., judecător
JUDECĂTORI : I. M.
: V. V. A.
GREFIER : L. C.
P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - S. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpata P. A. L., împotriva sentinței penale nr.96/(...), pronunțată în dosar nr.(...) al
Judecătoriei C. N., inculpata fiind trimisă în judecată prin R. P. de pe lângă J.
C. N. pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, prev.de art.215/1 alin.1
C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpată, av.Pintea O., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpata P. A. L.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatei apreciază că este lipsă de procedură cu partea civilă SC T. S., care nu a fost deloc citată.
Reprezentantul P., nu se opune acordării unui nou termen de judecată. Instanța, având în vedere că recursul nu este motivat și întrucât în cauză Curtea invocă excepția tardivității recursului, consideră că procedura de citare cu partea civilă nu se impune a fi efectuată și acordă cuvântul părților pe excepția invocată.
Apărătorul inculpatei, consideră că recursul este declarat în termen întrucât hotărârea a fost pronunțată la data de (...) iar recursul inculpatei este formulat la data de (...).
Reprezentantul P., consideră că recursul declarat este în termen.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezabterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, în temeiul art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 lit.f C., încetarea procesului penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor pentru că lipsește plângerea penală prealabilă. Potrivit art.346 alin.4 C., sub aspectul laturii civile, se impune lăsarea ca nesoluționată a laturii civile. În subsidiar, solicită reindividualizarea pedepsei și reținând în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev.de art.74 lit.a,b și c C.penal, să se aplice acestuia, fie pedeapsa amenzii penale sau reducerea pedespei până la minimul general. Apreciază că sub aspectul încadrării juridice, instanța de fond a reținut corect infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și nu infracțiunea de delapidare. R.-se această infracțiune, prima instanță trebuia să constate că există o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale și anume plângerea penală prealabilă. Consideră că plângerile existente la dosar, denunțul formulat de unul din angajații societății și acea plângere depusă de avocatul părții civile, nu pot fi calificate ca fiind o plângere prealabilă în sensul cerut de art.279 C., pentru că s-au depus înainte de a se dispune schimbarea încadrării juridice. Mai mult, avocatul părții civile nu avea un mandat special pentru a formula plângere penală prealabilă, având doar un mandat general de asistare și reprezentare a intereselor societății. În plus, își însușește întru totul motivația procurorului care a dispus încetarea procesului penal. Solicită a se avea în vedere că inculpata este la primul conflict cu legea penală, a depus diligențe pentru recuperarea prejudiciului și a manifestat o atitudine de asumare a faptei. De asemenea, solicită a se avea în vedere și caracterizarea făcută de denunțător care relatează că nu a avut probleme de comportament la locul de muncă. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul P., consideră că recursul nu poate fi admis. Arată că există o primă plângere consemnată într-un proces verbal din (...) după care partea vătămată în data de (...) a depus și plângere, sesizând organele judiciare cu fapta care a avut loc. Este adevărat că și organele judiciare au avut o atitudine oscilantă în ceea ce privește încadrarea juridică. Consideră că partea vătămată nu are nici o culpă, ea a depus plângerea penală așa cum a crezut de cuviință iar ulterior instanța a stabilit încadrarea juridică finală. Apreciază că instanța a ținut cont de toate aspectele ce țin de persoana inculpatei și a aplicat o pedeapsă minimă în condițiile în care prejudiciul este destul de mare și nu este recuperat. Pentrut oate acestea, solicită respingerea recursului inculpatei și obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 96 pronunțată la data de 26 ianuarie 2012 de
Judecătoria Cluj-Napoca, în temeiul art. 334 din C. de procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 2151 alin. 1 din C. penal pentru care inculpata P. A. L., fiica lui V. I. și A., născută la data de (...) în C.-N. jud. C., cu domiciliul în C.-N., str. D. nr. XV, ap. 6, jud. C., cetățean român, studii medii, angajată în străinătate, fără antecedente penale, CNP 2., posesoare a CI seria KX nr. 2., a fost trimisă în judecată în infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută și pedepsită de art. 246 din C. penal raportată la art. 258 din C. penal.
În temeiul art. 246 din C. penal raportat la art. 258 din C. penal, cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală, a art. 74 alin. 1 lit. a și b din C. penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. e teza I din C. penal s-a dispus condamnarea inculpatei P. A. L. la o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
În temeiul art.71 din C. penal, s-a interzis inculpatei dreptul prevăzut de art. 64 lit. a) teza a II-a din C. penal.
În temeiul art. 81 și art. 82 din C. penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani 2 luni și în temeiul art. 359 din C. de procedură penală s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.83 din C. penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 71 alin. 5 din C. penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului prevăzut la art. 64 lit. a teza a II-a din C. penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate.
S-a constatat că partea vătămată SC T. S. B. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 141.195 lei, dintre care inculpata a achitat suma de
1.000 lei.
În temeiul art. 14, al art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 1349 și următoarele din Noul cod civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă SC T. S. cu sediul în O., C. B., nr. 275-277, et. 1, cam. 1-3, jud. Ilfov, CUI RO6642190, înregistrată la R. C. sub nr. J(...) și obligă inculpata la plata în favoarea părții civile a sumei de 140.195 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Inculpata P. A. L. a fost angajată pe perioadă nedeterminată în funcția de casier operator la o sală de jocuri de noroc aparținând SC T. S. B., în baza contractului individual de muncă înregistrat la I. T. de M. (f. 43-44).
Din declarațiile scrise ale angajaților societății (R. A. - f.95, 96, V. L. - f.98, 99, T. A. - f.101-102, 103, 104, B. B. I. - f.106-107, 108, 109, P. C. D. - f.111-112, 113-114, 115) rezultă că la angajare au luat la cunoștință prevederile regulamentului de ordine interioară, actul adițional al regulamentului de ordine interioară, fișa postului cu atribuțiile și interdicțiile stabilite, în care era prevăzut expres că nu au dreptul să joace la aparate, să introducă impulsuri în valută sau echivalentul altor obiecte, la primirea sumelor de bani trebuie să îi depună în seiful casieriei etc. La ieșirea din tură se întocmeau: protocol de tură în care era prevăzută suma de bani pe care a primit-o la intrarea în tură și suma de bani la ieșirea din tură pe aparate și ruletă, situația încasărilor zilnice la aparate și ruletă, monetarul, registrul de casă, iar situația încasărilor zilnice și raportul Z era scos de către persoana care ieșea din tura II, fiind situația reală pe întreaga zi.
În data de (...) organele judiciare au fost sesizate de către P. C. cu privire la săvârșirea la data de 08/(...) a unei fapte penale de către numita P.
A., respectiv că a introdus impulsuri la ruleta electronică în valoare de
141.950 lei, pe care le-a jucat fără a achita contravaloarea lor, motiv pentru care solicită tragerea la răspundere penală a acesteia (f.29, 30).
SC T. S. B. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 141.195 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului creat societății prin săvârșirea de către P. A. a infracțiunii pentru care s-a solicitat tragerea ei la răspundere penală (f.31, 32-35), depunând în probațiune copii după actele întocmite la data de (...) (f.36-42) și după certificatul de verificare tehnică pentru ruletă (f.50-75).
La data de (...), SC T. S. B., prin reprezentantul său Stereza M. V., a depus la P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca o plângere împotriva numitei
P. A. L., angajată în funcția de casier operator. Din cuprinsul plângerii penale formulate reiese că inculpata a introdus puncte pe credit pe care le-a jucat, fără a putea achita contravaloarea lor, creând un prejudiciu în sumă de
141.195 (f.23-28).
În declarațiile date în cursul urmăririi penale de către P. A., rezultă că în perioada (...) - (...) a fost angajată a SC T. S. B., la punctul de lucru din C.- N., str. D. nr. 100, în incinta hotelului Premier, în calitate de casier, în baza contractului de muncă înregistrat la I. La angajare a luat la cunoștință prevederile regulamentului de ordine interioară, actul adițional al regulamentului de ordine interioară, fișa postului cu atribuțiile și interdicțiile stabilite. Aceasta precizează că în noaptea de (...), fiind de serviciu la sala de jocuri de noroc, a fost vizitată de prietenul ei B. H. A. a ajuns la sală în jurul orelor 2200, iar în urma unei discuții aprinse cu inculpata, a părăsit sala de jocuri în jurul orelor 2230. Pe fondul stării de nervozitate apărută în urma certurilor cu prietenul, dar și în speranța obținerii unui câștig (cu o seară înainte a fost câștigată de către un jucător suma de 4.000 euro), aceasta a început să joace la ruletă.
Cunoștea că îi este interzis acest lucru, însă a acceptat riscul la care s- a expus deoarece avea nevoie de bani pentru medicamente și pentru plata chiriei. În dimineața zilei de (...), la ieșirea din tură i-a povestit colegei B. B. ce s-a întâmplat și au întocmit împreună actele contabile, constatând că are un minus de 141.195 lei. La calcularea acestei sume s-a avut în vedere faptul că în data de (...) au fost introduse în ruletă 297.800 impulsuri, din care au fost scăzute 20.940 impulsuri reprezentând punctele anulate în aceeași zi reprezentând câștiguri achitate clienților pe întreaga zi (tura I și tura II), astfel că diferența de 276.860 impulsuri a reprezentat netul realizat în data de (...) (f.39). Având în vedere că valoarea unui impuls era de 0,5 lei, rezultă suma de
138.430 lei drept contravaloare a 276.860 de impulsuri, sumă calculată pe cele două ture (I și II). În continuare, din protocoalele de tură și registrul de casă reiese că tura I a avut la ruletă suma de 9.000 lei (depozit), din care a plătit suma de 2775 lei, iar conform protocolului din tura II au fost doar 10 lei la ruletă, rezultând o diferență de 141.195 lei ((...) - 10).
În declarațiile pe care le-a dat încă de a doua zi în prezența colegilor și a superiorilor, dar și în cele date în fața organelor de urmărire penală, inculpata recunoaște faptul că a jucat la ruletă și a introdus impulsuri în valoarea de 140.000 - 150.000 lei, creând astfel un prejudiciu angajatorului, pe care îl recunoaște și își exprimă dorința de a-l recupera (f.88).
Declarațiile inculpatei se coroborează cu cele afirmate de către martorele B. B. și T. A. care precizează că în dimineața zilei de (...) B. B. a preluat depozitele conform protocolului din tura a II-a și a întocmit actele contabile conforme contoarelor mecanice existente la aparate și la ruletă, unde apărea o diferență de 282.390 impulsuri ruletă (f.86, 87, 109).
Agentul de pază V. L., care a asigurat respectivul serviciu în noaptea de
08/(...), a arătat că după orele 2300-2330 nu au mai fost clienți în sala de jocuri până la închiderea programului, motiv pentru care a urmărit programul TV. A observat-o pe casiera de serviciu P. A., care stătea la ruletă împreună cu prietenul ei H., bând suc și cafea. Datorită paravanului existent între aparatele de joc și ruletă, agentul de pază nu a reușit să vadă exact cine a jucat la ruletă și cât timp, însă spre dimineață a văzut-o pe casieră plângând și a auzit din discuția pe care aceasta a purtat-o cu prietenul ei că ar fi vorba de o sumă mare de bani (f.85, 98, 99).
Numitul B. H. V., prietenul inculpatei arată că în seara de (...) a vizitat- o pe aceasta, dar că a părăsit sala de jocuri în jurul orelor 2230 după o discuție aprinsă cu P. A. și nu știe ce s-a întâmplat în continuare în noaptea respectivă. El afirmă că în dimineața zilei de (...) a primit un mesaj de la P. A., în care i-a spus că s-a întâmplat ceva la sala de jocuri, dar nu i-a precizat ce anume. A. ulterior i-a povestit că a jucat la aparate (f.92).
Deși declarația prietenului inculpatei nu se coroborează întrutotul cu declarația martorului V. L., având în vedere faptul că inculpata a susținut atât în fața organelor judiciare, cât și în fața martorului că ea a fost cea care a jucat la ruletă, instanța va lua în considerare această poziție.
Anunțat fiind de problema apărută, tehnicianul P. C. a verificat cele semnalate, a luat câte o declarație de la persoanele implicate și a anunțat evenimentul la departamentul control al societății și la Secția 5 P. a municipiului C.-N. (f.89). El precizează că a fost anunțat în dimineața zilei de (...) de către martora B. B. că în noaptea anterioară P. A. și-a introdus mai multe puncte la ruletă, pe care le-a jucat și a căror contravaloare nu a depus- o în casierie. Deplasându-se la punctul de lucru, au fost efectuate mai multe verificări cu privire la cele semnalate, respectiv prin trei modalități : citirea contoarelor mecanice, citirea contoarelor electronice și citirea cu dischetă, în urma cărora a rezultat faptul că au fost introduse și jucate un anumit număr de impulsuri, în valoare de 141.195 lei (f.115).
În fața instanței de judecată inculpata a declarat că recunoaște în integralitate fapta și că regretă săvârșirea acesteia.
Instanța de fond a apreciat că starea de fapt a fost în mod corect reținută în actul de sesizare, cu respectarea dispozițiilor art. 69 C. de procedură penală referitoare la aprecierea coroborată a mijloacelor de probă. Declarațiile inculpatei din care a recunoscut săvârșirea infracțiunii se coroborează cu declarațiile martorilor B. B., T. A., P. C. D., V. L., R. A. și B. H., precum și cu conținutul proceselor verbale și a celorlalte documente întocmite în cauză.
Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate și analizate anterior, instanța constată că în drept:
Cu privire la încadrarea juridică a faptei, instanța a reținut că fapta despre comiterea căreia a fost acuzată P. A. L. a format obiectul a două dosare penale cu nr. 1274/P/2008 și nr. 1994/P/2008 ale P. de pe lângă
Judecătoria Cluj-Napoca, care au fost conexate prin ordonanța din data de
(...) (f. 22).
Ca urmare a actelor premergătoare, la data de (...) prin rezoluție s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuita P. A. L. pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 2151 C. penal.
Prin ordonanța procurorului din data de (...) din dosarul penal nr.
1274/P/2008 al P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 2151 C. penal., în infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor personale prevăzută de art. 246 C. penal., raportat ca art. 258 C. penal, procurorul apreciind că paguba creată nu este urmarea a unei acțiuni de însușire sau traficare a unui bun sau a unei valori aflate în gestiune, punctele nefiind bunuri sau valori în sensul cerut de art. 2151 alin.1 C. penal, care să poată fi însușite, folosite sau traficate, ci reprezintă doar mijloace de cuantificare a contravalorii serviciului oferit de către persoana vătămată clienților săi (f.7).
Prin ordonanța procurorului din data de (...) din dosarul penal nr.
1274/P/2008 al P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus încetarea urmăririi penale față de învinuita P. A. L. pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. penal, raportat la art. 258 C. penal în temeiul art. 262 pct. 2 lit. a C. de procedură penală, raportat. la art. 11 lit. b C. de procedură penală, art.
10 lit. f , art. 228 al.6, raportat la art.10 lit. c și f C. de procedură penală,.
Prin aceeași ordonanță s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul B. H. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 246 și la art. 258 din C. penal. În motivarea soluției s-a arătat că, potrivit art. 279 alin. 1 C. de procedură penală, punerea în mișcare a acțiunii penale se face doar la plângerea prealabilă a părții vătămate în cazul în care legea prevede că este necesară o astfel de plângere. În continuare, se apreciază că plângerea existentă la dosar nu poate fi calificată drept plângere penală prealabilă deoarece s-au depus înainte de a se dispune schimbarea încadrării juridice, iar dat fiind faptul că a expirat termenul de 2 luni calculat de la data la care persoana vătămată a fost informată telefonic despre schimbarea de încadrare juridică și despre necesitatea de a depune o plângere penală prealabilă - ar rezulta incidența cauzei care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale, prevăzută de art. 10 lit. f teza I din C. de procedură penală (f.16-17).
Împotriva acestei ordonanțe, partea vătămată a formulat plângere la prim-procurorul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în data de (...), prin ordonanța nr. 2. din data de (...) dispunându-se respingerea plângerii si menținerea soluției din dosarul nr. l274/P/2008, reținându-se ca soluția adoptata de procuror este legală și temeinică.
La data de (...), petenta SC T. S. a sesizat Judecătoria Cluj-Napoca (dosar nr. (...)) cu o plângere împotriva ordonanței P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca nr. l274/P/2008 din data de (...) și a ordonanței nr. 2. din data de (...), solicitând, in temeiul dispozițiilor art. 2781 C. de procedură penală, admiterea plângerii, desființarea ordonanței atacate si restituirea cauzei procurorului in vederea redeschiderii urmăririi penale fata de învinuita P. A. L. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. penal, delapidare prevăzută de art.
2151 C. penal si gestiune frauduloasă, prevăzută de art. 214 C. penal, apreciindu-se că sunt întrunite elementele constitutive ale tuturor acestor infracțiuni, precum și că în cauză au fost încălcate și prevederile art. 6 CEDO raportat la faptul că ordonanța de schimbare a încadrării juridice din data de (...) nu a fost comunicată niciodată către petentă, încălcându-se astfel principiul preponderent al formei scrise aplicabil în special în faza actelor de urmărire penală, precum și dreptul părții vătămate de a face plângere în condițiile art. 275 C. de procedură penală. S-a mai învederat faptul că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 precum si cu Statutul profesiei de avocat, mandatul acordat de către client avocatului are întotdeauna un caracter special și nu general astfel cum s-a reținut în cuprinsul ordonanței procurorului, astfel încât, in temeiul contractului de asistenta juridica nr.
109306/(...), care nu conține nicio limitare impusă de către client avocatului, există împuternicirea de a depune orice plângere penala, chiar prealabilă.
Prin sentința penala nr.770/(...) a Judecătoriei C.-N. instanța, în baza art. 2781 alin. 8 lit. b C. de procedură penală, a admis plângerea formulata de petenta SC T. S., dispunând desființarea ordonanței procurorului adoptată în dosarul nr. l274/P/2008 al P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și redeschiderea urmăririi penale, apreciindu-se ca soluția adoptată de către procuror este nelegală, urmărirea penală fiind începută la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, din cuprinsul stării de fapt rezultând suficiente date cu privire la săvârșirea de către învinuită a infracțiunii de delapidare, fiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.
Astfel, s-a considerat ca intenția infracțională a învinuitei este evidentă, aceasta având calitatea de gestionar, obiectul bunurilor gestionate sau administrate fiind reprezentat de punctele introduse în aparatele de joc, puncte care au o valoare clar determinată în bani și care conduc la stabilirea unui prejudiciu cert. S-a mai reținut că în speță nu se pune problema contravalorii vreunui serviciu oferit de partea vătămata clienților săi, deoarece activitatea comercială practicată în sălile de jocuri de noroc este cuantificabilă în bani în mod direct și cert, fiind exclusă în acest fel orice apreciere sau calificarea unei asemenea activități ca fiind o prestare de servicii, în fapt învinuita însușindu-și si folosind punctele cuantificabile în bani în interesul său și al prietenului său, cauzând astfel un prejudiciu în patrimoniul părții vătămate.
Instanța a apreciat ca nu au importanță schimbarea de către procuror a încadrării juridice și discuțiile privitoare la mandatul de reprezentare al avocatului, cât timp starea de fapt care trebuie analizată din punct de vedere juridic întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni pentru care legea nu permite împăcarea părților sau retragerea plângerii prealabile ori depunerea acesteia într-un termen de 60 de zile.
Împotriva sentinței penale nr. 770/2010 a Judecătoriei C.-N. au formulat recurs atât P. A. L., cât și Ministerul Public.
Prin decizia penală nr. 130/R/2011 a T.ului C. au fost respinse ca neîntemeiate căile de atac formulate în respectiva cauză, fiind menținută sentința penală nr. 770/2010 a Judecătoriei C.-N.. În motivarea hotărârii s-a arătat că instanța de judecată a stabilit în mod corect încadrarea juridică ce se impunea fi reținută în cauză, respectiv cea de delapidare, prevăzută de art.
2151 C. penal și că interpretarea dată de P. naturii juridice a sesizării organului judiciar de către petentă, este nejustificat de restrictivă.
În continuare, s-a reținut că prin plângerea penală depusă la data de (...) la P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, reprezentantul legal al societății petente a solicitat tragerea la răspundere penală a făptuitoarei P. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare și gestiune frauduloasă, prevăzută de art. 2151 C. penal și respectiv de art. 214 C. penal., încadrări juridice care nu corespund cu cea stabilită de organul de urmărire penală. Cu toate acestea, petenta a descris faptele în materialitatea lor, a formulat în mod expres solicitarea de tragere la răspundere penală a făptuitoarei, plângerea cuprinzând în mod corespunzător toate mențiunile cerute de dispozițiile art. 283 C. de procedură penală, care se completează și cu cele ale art. 222 C. de procedură penală. În continuare, s-a constatat și respectarea termenului legal de 2 luni, instituit de art. 284 C. de procedură penală, astfel că interpretarea P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în sensul că ar lipsi plângerea prealabilă s-a apreciat a fi nejustificată. Sub acest aspect, s-a subliniat că indiferent de denumirea dată de către parte sesizării făcute, de temeiul de drept indicat și de încadrarea juridică atribuită, în vederea unei juste calificări juridice a naturii actului de sesizare, trebuie pornit de la cerințele impuse de lege pentru ca sesizarea să aibă aptitudinea de a declanșa procesul penal pe baza principiului disponibilității. Or, toate cerințele impuse de lege pentru ca actul de sesizare să poată fi calificat plângere penală prealabilă, s-a constatat a fi îndeplinite în speță, impunându-se concluzia că nu există niciun impediment la exercitarea acțiunii penale împotriva făptuitoarei P. A. L.
Având în vedere soluțiile instanțelor de judecată, prin ordonanța din data de (...) a prim-procurorului P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus reluarea și redeschiderea urmăririi penale în dosarul penal nr.
1274/P/2008 privind pe învinuita P. A. L. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 din C. penal raportat la art. 258 din C. penal (f.9).
Prin ordonanța procurorului din data de (...) din dosarul penal nr.
1274/P/2008 al P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor învinuitei P. A. L. din infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 din C. penal raportat la art. 258 din C. penal în infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 2151 din C. penal, având în vedere că prin sentința penală nr.
770/2010 a Judecătoriei C.-N. s-a dispus acest lucru (f.6).
La termenul de judecată din data de (...), avocatul inculpatei a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 2151 din C. penal în cea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 din C. penal raportat la art. 258 din C. penal, arătând că aceste punctele introduse la ruletă de către inculpată nu reprezintă niște bunuri, valori in sensul prevederilor art. 2151 C. penal, ci un mijloc de cuantificare a serviciului pe care P. A. L., în calitate de angajată a părții vătămate, le oferă clienților. Se precizează că inculpata și-a încălcat atribuțiile de serviciu, infracțiune ce este prevăzută de art. 246 C. penal prin introducerea acelor puncte și neplata contravalorii acestora, a cauzat un prejudiciu părții vătămate.
După punerea în discuție a schimbării încadrării juridice, instanța reține că operatorii de servicii de jocuri de noroc, în funcție de suma pe care clienții înțeleg sa o joace, ,,introduc puncte"; în aparatele de jocuri de noroc, prin care se limitează utilizarea aparatelor în funcție de suma plătita. Aceste
,,puncte";, având o existență virtuală, au fost concepute pentru a cuantifica și limita folosirea aparatelor de jocuri de noroc în funcție de suma plătită de jucători. P., prestatorii de servicii de jocuri de noroc puteau alege două metode de cuantificare a serviciului prestat: cuantificarea pe baza factorului timp (o persoana poate utiliza un aparat o anumită perioadă de timp, tariful fiind perceput pe unitatea de timp (de regula, oră) și cuantificarea pe baza unor unități virtuale de măsură, denumite ,,puncte"; modalitate preferată de aceștia și pe baza cărora se face calculul contribuțiilor datorate bugetului de stat de către prestatorii de servicii de jocuri de noroc.
Este adevărat ca aceste ,,puncte" au o ,,valoare", în sensul că, prin împărțirea sumei jucate la numărul de puncte se poate stabili cât reprezintă fiecare ,,punct";, însă aceste unități virtuale de măsura nu reprezintă valori în sine, în sensul art. 2151 C. penal, neavând natură economică și neputând fi transformate în bani sau folosite la un număr nedeterminat de operațiuni de această natură. Folosirea lor este limitata la sala de jocuri de noroc, strict din rațiuni de cuantificare. Or, așa cum metrul (cub), kilogramul sau minutul nu reprezintă valori apte de însușire, folosire sau traficare, nici ,,punctul"
(unitatea) înregistrat (a) de aparatul de jocul de noroc nu reprezintă o valoare, ci toate reprezintă unități de măsură, diferind doar denumirea lor (serviciul de joc de noroc, neputând fi cuantificat printr-o altă unitate convențională de măsură, a fost necesară inventarea uneia, denumita ,,punct", fără ca între aceasta si celelalte unități de măsură să existe diferențe de substanță).
In plus, este greu de susținut ca aceste ,,puncte" se află în gestiunea casierilor-operatori (calitate pe care o deținea și inculpata P. A. L.), gestiune definită de literatura de specialitate ca activitatea de primire, păstrare și eliberare de bunuri. Or, persoanele în cauză nu iau in primire ,,punctele", nu le păstrează și nu le eliberează, ci doar le introduc în aparate (în realitate, este vorba despre programarea aparatelor), asemenea datelor introduse in computer, majoritatea aparatelor de jocuri de noroc având sistem computerizat.
Având în vedere toate cele menționate anterior, instanța de fond a apreciat că activitatea infracțională a inculpatei se circumscrie normei de incriminare înscrise in art. 246 C. penal raportat la art. 258 C. penal, constând în îndeplinirea defectuoasă a unei îndatoriri de serviciu, respectiv folosirea nepermisă a aparatelor de jocuri mecanice.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpata P. A. L. solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să se dispună, în principal, încetarea procesului penal în temeiul art. 11 pct. 2 lit. c rap. la art. 10 lit. f C., iar în subsidiar, să se reindividualizeze pedeapsa aplicată în sensul aplicării unei amenzi penale sau a coborârii pedepsei închisorii la minimul prevăzut de lege.
În motivarea recursului s-a arătat că în cauză lipsește plângerea penală prealabilă a părții vătămate, iar pe de altă parte, inculpata este la primul conflict cu legea penală, a depus diligențe pentru recuperarea prejudiciului și a manifestat o atitudine de asumare a faptei.
Recursul declarat în cauză este nefondat.
În baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt, dându-se acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăția inculpatei fiind stabilită în afara oricărui dubiu.
Solicitarea inculpatei de încetare a procesului penal pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor reținută în sarcina sa pentru lipsa plângerii prealabile este neîntemeiată. Astfel, partea vătămată a depus două plângeri (la data de (...) la poliție, iar la data de (...) la parchet) prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a inculpatei. Or, în cele două plângeri formulate în termenul de 2 luni prevăzut de lege, faptele inculpatei au fost descrise în materialitatea lor, solicitându-se în mod expres tragerea la răspundere penală a inculpatei, situație în care nu se poate reține incidența cazului de încetare a procesului penal prev. de art. 10 lit. f C..
Pedeapsa aplicată inculpatei a fost în mod corect individualizată în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal, atât în ce privește cuantumul acestei cât și în privința modalității de executare, aceasta fiind în măsură să asigure realizarea scopului prev. de art. 52 Cod penal.
Cererea de reindividualizare a pedepsei prin reținerea unor circumstanțe atenuante personale noi este neîntemeiată având în vedere că instanța de fond a reținut deja în favoarea inculpatei largi circumstanțe atenuante, cu consecința reducerii pedepsei aplicate sub minimul prevăzut de lege.
Mai mult, în favoarea inculpatei au fost reținute și dispozițiile art.
320/1 alin. 7 C., dispunându-se reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.
În afara motivelor de recurs invocate, Curtea a examinat cauza și din oficiu, constatând că nu există nici un motiv din cele prev. de art. 3. C. care să atragă casarea hotărârii atacate.
Așa fiind, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C., Curtea va respinge recursul inculpatei ca nefondat, obligând-o, conform art. 192 alin. 2 C. la 400 lei în favoarea statului, reprezentând cheltuieli judiciare și onorariu avocațial în recurs.
PENTRU ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata P. A. L. împotriva sentinței penale nr. 96 din 26 ianuarie 2012 a Judecătoriei C.-N..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpată să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial parțial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 11 septembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. H. I. M. V. V. A.
GREFIER, L. C.
Red.V.V.A./(...). Dact.H.C./2 ex./(...). Jud.fond: A. M.
| ← Decizia penală nr. 1538/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1479/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
