Decizia penală nr. 1203/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
D. PENALĂ NR.1203/R/2012
Ședința publică din 12 septembrie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : V. C.
JUDECĂTORI : M. R.
: A. D. L.
G. : L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin A. C. - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul P. I. împotriva sentinței penale nr. 143 din data de 4 mai 2012, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosar nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 75 alin. 1, lit. c Cod penal, art.
37 lit. a Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul P. I. în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat M. M. R., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar ( f. 10 ), lipsă fiind partea vătămată M. Ș. I.
P. de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Inculpatul-recurent P. I., întrebat fiind, arată că își menține recursul declarat, precum și faptul că este de acord cu asistența judiciară asigurată. De asemenea, confirmă faptul că a fost prezent la ultimul termen de judecată în fața instanței de fond, respectiv la data de 25 aprilie 2012. Astfel, relevă că i s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei, au fost audiați și martori dar nu i s-a „dat"; pronunțarea ci doar i s-a comunicat faptul că s-a rămas în pronunțare.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului, mai întâi apărătorului inculpatului- recurent în susținerea recursului.
Avocat M. M. R. solicită admiterea recursului declarat de către inculpat, iar raportat la poziția lui procesuală prin care își menține și declară în continuare că nu a săvârșit fapta, respectiv că nu a participat la furturi solicită să se dispună achitarea acestuia în baza art. 11 lit. a raportat la art. 10 lit. c C.p.p. întrucât fapta nu a fost săvârșită de către acesta. Susține că din toate probele de la dosar se menționează că inculpatul a participat la cele două furturi petrecute în data de (...), iar acesta, cu ocazia fiecărei audieri, a menționat că nu a participat la aceste furturi, fiind proaspăt ieșit din penitenciar și a arătat că a fost doar la o discotecă/club din localitatea S. M.
Raportat la aspectele anterior expuse solicită instanței să dispună în consecință, cu onorariu FMJ.
Reprezentanta M.ui P., solicită admiterea recursului declarat de către inculpatul P. I. împotriva sentinței penale nr. 143/2012 a JUDECĂTORIei S. însă pentru alte motive decât cele prezentate pe fond de către apărătorul inculpatului. D. nu s-a invocat de către apărătorul inculpatului apreciază că lipsa inculpatului arestat în altă cauză, de la termenul de judecată din 25 aprilie 2012 este o chestiune care atrage nulitatea absolută a hotărârii primei instanțe și urmează a fi analizată din oficiu de către instanța de recurs, fiind incidentă în cauză situația prevăzută de art. 38515 pct. 2 lit. c C.p.p. și impunându-se casarea sentinței penale atacate și trimiterea integrală a cauzei spre rejudecare.
Avocat M. M. R., întrebat fiind, arată că a lecturat încheierile invocate și a observat că se menționează în conținutul adresei existente de la D. P., că nu poate fi prezent, dar totodată, raportat la cele menționate de către inculpat în fața instanței, respectiv faptul că a fost prezent în data de 25 și cu mențiunile consemnate în încheiere, concluziile sale nu pot fi decât de admitere pe fond a recursului declarat.
Inculpatul P. I., având ultimul cuvânt, solicită trimiterea cauzei spre rejudecare și menționează faptul că i-a fost aplicată pedeapsa de 3 ani și 10 luni închisoare „pentru o singură declarație, precum și că i s-au atribuit cele două fapte penale.
De asemenea, reiterează faptul că a fost prezent la instanța de fond la data pronunțării.
CURTEA
Prin sentința penală nr.143 din 12 septembrie 2012 pronunțată de
Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr.(...), în temeiul art 345 al 2 C pr. pen, a fost condamnat inculpatul: P. I., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art 208 al 1, 209 al 1, lit a, e, g, i C pen, cu aplicarea art 41 al
2, art 75 al 1 lit c C pen, art 37 lit a C pen, la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul art 83 al 1 C pen, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr 276/(...) a JUDECĂTORIei S. M., ce va fi executată alături de pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 10 luni închisoare.
În temeiul art 71 C pen, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art 64 lit a teza a II a și lit b C pen, pe durata executării pedepsei principale a închisorii.
În temeiul art 100, 101 al 1 lit b C pen, rap. la dis part 103 C pen, s-a aplicat inculpatului C. M. A., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev de art 208 al 1, art 209 al 1 lit a, g, e și i C pen, cu aplicarea art 99 și următoarele C pen, măsura educativă a libertății supravegheate , pe timp de 1 an.
În temeiul art 103 al 1, teza a III a C pen, s-a încredințat supravegherea inculpatului C. M. A. S. de P. de pe lângă T. M..
În temeiul art. 103 al 2 C pen, s-a pus în vedere instituției căreia i s-a încredințat supravegherea, îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorului, în scopul îndreptării lui și obligația de a înștiința instanța de îndată, dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra sa, are purtări rele, ori a săvârșit din nou fapte prevăzute de legea penală.
În temeiul art 103 al 3 C pen, s-a impus inculpatului C. M. A. respectarea următoarelor obligații:
- să nu intre în legătură cu inculpatul P. I.
- să nu frecventeze baruri, cluburi, discoteci, săli de jocuri mecanice și de internet și alte locații unde se consumă băuturi alcoolice.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art 103 al 4 și al 6 C pen, privind consecințele comportării sale.
În temeiul art 14, 15, 346 C pr pen, au fost obligați inculpații în solidar ( iar inculpatul C. M. A. în solidar cu partea responsabilă civilmente C. A. Ș. ) să plătească părții civile M. Ș. I., în calitate de administrator al „. M. Ș. I. „ suma de
1190 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În temeiul art 191 al 1 C pr pen, au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, după cum urmează:
- P. I., la plata sumei de 950 lei, din care suma de 300 lei reprezintă onorariu pentru avocat din oficiu pe seama av. M. D. și 300 lei reprezintă onorariu pentru avocat din oficiu pe seama av. S. D., ce au fost suportate din fondurile M.ui Justiției.
- C. M. A., la plata sumei de 950 lei, din care suma de 600 lei reprezintă onorariu pentru avocat din oficiu, pe seama av. Ș. T. P., ce a fost suportat din fondurile M.ui Justiției.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în seara zilei de
(...), P. I. împreună cu Crangă M. A. au fost în clubul No L. din S. M., unde au consumat băuturi alcoolice. După ce s-a întunecat, inculpatul P. I. i-a solicitat lui C. M. A. să vină cu el pe strada L. Ș., pentu că are ceva de făcut. Pe drum, s-a răzgândit și i-a spus inculpatului C. M. A. să îl aștepte în club pentru că se descurcă singur. P. I. s-a deplasat singur până la casa lui M. N. și a forțat ușa de acces. Din interior a sustras o cameră video, un telefon mobil marca Motorola V
3, 15 pachete de țigări un album foto. P. I. cunoștea această locuință deoarece o cunoscuse anterior pe M. C., pe care a condus-o la domiciliu.
După ce a sustras aceste bunuri, a revenit la clubul No L., unde i-a povestit inculpatului C. M. A. despre spargerea locuinței, relatându-i ce bunuri a sustras, arătându-i camera video și telefonul mobil. Au rămas în continuare în club, consumând băuturi alcoolice, iar în drumul lor spre casă P. I. a forțat geamul de la barul I. M. I. Ș. A. inculpați au escaladat geamul, iar din interior au sustras de pe tejghea 18 brichete, 4 sticle de bere, monede în valoare de 50 lei și
1.000 lei. A. inculpați erau sub influența băuturilor alcoolice la momentul comiterii faptelor.
Partea vătămată M. N. s-a constituit parte civilă cu suma de 1500 lei, iar M. Ș. cu suma de 1094 lei. Pe parcursul urmăririi penale a fost recuperat de la P. I. și restituit părții civile M. N. telefonul Mobil Motorola V 3.
Pe parcursul cercetării judecătorești, partea vătămată B. L. M. a declarat că nu se constituie parte civilă și nu are nici o pretenție de la inculpat.
Situația de fapt descrisă rezultă din coroborarea declarațiilor inculpatului C. M. A. din faza de urmărire penală , ale părților vătămate M. N., B. L. M. și M. I. Ș. în calitate de administrator al I. M. I. Ș., cu depozițiile martorilor M. A. L., M. E. C., P. R., S. G., S. B. A., M. N. și M. L. G.
De altfel, în faza urmăririi penale, inculpatul minor C. M. A. nu a negat săvârșirea faptei de furt în dauna părții vătămate M. I. Ș. în calitate de administrator al I. M. I. Ș.,împreună cu inculpatul P. I.. De asemenea, inculpatul C. M. A. a relatat aspecte relevante despre fapta de furt săvârșită de inculpatul P. I. în dauna părților vătămate M. N. și B. L. M.
Astfel, în declarația sa din data de (...), în faza urmăririi penale a arătat că, aflându-se în barul No L. din S. M., împreună cu inculpatul P. I. și martorul S. G., a fost solicitat de inculpatul P. I., pe care îl cunoștea de mai mult timp să meargă împreună la o locuință de pe strada L. Ș. acesta s-a răzgândit, și a plecat singur spre locație, revenind în barul No L. după aproximativ o oră cu mai multe bunuri: un telefon mobil marca Motorola V 3, o cameră video și un lănțișor.Inculpatul P. I. a recunoscut că a sustras aceste bunuri dintr-o locuința situată pe strada L. Ș.
Ulterior cei doi inculpați au părăsit barul și, ajungând lângă barul Bolta
Rece, inculpatul P. I. i-a cerut inculpatului C. M. A. să intre împreună in incinta barului pentru a sustrage bunuri. Pentru forțarea unui geam al barului, inculpatul P. I. a folosit o șurubelniță. Cei doi inculpați au sustras din bar 4 sticle de bere, mai multe brichete și o cutie de plastic în care erau mai multe monede.
Susținerile inculpatului minor se coroborează cu declarațiile martorului S. B. A. ( f. 42 d.u.p.) și ale părților vătămate și nu sunt contrazise de declarațiile celorlalți martori audiați în cauză.
Audiat fiind în fața instanței,în etapa cercetării judecătorești, inculpatul minor C. M. A. a declarat că nu-și mai menține declarațiile date în faza de urmărire penală deoarece se afla sub influența băuturilor alcoolice și era speriat de gândul că va ajunge la școala de corecție.
Aceste susțineri nu se coroborează însă cu ansamblul probator existent în dosarul cauzei.
Apărările inculpatului, care a revenit fără o justificare plauzibilă asupra declarațiilor inițiale, sunt apreciate de instanță ca nesincere, fiind infirmate, de altfel de ansamblul probator existent în cauză.
Inculpatul P. I. a negat în permanență săvârșirea celor două fapte de furt, afirmând și că nu îl cunoaște pe inculpatul C. M. A., afirmație contrazisă de cel din urmă și de martorul S. B. A.
Instanța a reținut că în conformitate cu prevederile art. 69 din Codul de P. penală, declarațiile inculpatului, făcute în cursul procesului penal, pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.
Întrucât afirmațiile inculpatului P. I. privind neparticiparea sa la comiterea infracțiunii de furt nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, acestea fiind infirmate de celălalt inculpat și de martorul S. B. A., instanța urmează să le înlăture.
Prin depozițiile martorilor mai sus indicați a primit substanță și susținere starea de fapt prezentată în actul de sesizare.
În cauză a fost întocmit Raportul de E. M.-legală psihiatrică nr. 191/18 iulie 2011de Cabinetul M.-legal S. M., care a concluzionat în sensul că inculpatul
C. M. A. a avut discernământ în momentul comiterii faptei și Referat de E., întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș.
Inculpatul C. M. A. era minor la data săvârșirii faptei, fiind în vârstă de 15 ani, motiv pentru care cu privire la acesta sunt incidente prevederile art. 99 și
următoarele c .p.
Raportat la acest aspect, față de inculpatul major P. I. sunt incidente prevederile art. 75 lit.,,c"; c.p.
La aplicarea pedepselor pentru inculpați, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal (condițiile răspunderii penale), limitele de pedeapsa fixate în ccodul penal pentru infracțiunea de furt calificat , gradul de pericol social al faptelor săvârșite, modul de săvârșire, circumstanțele personale ale inculpaților.
1. În drept, fapta inculpatului P. I., care prin efracție și în timpul nopții de 17 iunie 2011, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a pătruns în locuința părții vătămate M. N. și în barul părții vătămate M. Ș. I., împreună cu inculpatul minor C. M. A., de unde a sustras bunuri în valoare totală de 3194 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută
și sancționată de art. 208 alin. 1 art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al 2 C pen și art 75 al 1 lit c C pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în
acțiunea de însușire a bunurilor aparținând părților vătămate M. N., B. L.- M. și M. Ș. I., administrator la «. M. Ș. I., fără consimțământul acestora, prin efracție și în timpul nopții, urmarea imediată a faptei constând în producerea unui prejudiciu în patrimoniul părților vătămate iar legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu este dovedită prin probatoriul administrat în cauză.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal, având reprezentarea faptei sale și a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului parților vătămate
și a urmărit acest rezultat.
Inculpatul a sustras bunurile în scopul însușirii acestora pe nedrept, aspect care rezultă din modalitatea de săvârșire a faptei.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că fapta săvârșită de inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acestuia
Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, astfel încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii ( privativă sau neprivativă de libertate ) și a duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Modul de comitere a infracțiunii, prin întrunirea mai multor circumstanțe agravante, printre care și atragerea pe calea infracțională a minorului C. M. A. de către inculpatul major P. I., contribuția inculpaților la producerea rezultatului păgubitor, sunt elemente care nu pot fi omise și care trebuie să fie riguros evaluate de către instanță în alegerea pedepselor care au fost aplicate inculpaților.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane, care văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.
Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția generală și specială înscrise în Codul penal român.
Gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorului.
Fapta săvârșită de inculpat, raportat la modul de săvârșire a acesteia și la circumstanțele personale ale inculpatului P. I. care are o bogată antecedență penală, este de o gravitate medie, instanța apreciind că pentru inculpatul major, P. I. resocializărea lui viitoare pozitivă nu este posibilă decât prin aplicarea unor pedepse ferme, executate în regim privativ de libertate.
La individualizarea modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului P. I., instanța a ținut seama, în principal de antecedența penală a acestuia, de posibilitatea realizării scopului pedepsei, apreciind că numai prin executarea în regim de detenție a pedepsei se vor realiza scopurile punitiv, preventiv și educativ ale pedepsei.
Având în vedere că prezenta faptă a fost săvârșită în termenul de încercare al pedepsei de 4 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 276/(...) a
JUDECĂTORIei S. M., îÎ temeiul art 83 al 1 C pen, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr 276/(...) a JUDECĂTORIei S. M., ce va fi executată alături de pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 10 luni închisoare.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, aplicarea acesteia inculpatului trebuie realizată atât în baza art 71 alin 2 și 3 C pen și art 64 C pen, cât și prin prisma convenției Europene a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților poate fi dispusă numai dacă este necesară, iar o atare măsură trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o. În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă atât principiul proporționalității, cât și art. 3 din Protocolul adițional nr. 1, așa cum a statuat și ÎCCJ prin D. nr.74/2007, pronunțată în interesul legii.
Așadar, conform art 71 al 3 C pen, instanța a reținut că natura faptei săvârșite, perseverența în a comite infracțiuni și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 alin1 lit. a teza a II a și b C pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care a interzis inculpatului exercitarea acestor drepturi pe durata executării pedepsei principale.
2. În drept, fapta inculpatului minor C. M. A., care prin efracție și în timpul nopții de 17 iunie 2011, a pătruns în barul părții vătămate M. Ș. I., împreună cu inculpatul P. I., de unde a sustras bunuri în valoare totală de
1094 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută și sancționată de art. 208 alin. 1 art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i Cod Penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele C pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în
acțiunea de însuș ire a bunurilor aparținând părții vătămate M. Ș. I., administrator la «. M. Ș. I., fără consimțământul acesteia, prin efracție și în timpul nopții, urmarea imediată a faptei constând în producerea unui prejudiciu în patrimoniul părții vătămate, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu este dovedită prin probatoriul administrat în cauză.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit. a Cod penal, având reprezentarea faptei sale și a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului parților vătămate și a urmărit acest rezultat.
Inculpatul a sustras bunurile în scopul însușirii acestora pe nedrept, aspect care rezultă din modalitatea de săvârșire a faptei.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că fapta săvârșită de inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acestuia.
Pentru inculpatul minor C. M. A., la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere concluziile Referatului de evaluare întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș ( f. 65-69 ), din care rezultă situația familială deosebită a inculpatului lipsit de protecția și supravegherea tatălui, decedat în urmă cu 10 ani și capacitatea redusă a mamei de a se îngriji de creșterea și educarea celor 6 copii. Instanța va lua în considerare și vârsta fragedă a inculpatului, de numai 15 ani, precum și poziția sinceră exprimată de acesta pe parcursul urmăririi penale.
În acest context, instanța a apreciat că preponderent trebuie să fie aspectul reeducării și reintegrării sociale a inculpatului, în detrimentul caracterului punitiv al sancțiunii penale. În consecință, a aplicat inculpatului C. M. A. măsura educativă a libertății supravegheate pe timp de 1 an, încredințând supravegherea acestuia S.ui de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș
În temeiul art. 103 al 2 C. pen., a pus în vedere instituției căreia i s-a încredințat supravegherea, îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorului, în scopul îndreptării lui și obligația de a înștiința instanța de îndată, dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra sa, are purtări rele, ori a săvârșit din nou fapte prevăzute de legea penală.
În temeiul art. 103 al 3 C pen, s-a impus inculpatului C. M. A. respectarea următoarelor obligații:
- să nu intre în legătură cu inculpatul P. I.
- să nu frecventeze baruri, cluburi, discoteci, săli de jocuri mecanice și de internet și alte locații unde se consumă băuturi alcoolice.
S-a atras, de asemenea, atenția inculpatului asupra dispozițiilor art 103 al
4 și al 6 C pen, privind consecințele comportării sale.
Partea vătămată M. Ș. I., în calitate de administrator al " I. M. Ș. I. s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală, cu suma de 1094 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase
Potrivit art. 14 c. proc. pen. acțiunea civilă poate fi alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea părții vătămate ca parte civilă, iar repararea pagubei se face potrivit legii civile prin plata de despăgubiri bănești.
Temeiul de drept al obligației de reparare este dat de răspunderea civilă delictuală, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 998 și 999 C.civ privind răspunderea pentru fapta proprie.
De asemenea sunt aplicabile prevederile art. 1003 C. civ. privind răspunderea solidară în cazul răspunderii civile delictuale.
În cadrul procesului penal infracțiunea are întotdeauna valențele unei fapte ilicite dacă a produs un rezultat păgubitor pentru partea vătămată și odată dovedită prin condamnarea inculpatului, sunt întrunite toate elementele răspunderii civile delictuale: existența faptei, a prejudiciului și raportul de cauzalitate.
Așa fiind, instanța penală a trebuit să apreciere doar întinderea prejudiciului, fiind în principiu irelevantă forma de vinovăție a inculpatului, deoarece răspunderea civilă delictuală intervine și în cazul celei mai ușoare culpe (culpa levissima).
Cerințele legii impun ca persoana care a săvârșit o faptă ilicită să repare integral prejudiciul care a rezultat din comiterea ei, fără a distinge în raport de caracterul moral sau material al acestuia.
Instanța a apreciat că în cauză s-a dovedit prejudiciul cauzat părții vătămate M. I. Ș., în calitate de administrator al I. M. I. Ș., atât sub aspectul existenței cât și al cuantumului, prin declarațiile inculpatului C. M. A. din faza urmăririi penale, coroborate cu declarațiile părții vătămate și depoziția martorului S. B. A., astfel încât au fost obligați inculpații în solidar ( iar inculpatul C. M. A. în solidar cu partea responsabilă civilmente C. A. Ș. ) să plătească părții civile M. Ș. I., în calitate de administrator al „. M. Ș. I. „ suma de 1190 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Partea vătămată M. N. s-a constituit parte civilă cu suma de 1500 lei, însă în fața instanței nu și-a mai susținut pretențiile. Pe parcursul cercetării judecătorești, partea vătămată B. L. M. a declarat că nu se constituie parte civilă
și nu are nici o pretenție de la inculpat, motiv pentru care instanța nu a acordat despăgubiri civile acestor părți.
În temeiul art. 191 al 1 C.pr. pen, au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal, inculpatul, criticând-o ca nefiind temeinică și legală.
În ceea ce privește termenul de introducere a căii de atac, curtea constată că inculpatului i s-a comunicat dispozitivul hotărârii primei instanțe abia la data de 22 mai 2012, cu toate că la data de 16 mai 2012, Biroul de E. P. a emis mandatul de executare nr.182, apreciind, în baza dispozitivului hotărârii că aceasta a rămas definitivă de la comunicare.
Verificând încheierea de amânare a pronunțării din data de 25 aprilie, precum și practicaua sentinței atacate curtea constată că în mod greșit instanța de fond a acordat termenul de recurs de la pronunțare, încălcând astfel dispozițiile art.363 alin.3 C.p.p., inculpatul fiind arestat în altă cauză și nefiind prezent la pronunțarea hotărârii atacate.
În motivarea recursului său, inculpatul a învederat că în cauză nu s-a probat vinovăția acestuia, nu există probe concludente și pertinente că acesta ar fi autorul faptei descrise în rechizitoriu, astfel că se impune achitarea acestuia.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
Din adresa Administrației Națională a P., Penitenciarul Rahova,depusă la fila 96 dosar fond rezultă că inculpatul nu poate fi transferat la termenul de judecată fixat la Judecătoria Sighetu Marmației.
Verificând încheierea de amânare a pronunțării din data de (...), curtea constată că aceasta este incompletă și eliptică, în primele paragrafe arătându-se că inculpatul ar fi fost prezent, apoi nu însă nu i s-a mai acordat acestuia ultimul cuvânt.
Coroborând aspectele invocate mai sus, apreciem că există serioase dubii cu privire la respectarea dreptului fundamental al inculpatului la apărare, mai ales cu privire la participarea efectivă a acestuia la judecata cauzei sale și apoi cu privire la posibilitatea acestuia de a se exprima în condițiile în care nu recunoaște comiterea faptei, a lipsit și la termenul anterior soluționării cauzei când a fost prezent martorul încuviințat în cauză iar probațiunea efectuată este practic incompletă.
Astfel, prin prisma jurisprudenței CEDO, cauza C.escu împotriva României, a dispozițiilor art.6 și 197 alin.2 C.p.p. se constată nulitatea hotărârii atacate și ca urmare în baza art.385 ind.15 pct.2 lit.c C.p.p. se va admite recursul declarat, se va casa hotărârea atacată și se va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va trece la judecata cauzei în prezența inculpatului și cu respectarea drepturilor procesuale ale acestuia, analizând cererile acestuia în probațiune raportat și la apărările invocate.
Față de cele de mai sus, În baza art. 385/15 pct. 2 lit. C Cod procedură penală va admite recursul declarat, va casa în întregime hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Sighetu Marmației.
Va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.
Va stabili onorar apărător din oficiu în sumă de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției în favoarea av. M. M. -R..
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina statului.
Va anula mandatul de executare nr. 182 emis la data de 15 mai 2012 de
Judecătoria Sighetu Marmației.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 2 lit. C Cod procedură penală admite recursul declarat de inculpatul P. I., născut la (...), fiul lui M. și R., aflat în Penitenciarul Gherla împotriva sentinței penale 143/(...) a JUDECĂTORIei S. M. pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Sighetu Marmației.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Stabilește onorar apărător din oficiu în sumă de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției în favoarea av. M. M. -R..
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Anulează mandatul de executare nr. 182 emis la data de 15 mai 2012 de
Judecătoria Sighetu Marmației.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din data de 12 septembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
V. C. M. R. A. D. L.
Red.M.R./S.M.D.
4 ex./(...) J..fond.Lavia N.M.
G.
L. A. S.
| ← Decizia penală nr. 1763/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1775/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
