Decizia penală nr. 93/2012, Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.93/A/2012

Ședința publică din 21 mai 2012

Instanța compusă din: PREȘEDINTE : M. Ș. , judecător JUDECĂTORI : I.A C. M. GREFIER : M. B.

Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : V. T.

S-a luat spre examinare apelul declarat de către condamnatul revizuient M. I. împotriva sentinței penale nr.26/C din 1 martie 2012 a T. C., pronunțată în dosarul nr.(...), având ca obiect cerere de revizuire.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă condamnatul revizuient M.

I., în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.M. L., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că în cauză un membru al completului de apel a formulat o cerere de abținere care a fost admisă, din completul de apel făcând parte un judecător de pe lista de permanență.

Întrebat fiind de către instanță, condamnatul revizuient arată că își menține apelul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu. Depune la dosar un memoriu care solicită a fi avut în vedere la soluționarea cauzei.

Condamnatul revizuient M. I., solicită o copie de pe înregistrarea audio a ședinței și notele grefierului pentru că poate face greșeli și dorește să și le aducă aminte cândva.

În temeiul art.403 al.1 C., solicită audierea judecătorului J. E. de la

Tribunalul Cluj, pentru a da lămuriri cu privire la soluția pronunțată.

Curtea acordă cuvântul părților asupra cererii formulată de către revizuient.

Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea ca inadmisibilă a cererii, în primul rând datorită stadiului procesul al cauzei, revizuirea nefiind admisă în principiu, singurul moment procesual în care se pot admite aceste probe fiind faza de cercetare judecătorească după admiterea în principiu și dispunerea rejudecării, și, în al doilea rând din considerentul arătat de art.394 al.final C., raportat la împrejurarea că potrivit dispozițiilor acestui text de lege, cazul de revizuire bazat pe comiterea de infracțiuni în legătură cu atribuțiile persoanelor chemate să realizeze judecata în speță a judecătorului de caz, pot fi dovedite numai printr-o ordonanță prin care s-a dispus asupra fondului de către procuror sau a unei hotărâri judecătorești definitive a instanței.

Prin urmare, pentru aceste considerente, cererea este inadmisibilă.

Revizuientul M. I., arată că al.2 a art.403 C., prin care persoanele prevăzute la lit.d nu puteau fi audiate ca martori, a fost abrogat prin L. nr.202/2010. În consecință, pentru admiterea în principiu consideră că este admisibilă cererea.

Curtea deliberând, respinge cererea în probațiune pentru următoarele considerente :

In fața instanței de fond revizuientul și-a motivat cererea de revizuire susținându-se că raportul medico-legal întocmit ar fi un fals. Apoi, cererea nu este admisibilă în această fază a procesului penal având în vedere că cererea de revizuire nu a fost admisă în principiu.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru condamnatul revizuient M. I., arată că acesta și-a întemeiat cererea de revizuire pe disp.art.394 lit.a,b, și d C., susținând că s-ar fi descoperit fapte noi care nu au fost avute în vedere de către instanța de fond la soluționarea cauzei. De asemenea, susține că martorul M. T. ar fi declarat mincinos, iar medicul legist și judecătorul care a soluționat cauza, ar fi comis infracțiuni în legătură cu cauza a cărei revizuire a solicitat-o.

In măsura în care se consideră admisibil, solicită admiterea apelului declarat de condamnat, desființarea hotărârii instanței de fond și rejudecând cauza, să fie admisă cererea de revizuire.

Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Reprezentantul M.ui P., consideră apelul nefondat pentru motivele arătate de către instanță, respectiv că cererea d revizuire nu se bazează pe nici o situație faptică sau de drept prev.de art.394 C., raportat la considerentele legate de dispozițiile de al.2,3,4 din acest text de lege și art.395 C., nefăcându- se dovada unor elemente cu caracter de noutate sau darea unei hotărâri judecătorești la care s-a făcut referire, la vinovăția unor persoane chemate să realizeze actul de justiție. În cauză soluția este definitivă iar apărările formulate de revizuient sunt reiterate într-o altă formă în această fază procesuală.

Prin urmare, soluția de respingere a cererii de revizuire ca inadmisibilă în principiu, raportat la conținutul motivării și soluția aplicată, o consideră legală și temeinică și solicită a fi menținută ca efect a respingerii apelului.

Revizuientul M. I., având ultimul cuvânt, arată că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor invocate cu privire la incidența art.394 lit.d C. De asemenea, instanța nu a făcut vorbire despre nerespectarea art.385/18 C., despre falsul săvârșit de judecător în cuprinsul expunerii, în sensul că a introdus de la sine putere aspectul că victima a fost tăiată 2 cm și că pe acest fals și-a bazat toată motivarea.

Cu privire la împrejurările noi, arată că acestea privesc falsul comis de judecător și faptul că instanța de fond nu s-a referit la toate aspectele invocate

și nu a analizat toate probele conform art.63 al.2 C.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 26/C din 1 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în temeiul art.403 al.1 și 3 Cod Procedură Penală s-a respins cererea de revizuire a sentinței penale nr. 584/(...) a T. C., formulată de revizuientul M. I., fiul lui V. și M., născut la data de (...), în prezent aflat în stare de deținere în Penitenciarul Bistrița.

În temeiul art.192 al. 2 C. a obligat revizuientul la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin sentința penală 584/(...) a T. C. pronunțată în dosarul nr. (...) a fost condamnat inculpatul M. I. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor prev. și ped. de art.20 rap. la art.174 cu aplic, art.74 lit. a și art.76 lit. b C.pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art.88 Cod Penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv începând cu data de (...) și până la (...).

Prin decizia penală nr. 88/(...) a C. de A. P. a fost desființată sentința penală 584/2008 a T. C., în privința laturii penale a cauzei, numai în cea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, dispunându-se suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 6 ani și 6 luni.

Prin decizia penală nr. 339/(...) a Înaltei Curți de C. și Justiție a fost casată, în privința laturii penale a cauzei, decizia penală pronunțată de Curtea de A. P., fiind înlăturate dispozițiile referitoare la suspendarea sub supraveghere a acestei hotărâri, și menținută sentința penală a primei instanțe.

Sentința penală nr. 584/2008 a T. C., ce face obiectul revizuirii de față a fost pronunțată în rejudecarea cauzei, dispusă de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia penală nr. 340/(...).

În primul ciclu procesual Tribunalul Cluj l-a condamnat pe revizuient prin sentința penală nr. 59/(...) pentru săvârșirea infracțiunii de tentativa la omor prevăzută de art. 20 rap. la art. 174 cu aplic, art. 74 lit. a și art.76 lit. b Cod Penal la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Prin Decizia penală nr. 138 /A/2007 a C. de A. C. a fost admis apelul P. de pe lângă Tribunalul Cluj și al părții civile I. C. R., respingând apelul inculpatului M. I. și a înlăturat dispozițiile art. 86/1 C. și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71, 64 lit. a și b C.

Prin Decizia penală nr. 340/2008, Î.C.C.J. a admis recursul inculpatului

M. I. cu consecința casării Deciziei penale nr. 138/A/2007a C. de A. C. și a S. penale nr. 59/(...) a Tribunalul Cluj și a trimis cauza spre rejudecare T. C., deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că se impune a se solicita Comisiei Superioare de M. L. să se pronunțe fără echivoc cu privire la validarea unuia dintre cele două rapoarte medico-legale întocmite în cauză, aspect ce va duce la clarificarea traiectului loviturii aplicate de inculpat părții vătămate.

În rejudecare, Tribunalul Cluj a solicitat din nou avizul Comisiei

Superioare de M. L., care, prin documentul intitulat „AVIZ"; din (...) a stabilit că

„analizând întregul material înaintat, își menține avizul anterior, în sensul că leziunile au pus viața victimei în primejdie și au necesitat pentru vindecare un număr de 22-25 de zile de îngrijiri medicale";. În acest aviz se mai arată că

„Rolul Comisiei Superioare medico legale nu se rezumă la a aproba sau nu unul sau mai multe acte medico legale anterioare, ea putând completa un act anterior, poate solicita efectuarea unei noi expertize medico legale, sau poate formula concluzii proprii, cum a fost în cazul de față.

Raportat la aprecierea poziției victimă-agresor s-a arătat că „aceasta nu poate fi bazată pe elemente de certitudine, având doar un caracter speculativ";.

Față de motivele de revizuire invocate de către revizuient prin scriptele depuse la dosar, s-a apreciat că cererea este nefondată. Astfel, instanța a făcut o analiză a apărărilor petentului raportat la cazurile de revizuire reglementate de normele legale în materie.

În ceea ce privește aspectele legate de valabilitatea și legalitatea actelor medico-legale ce au fost avute în vedere la pronunțarea soluției definitive de condamnare, instanța de revizuire, a apreciat că toate acestea nu constituie împrejurări noi, deoarece au fost avute în vedere de toate instanțele, întrucât inculpatul le-a invocat de fiecare dată. În ceea ce privește avizul emis de C. S. de M. L., rezultă foarte clar și neechivoc că acesta nu a îmbrățișat concluziile nici unuia din actele medico-legale anterioare întocmite în cauză, ci a formulat concluzii proprii.

Nici poziția victimă-agresor nu reprezintă o împrejurare nouă, deoarece și acest aspect a constituit una din apărările inculpatului formulate pe parcursul soluționării cauzei, până la pronunțarea unei soluții definitive de condamnare. De altfel în legătură cu aceasta, instanța de fond a reținut că eventuale poziție a celor doi, față în față, este confirmată și de declarația soției revizuientului, martora M. A. În legătură cu această depoziție revizuientul a invocat faptul că pe pagina 86 verso declarația martorei nu este semnată de aceasta, tocmai pentru că s-au consemnat alte chestiuni decât cele relatate de martoră, și din această pricină declarația nu a fost semnată. Este real că pe pagina respectivă declarația martorei nu este semnată, ceea ce poate fi pus pe seama unei erori, în tot cazul o astfel de încălcare a normelor legale în materie este sancționată numai cu nulitatea relativă, care trebuie invocată de îndată și trebuie demonstrată vătămarea. Deși la momentul audierii martorei, revizuientul, care avea atunci calitatea de inculpat, era asistat de doi apărători aleși, nici în cuprinsul încheierii pronunțate la termenul la care a fost audiată martora, respectiv (...) și nici la termenele de judecată ulterioare, nu s-a invocat nulitatea relativă parțială a declarației martorei. Mai mult, la termenul din (...) nu apar consemnate în încheierea de ședință incidente legate de audierea martorei, în sensul celor relatate de revizuient în înscrisurile depuse la dosar.

În privința eventualei comiteri a infracțiunii de mărturie mincinoasă de către expertul medico-legal care a efectuat raportul de constatare medico- legală, prin înserarea greșită a diagnosticului de șoc hemoragic, potrivit art.

395 Cod Procedură Penală această situație se dovedește cu hotărâre judecătorească de condamnare pentru infracțiunea respectivă sau cu ordonanța procurorului prin care s-a dispus asupra fondului cauzei. Ori în cauză petentul revizuient nu a făcut o astfel de dovadă. Mai arată că în procedura revizuirii se poate cerceta și fondul infracțiunii de mărturie mincinoasă când acesta nu a fost cercetat de către o instanță sau de către procuror prin ordonanță, însă numai în situația în care aceste organe nu ar fi putut examina fondul, din pricina unor cauze ce împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale sau exercitarea acțiunii penale anterior puse în mișcare, conform art. 10 C. După cum lesne se poate observa în cauza de față nu există asemenea motive pentru care fondul nu ar fi putut fi examinat, astfel încât examinarea lui în procedura revizuirii este inadmisibilă. În aceeași linie de idei se înscrie și motivul legat de presupusa comitere a infracțiunii de mărturie mincinoasă de către martorul M. T.

Situația este identică și în cazul celorlalte două motive de revizuire, respectiv pronunțarea soluției de condamnare pe baza unui înscris fals, și anume raportul de constatare medico-legală și comiterea unor fapte de penale de către judecătorul ce a pronunțat soluția a cărei revizuire se cere, având în vedere că existența acestor cazuri trebuie probată conform art. 395 C., ceea ce revizuientul nu a făcut.

S-a mai invocat ca motiv de revizuire și faptul că decizia penală nr.

340/2008 a Înaltei Curți de C. și Justiție și decizia penală nr. 339/2011 a aceleiași instanțe, nu se pot reconcilia. Acest caz de revizuire nu există, deoarece prin decizia penală nr. 340/2008 a Înaltei Curți de C. și Justiție nu s- a statuat asupra fondului cauzei, deoarece prin această decizie penală nu s-a stabilit cu putere de lucru judecat asupra existenței/inexistenței faptei ori a vinovăției/nevinovăției inculpatului. În consecință nu s-a constatat incidența nici unuia din cazurile de revizuire prevăzute la art. 394 C. De asemenea în procedura revizuirii nu este posibilă readministrarea probelor ori reinterpretarea probatoriului administrat.

S-a reținut că dincolo de apărarea destul de haotică pe care revizuientul a încercat să o formuleze, ba că nu există faptă penală, ba că nu a fost comisă de inculpat, ba că este prezent unul din cazurile în care este înlăturată răspunderea penală, ba că fapta ar avea altă încadrare juridică, în principal revizuientul a contestat numai acele hotărâri în care i s-a aplicat o pedeapsă cu executare, cum este sentința penală nr. 584/2008 a T. C. și decizia penală nr.

339/(...) a Înaltei Curți de C. și Justiție, nefiind contestată decizia penală nr.

88/(...) a C. de A. P., deși nici prin această hotărâre nu s-a pus problema achitării inculpatului, ori măcar a schimbării încadrării juridice, de unde rezultă că de fapt miza urmărită de revizuient este executarea pedepsei în altă modalitate decât cea în detenție, aspect care cu adevărat excede cazurilor de revizuire.

Împotriva mai sus menționatei sentințe a declarat recurs în termenul legal condamnatul revizuient M. I. solicitând instanței de control judiciar a dispune admiterea căii de atac promovate cu consecința directă a casării în întregime a hotărârii pronunțată de Tribunalul Cluj și admiterii în principiu a cererii de revizuire formulată împotriva sentinței penale 584/2008 a T. C.

În susținerea recursului petentul a arătat că sunt îndeplinite cerințele art.394 lit.a,b și d C. susținând că s-au descoperit fapte noi care nu au fosta vute în vedere de către instanța investită cu soluționarea cauzei, că martorul M. T. ar fi dat declarații mincinoase, iar medicul legist de a întocmit raportul de constatare medico-legale și judecătorul fondului au comis infracțiuni în legătură cu această cauză.

Analizând recursul declarat din prisma motivelor invocate și a disp. art.3856 alin.3 C. Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Instanța fondului, în mod legal și temeinic, a procedat odată cu înregistrarea prezentei cauze pe rolul T. la verificarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire formulată de condamnatul M. I. împotriva sentinței penale

584/2008 a T. C.

S-a constatat că prin sentința a cărei revizuire este cerută a fost condamnat inculpatul M. I. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea tentativei la infracțiunea de omor prev. de art.20 cu rap. la art.174 C.

Această sentință a fost atacată cu apel, iar prin dec.pen.88 din 11 oct.2010 a C. de A. P. s-a dispus sub aspectul laturii penale suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului pe durata unui termen de încercare de 6 ani și 6 luni.

I.C.C.J., prin decizia penală nr.339 din (...), a casat decizia C. de apel P. menținând soluția primei instanțe.

Analizând hotărârile mai sus menționate Curtea constată, asemenea instanței investită cu soluționarea cererii de revizuire, că inculpatul și-a reiterat apărările de la fond și din căile ordinare de atac prin formularea prezentei cereri de revizuire, nefiind întrunite astfel condițiile cerute de art. 394 alin.1 lit.a deoarece nu este vorba de fapte sau împrejurări care să nu fi fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei așa cum corect a reținut și instanța ierarhic inferioară.

Prin această sintagmă s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei legiuitorul român a înțeles aflarea unor fapte sau împrejurări ce nu figurau în materialul probator al dosarului și nu au fost deci cunoscute de instanță la soluționarea cauzei. Trebuie așadar să se înțeleagă prin fapte sau împrejurări orice întâmplare, situație, stare, entitate materială care prin ele însele sau prin coroborare cu alte probe sunt de natură a stabili existența erorii judiciare și a duce la o altă soluționare a cauzei, ca de ex. achitare în loc de condamnare, condamnare pentru o faptă mai ușoară.

De asemenea nu sunt îndeplinite nici condițiile art.394 alin.1 lit.b C. deoarece susținerile condamnatului revizuient că unul dintre martori ar fi dat declarații mincinoase nu sunt probate așa cum cere textul legal anterior menționat printr-o ordonanță a procurorului sub aspectul comiterii infracțiunii de mărturie mincinoasă sau o hotărâre de condamnare în acest sens. Nici față de medicul legist care a întocmit raportul medico-legal nr.2432/II/a/74 din (...) nu există vreo dispoziție a organelor de urmărire penală sau a vreunei instanțe cu privire la săvârșirea vreunei infracțiuni în cauza a cărei revizuire se cere. Plângerea penală formulată împotriva medicului a fost soluționată prin rezoluția nr.8499/P/2008 a P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în sensul dispunerii neînceperii urmăririi penale în cauză rezoluție care a fost atacată conform disp. art.278/1 și menținută prin decizia pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosar (...).

Situația este similară și în cazul judecătorului care a soluționat fondul cauzei față de care de asemenea nu există ordonanță a procurorului sau hotărâre de condamnare sub aspectul săvârșirii vreunei infracțiuni în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere. Cu privire la acest aspect mai adăugăm că revizuientul a formulat plângere penală împotriva magistratului sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.246, 248, 249 și 289 C. care a fost soluționată de P. de pe lângă Curtea de A. C. sub nr.477/VIII/1/2009 constatându-se că nu au rezultat indicii cu privire la săvârșirea vreunei fapte penale. Această rezoluție a fost atacată la instanță, iar prin decizia nr.296 din (...) pronunțată în dosar (...) s-a dispus admiterea recursului declarat de petent împotriva deciziei 84 din (...) a C. de A. C., a fost casată sentința atacată și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru considerentele expuse în motivarea deciziei aflată la dosarul C. de A. C.

Raportat la cele anterior expuse și având în vedere și considerentele extrem de pertinente ale T. C., Curtea constată că nu sunt îndeplinite cerințele art.394 C. nefiind incident niciunul din cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute de lege, motiv pentru care va respinge ca nefondat apelul declarat de către condamnatul revizuient conform dispozitivului, în baza art.379 pct.1 lit.b Cpp.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cpp

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge ca nefondat apelul declarat de către condamnatul revizuient M. I., fiul lui V. și M., născut la 28 ianuarie 1967, in prezent detinut in Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 26/C din 1 martie 2012 a T. C.

Stabilește în favoarea Baroului C. - suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, pentru avocat M. L.

Obligă pe condamnatul revizuient să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 21 mai 2012 în prezența condamnatului revizuient arestat.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER M. Ș. I.A C. M. M. B.

Red.MȘ Dact.SzM/4ex. (...)

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 93/2012, Curtea de Apel Cluj