Decizia penală nr. 1245/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1245/R/2012
Ședința nepublică din 19 septembrie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. R. JUDECĂTORI : C. I.
: A. D. L. GREFIER : L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin V. T., procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de A. C.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpata P. M.-P. și reprezentantul legal al părții vătămate P. R., P. E. împotriva sentinței penale nr. 150 din data de 3 aprilie 2012, pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr. (...), inculpata fiind trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1 și 2
Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata P. M.-P., avocat L. A. din Baroul Cluj, partea civilă P. R. și reprezentantul legal al părții civile, P. E., asistați de apărător ales, avocat S. C. din cadrul Baroului S., cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpata P. M.-P., părțile responsabile civilmente P. L. I., P. O. A., partea civilă S. J. de U. Z. și S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În baza art. 485 alineat 1 Cod procedură penală se declară ședință nepublică și se dispune evacuarea sălii de ședință.
Președintele completului aduce la cunoștința părților prezente și a procurorului că în conformitate cu modificările Legii nr. 202/2010 se poate judeca cauza și în lipsa inculpatei minore și raportat la înscrisul existent la dosarul cauzei se constată că în încheierea din 13 iunie 2012, din eroare, s-a menționat greșit numele părții civile și al reprezentantului legal, Parage"; în loc de „., sens în care dispune, în baza art. 195 Cod procedură penală îndreptarea erorii materiale survenite în încheierea din 13 iunie 2012 cu privire la numele părții vătămate din „Parage"; în „. R. și E., mama acestuia.
Apărătorul părții civile P. R. asistat de reprezentantul său legal, P. E. depune la dosar o adeverință medicală prin care se recomandă scutirea de efort fizic, precum și înscrisuri ce atestă ultimele investigații medicale.
Întrebată fiind cu privire la situația părții civile, reprezentanta legală a acestuia, P. E. arată că părții civile i-a recidivat cataracta secundară, urmând o nouă intervenție chirurgicală, iar raportat la relația cu inculpata P. M. P. învederează instanței faptul că se întâlnesc, dar o eventuală împăcare nu este posibilă, cu precizarea că a depus diligențe în acest sens.
Întrebat fiind, partea civilă P. R. arată că a început cursurile școlare, că deține două perechi de ochelari, dintre care o pereche pentru citit și una pentru depărtare, cu mențiunea că are implant de depărtare și nu vede să citească cu ochiul operat, iar de o perioadă de 2 ani de zile apelează la consiliere psihologică.
Curtea aduce la cunoștință părții civile și reprezentantei legale a acesteia dispozițiile legale cu privire la protecția victimelor și posibilitatea contactării S.ui de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj în acest sens.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului, mai întâi în susținerea recursului inculpatei.
Apărătoarea din oficiu a inculpatei P. M. P., susține recursul așa cum a fost formulat și, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. b solicită în principal, achitarea acesteia, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. c coroborat cu art. 10 pct. 1 lit.c C.pr.pen. și, pe cale de consecință să se dispună și cu privire la cererea de constituire de parte civilă, în sensul de a o respinge.
În subsidiar, în situația în care se va aprecia că soluția dată de prima instanță este temeinică și legală, se declară de acord cu măsura educativă luată, iar în ceea ce privește daunele materiale solicită admiterea lor doar în cuantumul în care a fost dovedit acesta de chitanțe. Cu privire la daunele morale apreciază că este excesiv și nejustificat cuantumul acestora raportat la modalitatea în care a fost săvârșită infracțiunea și la faptul că inculpata este minoră, iar modalitatea în care a fost săvârșită infracțiunea a fost culpă fără prevedere.
Apărătoarea părții civile P. R. asistat de reprezentantul său legal, P. E., solicită respingerea recursului declarat de inculpată și consideră că din probatoriul administrat în cauză reiese cu certitudine vinovăția acesteia în săvârșirea faptei, iar cu privire la latura civilă arată că daunele materiale au fost dovedite și acordate în întregime de către instanță. Sub aspectul daunelor morale relevă că va face referire în susținerea recursului declarat.
A., cu privire la recursul declarat de partea civilă solicită admiterea acestuia, casarea sentinței penale și, rejudecând cauza, să se dispună admiterea, în întregime, a constituirii de parte civilă, în sensul de a obliga inculpata, în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata a 60 000 de lei daune morale. Mai arată că instanța de fond a acordat daune morale, dar nu în cuantumul solicitat. A., apreciază că suma solicitată este pe deplin justificată raportat la consecințele noi, deosebit de grave și iremediabile ale faptei săvârșită de inculpată.
Consideră că în aprecierea daunelor morale nu se poate raporta la starea de minoritate a inculpatei și nici la caracterul copilăresc al faptei în sine, pentru că a fost un incident neplăcut, care s-a produs în curtea blocului ci, trebuie avute în vedere strict consecințele iremediabile și modul în care a fost prejudiciată viața părții civile.
În momentul producerii traumatismului avea 13 ani, a fost internat 11 zile de spitalizare, a suportat două intervenții chirurgicale, una de implant artificial și una de cataractă secundară. Ulterior, a urmat o perioadă de 6 luni de terapie de către un medic, respectiv sub supraveghere medicală, sub formă de consultații lunare, efectuate în municipiul C.-N., pentru că, un astfel de traumatism ocular se soldează ca o consecință directă cu apariția acelor cataracte secundare, recidivante, iar în situația părții civile medicul a apreciat că este posibil să apară încă ce 4-5 ori, fiind concluzia specifică traumatismului ocular. Datorită faptului că implantul ocular l-a efectuat la această vârstă, abia la 20 de ani, când organismul va ajunge la maturitate, urmează a i se efectua acel implant multifocal, care i-ar putea asigura pacientului o vedere optimă pentru citit, iar capacitatea maximă a globului ocular ar putea fi asigurată. A., tot cursul anului viitor va presupune continue deplasări la medic, supraveghere atentă și tot ce presupune această situație, pe care o apreciază ca fiind o „. emoțională severă"; pentru partea civilă, viața sa schimbându-se radical, nemaiputând practica sportul nici pentru viitor.
Gândind în perspectivă apreciază că opțiunile sale de viitor sunt limitate pentru că nu se poate orienta spre o carieră militară sau în poliție, sau nu va putea practica o profesie în care ochiul să fie solicitat.
Toate aspectele expuse reprezintă un deficit adaptativ și un deficit de agrement, care poate fi compensat doar prin acordarea daunelor morale, apreciind că acestea au fost solicitat într-un cuantum rezonabil, dată fiind gravitatea situației și consecințele pe termen lung ale leziunii produse, motiv pentru care solicită admiterea recursului și acordarea, în întregime, a cuantumului daunelor morale solicitate.
Apărătoarea din oficiu a inculpatei P. M. P., având cuvântul față de recursul părții civile, solicită respingerea acestuia, apreciind cuantumul solicitat excesiv, iar în ceea ce privește presupusa carieră militară pe care partea vătămată ar fi dorit să o urmeze, arată că la vârsta de 13 ani fiecare minor își dorește o anumită carieră însă, nu este cea pe care, până la urmă, o și urmează, iar faptul că partea vătămată a practicat sport nu înseamnă că ar fi continuat să practice sport de performanță astfel încât să se justifice daunele morale solicitate în cuantumul redat. Cu onorariu de avocat oficiu din fondurile M.ui Justiției.
Reprezentanta M.ui P. solicită respingerea ambelor recursuri, cu mențiunea că are în vedere, pe de o parte, că starea de fapt a fost corect stabilită de către prima instanță, care a analizat întreaga probațiune, a verificat apărările inculpatei, a constatat existența faptei, cu prezentarea încadrării juridice reținute în dispozitiv. În acest sens consideră că recursul inculpatei este nefondat sub aspectul dispunerii soluției de achitare sau înlăturării corelative a obligațiilor civile.
Pe de altă parte, cu privire la recursul părții civile, apreciază evidentă solicitarea sub semnul subiectivismului, la fel ca și soluția primei instanțe. Solicită respingerea recursului, pentru că, în opinia sa, prima instanță a făcut o analiză obiectivă, în lipsa unor criterii de natură legală și a avut în vedere toate criteriile care puteau determina întinderea și cuantumul de despăgubiri, prin prisma prejudiciului necontestabil și dovedit în dosarul cauzei cu probațiune derulată.
Prin urmare, raportat la motivarea instanței și la raționamentul de valoare făcut de aceasta, consideră că soluția este corectă.
Apărătoarea părții civile P. R. asistat de reprezentantul său legal, P. E., avocat S. C. depune la dosar două chitanțe pentru justificarea cheltuielilor de judecată.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 150 din data de (...) pronunțată de
Judecătoria Zalău, în baza art.184 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 99 alin.2 C.p. raportat la art. 100, art. 101 lit. b C.p. și art. 103 alin.1 C.p. s-a dispus luarea față de inculpata minoră P. M.-P., fiica lui L. I. și O. A., născută la data de (...), în mun. Z., jud. S., domiciliată în mun. Z., str. Iuliu C., nr.6, bl. B6, sc. A, ap. 4 jud. S., C.N.P. 2., cetățean român, elevă, fără antecedente penale, măsura educativă a libertății supravegheate pe timp de
1 an, pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
În baza art. 103 alin. 1 și 2 C.p. s-a încredințat supravegherea inculpatei minore P. M.-P. părinților P. L. I. și P. O. A., cărora li s-a pus în vedere că au obligația de a veghea îndeaproape asupra minorei în scopul îndreptării acesteia și obligația de a înștiința instanța de îndată dacă minora se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra ei, dacă are purtări rele ori dacă a comis din nou o faptă prevăzută de legea penală .
În baza art. 103 alin. 4 C.p. s-a atras atenția inculpatei P. M. P. asupra consecințelor comportării sale și asupra conținutului art. 103 alin. 6
C.p. privind revocarea libertății supravegheate în cazul sustragerii de la supraveghere, a purtărilor rele sau comiterii altor infracțiuni, în acest caz putându-se dispune internarea inculpatei într-un centru de reeducare sau aplicarea unei pedepse.
În temeiul prevederilor art. 14 rap. la art.346 alin.1 Cod procedură penală, a art.9. și art.1000 alin.2 cod civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă P. R. prin reprezentant legal P. E. și a fost obligată inculpata P. M. P. în solidar cu părțile responsabile civilmente P. L. I. și P. O.
A. la plata către partea civilă P. R. a sumei de 9650 lei cu titlu de despăgubiri materiale și a sumei de 40.000 lei cu titlu de daune morale.
În temeiul prevederilor art.14 și art. 346 Cod procedură penală, coroborat cu art. 998-art.999 și art. 1000 alin.2 Cod civil și art.313 din
Legea nr. 95/2006 cu modificările ulterioare, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. J. de U. Z. și a fost obligată inculpata P. M. P. în solidar cu părțile responsabile civilmente P. L. I. și P. O. A. la plata către partea civilă S. J. de U. Z. a sumei de 3.712,17 lei actualizată cu dobânda oficială a BNR calculată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea vătămată P. R.
S-a constatat că prin ordonanța procurorului din data de (...) s-a instituit sechestru asigurător asupra imobilului notat în CF nr. 5509 ind. Z., proprietatea părților responsabile civilmente P. L.-I. și P. O.-A., până la concurența sumei de 30.000 lei și în baza prevederilor art. 163 alin.1 și 2
Cod procedură penală s-a menținut sechestrul asigurator instituit, până la concurența cuantumului total al despăgubirilor acordate prin prezenta sentință.
În baza art. 193 alin.1și 4 Cod procedură penală a fost obligată inculpata P. M. P. în solidar cu părțile responsabile civilmente P. L. I. și P. O. A. la plata sumei de 2326 lei către partea civilă P. R. reprezentând cheltuieli de judecată efectuate de aceasta, iar în baza art.191 alin.1 și 3 Cod procedură penală a fost obligată inculpata în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin
R. din data de (...) al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din Dosar nr. 2407/P/2010, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată - în stare de libertate - a inculpatei minore P. M.-P., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin.1 și 2 C.p. cu aplicarea art. 99 alin.2 C.p.
Cauza a fost înregistrată pe rolul J. Z. la data de (...) sub nr. (...).
În cuprinsul actului de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență, că în data de (...), învinuita P. M. P., fără intenție, a lovit-o pe partea vătămată P. R. în ochi cu un sâmbure de piersică, cauzând leziuni care au necesitat pentru vindecare peste 60 de zile de îngrijiri medicale.
Situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: declarațiile învinuitei P. M. P. (f.118-120,
123,157-158); declarațiile părții vătămate P. R. (f.64-67,68-69); declarațiile reprezentantului părții vătămate, P. E. (f.70,71,153-154); declarația martorului H. G. A. (f.86-87,88); declarațiile martorului H. C. M. (f.89-
90,91,147-148); declarațiile martorei B. D. M. (f.92-93,96,149-150); declarațiile martorului B. A. M. (f.94-95); declarațiile martorului M. P. M. (f.97-98,99,145-146); declarațiile martorului I. A. V. (f.101-102,103); declarațiile martorului I. A. Ș. (f.105-106); declarațiile martorei J. A. D. (f.107-108); declarațiile martorei M. F. R. (f.109-110); declarațiile martorului P. V. F. (f.111-112); declarațiile martorei N. S. F. (f.113-114,115); Raport de C. M. - L. nr. 1. din (...) (f.78); Completare la R. de C. M.-L. nr. 1. din (...) (f.80); R. de E. M.-L. nr. 50691 din (...) a IML C. N. (f.83-85); Raport de E. M.-L. P. nr. 1. din (...) a SJML S. (f.127); înscrisuri (f.9-39, 41-51, 61-
62,155); fișă cazier judiciar P. M. P. (f.116).
În faza de urmărire penală partea vătămată P. R. prin mama sa P. E. în calitate de reprezentat legal, a arătat că se constituie parte civilă față de inculpata minoră P. M. P. și părinții acesteia P. L. I. și P. O. A. cu suma de
30.000 lei (f.72) și a solicitat înființarea sechestrului asigurator. Prin ordonanța din (...) a fost instituit sechestru asigurător asupra imobilului notat în CF nr. 5509 ind. Z., proprietari părțile responsabile civilmente P. L.-
I. și P. O.-A., până la concurența sumei de 30.000 de lei. (f.60,142-144).
În faza de judecată, înainte de citirea actului de sesizare a instanței, prin adresa nr. 18277/(...) S. J. de U. Z. a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 3712,17 lei actualizată cu dobânda oficială a BNR până la data plății efective, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru victima P. R., fiind depuse în probațiune deconturi de cheltuieli, fișa medicală primire urgente 27500/(...) și foia de observație 17420/(...) (f.
173-192)
P. civilă P. R., reprezentată prin P. E. a formulat cerere de constituire de parte civilă pentru suma de 10 204 lei cheltuieli materiale și 60.000 lei cheltuieli morale, depunând la dosarul cauzei înscrisuri pentru dovedirea pretențiilor civile (f.196-233). Prin precizarea cererii de constituire civilă, formulată la termenul de judecată din data de (...) partea civilă și-a majorat pretențiile civile în ce privește daunele materiale cu suma de 480, 09 lei depunând înscrisuri justificative (f. 252-254).
Totodată, la filele 194-195 a fost depus referatul de evaluare pentru inculpata P. M. P., întocmit de către S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, iar la file 261-263 partea vătămată prin apărător ales a depus certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 1. (...) a părții vătămate P. R.
Inculpatei P. M., la termenul de judecată (...), în prezența apărătorului ales av. Curta R. și a părinților acesteia, P. L.-I. și P. O.-A., i-au fost aduse la cunoștință prevederile art. 3201 C.p.p. privind judecarea cauzei în procedură simplificată, aceasta arătând că nu recunoaște fapta reținută în actul de sesizare, nu solicită judecarea cauzei în procedură simplificată și solicită judecarea cauzei potrivit procedurii obișnuite.
La termenul de judecată din data de (...), după citirea actului de sesizare al instanței au fost audiați inculpata P. M. P. și partea vătămată P. R., în prezența apărătorilor aleși și ai reprezentanților legali - părinții, declarațiile acestora fiind depuse la dosar la f.240, 241. La termenele de judecată din data de (...) și (...) au fost audiați de instanța de judecată următorii martori: H. G. (f. 264), H. C. (f.265), B. A. (f.266), B. D. M. (f.267),
M. P. (f.268), P. C. (f.269), Sabău L. M. (f.270), I. A. (f.285), P. F. (f.286), J. A. (f.287), M. F. (f.288) , N. S. (f.289) .
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
În data de (...)0, în jurul orelor 18-20, inculpata P. M. - în vârstă de 14 ani și partea vătămată P. R. - 13 ani, care sunt vecini de bloc, se aflau lângă blocul în care locuiesc împreună cu mai mulți copii. Inculpata stătea așezată pe o pătură, împreună cu martorii B. D., H. C.-M. și M. P.-M. A. au jucat cărți, iar inculpata și martora B. D. mâncau piersici verzi.
L. ei, la o distanță de aproximativ 10 metri, se afla un alt grup de copii din care făcea parte partea vătămată P. R. și martorii H. G.-A., B. A.-M., I. A.-Ș., I. A.-V., P. V.-F. P. vătămată P. R. stătea așezat pe o țeavă de gaz cu spatele la copii care se aflau așezați pe pătură.
La un moment dat, inculpata P. M. a aruncat cu un sâmbure de piersică spre grupul de băieți care se afla lângă țeava de gaz, nimerindu-l în ochiul stâng pe P. R., care tocmai în acel moment s-a ridicat de pe țeavă și s- a întors înspre pătură, deoarece dorea să meargă până în casă. Imediat partea vătămată și-a dus mâinile la ochi și a început să plângă, iar toți copiii s-au strâns în jurul lui. Martorul M. P. s-a dus râzând la partea vătămată, motiv pentru care inițial unii copii au crezut că acesta a lovit-o pe partea vătămată cu o piatră întrebându-l dacă el a făcut acest lucru. Martorul M. P. le-a zis celorlalți că el nu a mâncat piersici și nu a aruncat spre partea vătămată, ci M. a făcut acest lucru. Martora B. D. de asemenea a spus copiilor că P. R. a fost lovit de P. M. cu un sâmbure de piersică, iar copii au găsit pe jos lângă P. R. un sâmbure proaspăt de piersică. Inculpata a mers împreună cu ceilalți copii aflați pe pătură la partea vătămată și și-a cerut scuze de la acesta spunând că nu a vrut să îl lovească. Totodată i-a spus că nu l-a lovit cu o piatră ci cu un sâmbure de piersică.
P. vătămată P. R. a plecat în casă deoarece îl durea ochiul iar a doua zi s-a prezentat la serviciul de urgență a S. J. S. fiind internat pentru tratament în perioada (...) - (...).
În datele de (...) și (...), partea vătămată a fost supusă unor intervenții chirurgicale la ochiul stâng.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.4103/II/a/118 din (...), întocmit de I. de M.-L. C.-N., rezultă că partea vătămată a prezentat o plagă corneană perforantă și cataractă traumatică directă ca urmare a traumatismului suferit în data de (...). S-a mai stabilit că leziunile s-au putut produce prin lovire cu un corp dur - sâmbure de piersică. Aceste leziuni necesită peste 60 de zile de îngrijiri medicale, dar numărul total al acestora se va putea stabili la un an de zile de la data întocmirii acestui raport de expertiză. Ca urmare a leziunilor suferite partea vătămată prezintă un deficit adaptativ și de agrement de 30% (f.83-85).
Starea de fapt reținută de instanță rezultă din coroborarea declarațiilor martorilor audiați în cauză, care se coroborează cu declarațiile părții vătămate și în mare parte și cu declarațiile inculpatei. A. declarațiile martorilor H. G., H. C., B. A., B. D. M., M. P., I. A., I. A. și P. F. se coroborează întru totul între ele în privința următoarele aspecte ce rezultă fără echivoc: inculpata mânca piersici și arunca cu sâmburii la întâmplare, partea vătămată a fost lovită în momentul în care s-a ridicat și s-a întors înspre pătura pe care sta inculpata, lângă partea vătămată era pe jos un sâmbure proaspăt de piersică, nici un alt copil nu a fost văzut (nici martorul M. P.) aruncând cu sâmburi sau cu alte obiecte înainte ca partea vătămată să fie lovită, inculpata și-a cerut scuze de la partea vătămată pentru că l-a lovit și a precizat că l-a lovit cu sâmbure și nu cu piatră.
În plus, din declarațiile martorilor M. P. (f. 98, 146, 268) H. C. (f. 90,
147, 265) și B. D. ( f. 92, 96, 150, 267) persoane care se aflau lângă inculpată pe pătură, rezultă fără echivoc următoarele: toți trei au văzut-o pe inculpată în momentul în care a aruncat cu un sâmbure spre grupul în care se afla partea vătămată, imediat după ce inculpata a aruncat l-au auzit pe P. R. plângând și având mâna la ochi, nici un alt copil nu a aruncat cu nici un obiect către acel grup. Mai mult martora B. D. ( f. 96 - declarația inițială olografă, f.150,267) declară că a văzut momentul în care sâmburele aruncat de inculpată a lovit-o pe partea vătămată în ochi. Inclusiv inculpata în declarațiile date pe parcursul procesului penal arată că martora B. D. este cea care a spus imediat că inculpata P. M. l-a lovit pe P. R. cu un sâmbure.
Din declarațiile martorilor H. G., H. C., M. P., I. A., I. A. și P. V. rezultă că în cursul aceleași zile inculpata P. M. a aruncat în joacă și după alți copii cu sâmburi de piersică lovindu-i chiar pe martorii H. G. și P. V., fără a le produce însă leziuni. Acest aspect nu a fost recunoscut însă de inculpată.
Inculpata în declarațiile date pe parcursul procesului penal a recunoscut faptul că a mâncat piersici și că a aruncat sâmburii peste cap la întâmplare fără să se uite unde ajungeau, inclusiv în direcția în care se afla grupul de băieți din care făcea parte și P. R. (f. 123, 158) că la câteva minute după ce a aruncat în acea direcție l-a auzit pe P. R. plângând și ținându-se de ochi, că martorul M. P., primul, și apoi și martorii I. A., I. A. și B. D. au spus că ea l-a lovit pe R. în ochi cu un sâmbure de piersică (f. 119, 158,
240), că unul dintre copii i-a arătat un sâmbure de piersică pe jos lângă partea vătămată și că nu a văzut alți copii care să arunce cu sâmburi de piersică în direcția respectivă, nici pe martorul M. P. nu l-a văzut aruncând cu sâmburi sau cu pietre, nici nu a auzit pe un alt copil spunând acest lucru.
Inculpata declară că nu a recunoscut niciodată săvârșirea faptei, ci doar având în vedere că ceilalți copii au spus că R. a fost lovit de ea, i-ar fi spus acestuia „te rog să mă ierți dacă eu te-am lovit";. Inițial, în declarația de învinuit dată în fața organelor de cercetare penală inculpata declară că nu știe dacă ea a lovit pe partea vătămată în ochi (f. 118-122), iar ulterior în declarația dată în fața procurorului și în fața instanței de judecată arată că în mod sigur nu l-a lovit pe P. R., deoarece distanța la care era de acesta de
10 m era prea mare (f. 157, 240). Declarațiile inculpatei sub acest aspect nu sunt susținute de probele administrate în cauză, toți martori prezenți la fața locului și partea vătămată declarând în mod constant că inculpata a mers la partea vătămată, și-a cerut scuze spunându-i că nu a vrut să îl lovească precizând și că l-a lovit cu un sâmbure de piersică și nu cu o piatră cum inițial partea vătămată și o parte din copii au crezut, rezultând astfel faptul că inculpata și-a asumat inițial vina.
În ce privește apărarea inculpatei că nu putea lovi partea vătămată datorită modulul în care a aruncat - peste cap și a distanței prea mari -10 m, instanța de fond a avut în vedere faptul că din declarațiile martorilor nu rezultă în mod cert că inculpata a aruncat sâmburele peste cap (acest aspect este susținut doar de martora B. D., abia în declarația dată în fața procurorului - f. 150 arătând însă și că inculpata s-a ridicat în picioare, iar sub acest aspect declarația martorei nu se coroborează cu nici o altă declarație) în plus majoritatea martorilor audiați de instanță declară că inculpata stătea poziționată cu fața la grupul de băieți (inclusiv martorii H.
C. și M. P. care se aflau pe pătură cu inculpata și au văzut momentul în care aceasta a aruncat). De asemenea mecanismul de producere a leziunii prin lovire cu un sâmbure este reținut și în concluziile raportului de expertiză medico legală, iar având în vedere constituția fizică și forța inculpatei (practică handbal) dar și faptul că sâmburele era verde (greu), instanța de fond a apreciat ca nejustificate aceste apărări ale inculpatei, înlăturându-le.
Din probatoriul administrat a rezultat că partea vătămată a fost lovită în ochiul stâng de un corp dur, aruncat de la distanță, toate probele administrate, inclusiv declarațiile învinuitei arată că ea a aruncat cu un sâmbure de piersică în direcția în care se afla partea vătămată, iar imediat după aceasta partea vătămată și-a dus mâna la ochi și a strigat de durere, pe jos lângă aceasta era un sâmbure de piersică, din probe mai rezultă că doar inculpata a aruncat în direcția în care se afla partea vătămată, unii martori chiar fiind convinși că inculpata este cea care a lovit-o pe partea vătămată, inculpata i-a cerut scuze, recunoscând că ea l-a lovit cu un sâmbure. Toate acestea au format convingerea instanței de fond că inculpata este autoarea faptei și că fapta reținută în sarcina sa și vinovăția acesteia sunt pe deplin dovedite.
În drept, fapta inculpatei P. M. P. care în data de (...) a aruncat cu un sâmbure de piersică în direcția unui grup de copii și, fără intenție, a lovit-o pe partea vătămată P. R. în ochi, cauzând leziuni care au necesitat pentru vindecare peste 60 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de
art.184 alin.1 și 2 Cod p enal, cu aplicarea art. 99 alin.2 C.p.
Deoarece la data săvârșirii faptei inculpata avea vârsta de 14 ani împliniți s-a reținut în beneficiul acesteia aplicarea art. 99 alin.2 C.p.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii s-a realizat prin acțiunea de aruncare a sâmburelui de piersică, urmarea imediată constă în atingerea adusă integrității corporale a părții vătămate, prin producerea unor leziuni la nivelul ochiului pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de peste 60 de zile de îngrijiri medicale, între acțiunea inculpatei și urmarea produsă există legătură de cauzalitate așa cum rezultă din raportul de expertiză medico legală 4103/II/a/118 din (...) (f. 83-85).
În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii, în condițiile în care inculpata a știut că în direcția în care aruncă sâmburele sunt copii, cunoscând forța fizică de care dispune practicând și sport de performanță, în plus în același mod a lovit alți copii în ziua respectivă, rezultă că aceasta a putut să prevadă că acțiunea sa ar putea să cauzeze altei persoane leziuni, dar având în vedere contextul săvârșirii faptei, vârsta și experiența de viață a inculpatei instanța de fond a apreciat că aceasta nu a prevăzut urmările faptei sale deși putea și trebuia să le prevadă, reținând vinovăția inculpatei sub forma culpei fără prevedere în condițiile prev. de art. 19 alin. 1 pct.2 lit.b C.p. Instanța a avut în vedere și concluziile raportului de expertiză medico legală psihiatrică întocmit în cauză potrivit căruia inculpata nu prezintă tulburări psihice în momentul examinării și are discernământul general și al faptei prezent. (f.127), în aceste condiții fiind angajată răspunderea penală a minorei.
Reținând vinovăția inculpatei minore P. M. P., instanța de fond a dispus sancționarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin.1 și 2 C.p. cu aplicarea art. 99 alin.2 C.p.
Potrivit art. 100 C.pen. față de minorul care răspunde penal se poate lua o măsura educativă ori i se poate aplica o pedeapsă. La alegerea sancțiunii se ține seama de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportarea lui, de condițiile în care a fost crescut și în care a trăit și de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului. P. se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului.
Raportat la criteriile prevăzute de art.181 alin.2 Cod penal, în ce privește pericolul social concret al faptei, având în vedere împrejurările în care a fost săvârșită, vârsta și persoana inculpatei, forma de vinovăție reținută, atitudinea inculpatei față de faptă și consecințele acesteia, conduita anterioară și ulterioară faptei, instanța a apreciat că fapta are un pericol social concret mai redus. Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatei. A. este în vârstă de 15 ani, este elevă în clasa IX la C. N. S. - profil matematică informatică, nu are antecedente penale, pe parcursul procesului penal a colaborat cu organele judiciare, a recunoscut în mare parte faptele dar nu și-a recunoscut vinovăția.
La data săvârșirii faptei inculpata era elevă în Clasa VIII la Ș. C. C., din foaia matricolă și caracterizarea psihopedagogică depusă la dosarul cauzei f.130-131 rezultă că inculpata a avut în școala gimnazială rezultate foarte bune la învățătură, este preocupată de activitățile școlare, nu a avut abateri comportamentale, este bine integrată în colectiv, este un copil liniștit, echilibrat, nu a reacționat cu violență în nici o situație nici când a fost provocată.
Din referatul de evaluare depus la dosarul cauzei (f.194-195) rezultă că minora provine dintr-un mediu familial pozitiv, locuiește împreună cu părinții, aceștia sunt preocupați de educația inculpatei, minora are un comportament adecvat în familie, în societate și în cadrul unității de învățământ, practică sport de performanță de la vârsta de 8 ani - handbal.
Se concluzionează în referat că pentru viitor minora nu va întâmpina dificultăți de integrare socială întrucât prezintă resurse interne de a adopta și menține un comportament pro-social, este susținută de familie, iar experiența procesului penal reprezintă o lecție de viață.
Pe baza considerentelor susmenționate, în temeiul art. 100 C.p. rap. la art. 101 lit. b) și art. 103 C.p., instanța a apreciat că pentru îndreptarea comportamentului inculpatei minore P. M. P. este suficientă luarea unei măsuri educative, respectiv libertatea supravegheată pe timp de 1 an, supraveghere ce a fost încredințată părinților P. L.-I. și P. O. A. și cărora li s- a pus în vedere că au obligația de a veghea îndeaproape asupra minorei în scopul îndreptării conduitei acestuia și obligația de a înștiința instanța de judecată de îndată dacă minora se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra ei, dacă are purtări rele ori dacă a comis din nou o faptă prevăzută de legea penală .
Totodată, în baza art. 103 alin.4 C.p. s-a atras atenția inculpatei minore P. M. P. asupra consecințelor comportării sale și asupra conținutului art. 103 (6) C.pen. privind revocarea libertății supravegheate în cazul sustragerii de la supraveghere, a purtărilor rele sau comiterii altor infracțiuni, în acest caz putându-se dispune internarea inculpatului minor într-un centru de reeducare sau aplicarea unei pedepse .
Soluționarea laturii civile.
Prin cererea precizată ulterior, partea vătămată P. R. prin reprezentant legal P. E. s-a constituit parte civilă cu suma de 10.684 lei reprezentând daune materiale și 60.000 lei daune morale.
S-a mai constituit parte civilă în cauză S. J. Z. cu suma de 3.712,17 lei actualizat cu dobânda oficială a BNR (f.192) reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate părții vătămate P. R.
În ce privește pretențiile civile ale părții civile P. R. instanța de fond a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 9. Cod civil: fapta ilicită - infracțiunea reținută în sarcina inculpatei, vinovăția - culpa fără prevedere a inculpatei și prejudiciul produs părții vătămate P. R. prin lezarea sănătății și integrității corporale a acesteia, legătura de cauzalitate directă dintre fapta ilicită a inculpatei și prejudiciul produs.
În ceea ce privește daunele materiale solicitate de partea civilă P. R. instanța de fond a constatat că pentru dovedirea prejudiciului material invocat partea civilă a depus la dosarul cauzei facturi și bonuri fiscale privind cheltuielile cu servicii medicale, consultații oftalmologice, medicamente, contravaloare ochelari, transport (f.198-222, 253-254), acte medicale și certificate de încadrare în grad de handicap ale părții vătămate P. R. (f.25-39, 223-227, 233-233, 261-263) și au fost audiați doi martori: P. C. (f. 269) și Sabău L. M. (f. 270). Conform jurisprudenței Curții Europene, partea civilă poate obține rambursarea prejudiciului material în măsura în care s-a stabilit realitatea acestuia precum și caracterul rezonabil al cuantumului, despăgubirile urmând a fi acordate în echitate. Analizând actele medicale depuse în cauză, dovezile de plată și declarațiile martorilor, instanța de fond a constatat că partea vătămată în vederea tratării și recuperării a fost supusă la două intervenții chirurgicale, numeroase consultații, în mare parte la unități medicale din localitatea C.-N., la cheltuieli privind medicamentația, ochelari, deplasări, terapii de recuperare, inclusiv psihologice, motiv pentru care a apreciat ca întemeiate pretențiile civile solicitate prin constituirea de parte civilă în ce privește: suma de 6800 lei privind cheltuielile cu servicii medicale -consultații, intervenții chirurgicale, materiale sanitare și ochelari, suma de 350 lei pentru medicamente, 1500 lei cheltuieli cu transportul și deplasările părții vătămate și a unui însoțitor, toate aceste cheltuieli fiind justificate de documentele de plată depuse la dosarul cauzei, la acestea se adaugă cheltuielile suplimentare cu alimentația specială a părții vătămate pe perioada tratamentului și internării, dar și alimentația unui însoțitor, apreciate de instanță (având în vedere numeroasele deplasări și perioada acestora) la un cuantum rezonabil de 1000 lei. Rezultă astfel în total un prejudiciu material de 9650 lei apreciat de instanță ca fiind real și rezonabil raportat la efortul financiar impus de tratarea leziunilor produse părții vătămate.
La aprecierea daunelor morale solicitate de partea civilă P. R., instanța are în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei: certificatele de încadrare în gradul III de handicap (f.41-43, 225-227), actele medicale din care rezultă că partea vătămată a prezentat tulburări emoționale, anxietate și tulburări de somn ulterior producerii leziunilor la ochi (f. 44), documente din care rezultă că partea vătămată practica sport de performanță cu rezultate bune (f.45-47, 231), dar și declarațiile martorilor din care rezultă că partea vătămată nu mai poate practica sportul de performanță, nu poate urma cariera militară așa cum intenționa înainte de producerea accidentului, prezintă probleme de integrare și a urmat terapie și consiliere psihologică. De asemenea potrivit concluziilor raportului de expertiză medico legală (f.85) rezultă că partea vătămată ca urmarea a leziunilor suferite prezintă un deficit adaptativ și de agrement de 30%, iar timpul total de îngrijiri medicale se va putea stabili la un an de la data întocmirii raportului de expertiză - (...). Pornind de la toate aceste aspecte instanța de fond a apreciat că prin leziunile suferite, părții civile P. R. pe lângă un prejudiciu material i s-a produs și un prejudiciu moral constând în suferința fizică și psihică resimțită. Având în vedere perioada lungă de recuperare, vârsta părții vătămate, leziunile provocate și tratamentul la care a fost necesar să se supună, deficitul de adaptare creat, imposibilitatea practicării sportului de performanță, necesitatea continuării tratamentului și pe viitor, în mod cert acesteia i-a fost afectată viața socială și profesională, i-a fost limitată posibilitatea de a alege o carieră și i s-a produs o suferință psihică. Instanța reține că unul dintre principiile fundamentale de drept este cel al reparării integrale a prejudiciului suferit, acest lucru presupunând înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei. Criteriul echității exprimă cerința ca indemnizația să reprezinte o justă și integrală dezdăunare a părții vătămate, dar în același timp cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit încât să aibă efecte compensatorii și să nu constituie venituri nejustificate. Raportat la aceste considerente instanța apreciază că pretențiile părții civile depășesc însă cuantumul sumei care prin prisma elementelor arătate mai sus ar fi în măsură să compenseze prejudiciului moral efectiv suferit, tinzându-se la obținerea unor beneficii necuvenite. Pe aceste considerente instanța de fond a considerat că suma de 40.000 lei reprezintă o indemnizație compensatorie de natură să atenueze suferințele părții civile P. R.
Având în vedere toate considerentele de mai sus, în temeiul prevederilor art. 14 rap. la art.346 alin.1 Cod procedură penală, a art.9. și art.1000 alin.2 Cod civil instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă P. R. prin reprezentant legal P. E. și a obligat inculpata P. M. P. în solidar cu părțile responsabile civilmente P. L. I. și P. O. A. la plata către partea civilă P. R. a sumei de 9650 lei cu titlu de despăgubiri materiale și a sumei de 40 000 lei cu titlu de daune morale.
În ce privește pretențiile părții civile S. J. de U. Z., în conformitate cu prevederile art.313 din Legea nr.95/2006, S. J. de U. Z. are calitatea de parte civilă în cauză, iar din înscrisurile depuse de aceasta la dosar - deconturi de cheltuieli, fișa medicală primire urgente 27500/(...) și foia de observație 17420/(...) (f. 173-192) instanța a apreciat că pretențiile civile sunt întemeiate, fiind făcută dovada cheltuielilor ocazionate de spitalizarea și administrarea tratamentului medical părții vătămate P. R.
Prin urmare, în baza art.14 și art. 346 Cod procedură penală, coroborat cu art. 998-art.999 și art. 1000 alin.2 Cod civil și art.313 din
Legea nr.95/2006 cu modificările ulterioare, instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. J. de U. Z. și a obligat pe inculpata P. M. în solidar cu părțile responsabile civilmente P. L. I. și P. O. A. la plata de despăgubiri materiale către partea civilă S. J. de U. Z. în sumă de 3712,17 lei actualizată cu dobânda oficială a BNR calculată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea vătămată P. R.
S-a constatat că prin ordonanța procurorului din data de (...) s-a instituit sechestru asigurător asupra imobilului notat în CF nr. 5509 ind. Z., proprietatea părților responsabile civilmente P. L.-I. și P. O.-A., până la concurența sumei de 30 000 lei. Având în vedere cuantumul mare al despăgubirilor stabilite în sarcina inculpatei și a părților responsabile civilmente, pentru a asigura plata acestora, instanța în baza prevederilor art. 163 alin.1 și 2 Cod procedură penală a menținut sechestrul asigurator instituit de procuror, până la concurența cuantumului total al despăgubirilor acordate prin prezenta sentință.
S-a constatat că inculpata a fost asistată pe durata procesului penal de către apărătorul ales Curta R. (f.141, 239), iar partea vătămată a fost asistată de către apărător ales, în faza de urmărire penală av. S. C. (f. 76) și av. S. M. (f.77) și în faza de judecată de către av. S. M. .
Reprezentantul legal al părții vătămate a solicitat obligarea inculpatei și a părților responsabile civilmente la cheltuieli de judecată în cuantum de
2447,18 lei reprezentând onorariu avocat pentru faza de urmărire penală și faza de judecată și onorariu expert. La dosarul cauzei sunt depuse următoarele dovezi de plată: la filele 228-230 chitanțe prin care partea vătămată a achitat onorariu pentru avocat în sumă de 2200 lei, iar la filele
222 chitanțele de achitare a contravalorii rapoartelor de expertiză medico- legală efectuate în cauză în sumă totală de 126 lei, fiind făcută astfel dovada cheltuielilor de judecată în cuantum total de 2326 lei. În baza art. 193 alin.1și 4 Cod procedură penală a fost obligată inculpata în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 2326 lei către partea civilă P. R. reprezentând cheltuieli de judecată efectuate de aceasta.
În baza art.191 alin.1 și 3 Cod procedură penală a fost obligată inculpata în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe, partea civilă P. R. prin reprezentanta legală P. E. și inculpata P. M. P. prin reprezentanții legali P. O. A. și P. L. I. au declarat recursuri.
În recursul părții civile P. R. prin reprezentanta legală P. E. s-a solicitat admiterea acestuia, casarea în parte a sentinței penale atacate sub aspectul laturii civile a cauzei, cu consecința acordării în întregime a sumei solicitate cu titlu de daune morale, în sumă de 60.000 lei.
S-a arătat, în esență, că prin fapta inculpatei i s-a cauzat părții vătămate un prejudiciu atât fizic cât și moral care va avea influență asupra evoluției sale ulterioare. A., s-a arătat că partea vătămată urmează să fie supusă unor examene și intervenții chirurgicale oftamologice repetate, neputându-se aprecia cu exactitate dacă și când acesta își va recăpăta vederea în totalitate.
Inculpata P. M. P. prin reprezentanții legali P. O. A. și P. L. I. a solicitat, în esență, prin motivele de recurs casarea sentinței penale atacate, în principal achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.pr.pen., cu consecința respingerii în totalitate a pretențiilor civile, iar în subsidiar a solicitat diminuarea cuantumului daunelor morale acordate de către prima instanță care au fost apreciate ca fiind prea mari raportat la modalitatea de vinovăție a comiterii faptei și la urmările suferite de partea vătămată.
La cele două termene de judecată fixate în recurs, inculpata și părțile responsabile civilmente, deși legal citate, nu s-au prezentat.
Analizând recursurile declarate prin prisma actelor de la dosar, a motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și readministrat în cursul judecății.
Solicitarea inculpatei formulată în scris în motivele de recurs, respectiv aceea de achitare a sa în temeiul disp. art. 10 lit. c C.pr.pen. este nefondată pentru aceleași considerente care reies din conținutul hotărârii atacate, prima instanță analizând în mod judicios și coroborat toate apărările inculpatei raportate, în principal, la depozițiile testimoniale administrate în cauză. Din coroborarea declarațiilor martorilor M. P. și B. D., la care se adaugă și declarațiile martorilor I. A. și I. A. reiese în mod cert că inculpata P. M. P. a fost singura persoană care a aruncat cu sâmburi de piersică înspre grupul de copii în care se afla partea vătămată, într-o primă fază recunoscând chiar și ea acest lucru. Prin urmare, este exclusă posibilitatea ca o altă persoană sau un alt eveniment să fi produs vătămarea părții vătămate, vătămare corporală care este atestată, inclusiv sub aspectul modalității sale de producere, prin concluziile medico-legale.
De cealaltă parte, sub aspectul laturii civile a cauzei, hotărârea primei instanța apare ca fiind legală și temeinică și prin calcularea corectă a cuantumului prejudiciului material suferit de către partea civilă care a fost dovedit prin înscrisuri și acte medicale, completate de două declarații testimoniale. Din toate aceste mijloace de probă reiese că prejudiciul material în sumă de 9.650 lei apreciat de către prima instanță ca fiind real și rezonabil raportat la efortul financiar impus de tratarea leziunilor părții vătămate, a fost dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă și se impune obligarea inculpatei, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la repararea acestuia.
În ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate de către prima instanță, Curtea apreciază ca fiind fondat recursul declarat de partea vătămată, prin reprezentanții legali, temeinicia acestuia fiind susținută și de înscrisurile depuse în recurs (f.18-23, 33-37) din care reiese în mod clar că și ulterior pronunțării hotărârii de către instanța de fond partea vătămată s- a mai prezentat la controale oftamologice lunare. Totodată, acesteia i s-a recomandat consiliere psihologică, fiind diagnosticat în cursul lunii aprilie
2012 cu o tulburare emoțională manifestată prin reacții depresive și anxioase și că acestuia i s-a recomandat evitarea oricărui efort fizic susținut în cursul lunii iulie 2012, acesta fiind nevoit să-și schimbe din nou ochelarii.
Prin urmare, actele medicale depuse atât în fața primei instanțe cât și în fața instanței de recurs demonstrează fără putință de tăgadă faptul că există riscul necesității efectuării unei alte intervenții chirurgicale de schimbare a implantului ocular și, totodată, există un risc crescut de recidivă a cataractei secundare care se poate produce periodic.
Este evident în această situație, prejudiciul moral, pe lângă prejudiciul fizic care i-a fost produs părții vătămate pe o perioadă îndelungată de timp prin fapta inculpatei, fiind la fel de evident că și pentru viitor partea vătămată va fi nevoită să depună un efort suplimentar pentru a putea efectua activități fizice obișnuite pe care le efectua fără efort în trecut. De asemenea, este evident că raportat la afecțiunea suferită, posibilitățile părții vătămate pe viitor de a efectua anumite activități școlare, de a practica o profesie în care ochiul să fie solicitat ori de a urma sport de performanță cum intenționa anterior producerii accidentului, au fost diminuate până aproape la dispariție.
Raportat la toate aceste elemente, Curtea apreciază că suma de 60.000 lei solicitată cu titlu de daune morale de către partea vătămată, pe lângă faptul că este în măsură să asigure o justă și integrală reparare a prejudiciilor cauzate, este și una rezonabilă raportat la urmările suferite de partea vătămată și la consecințele pe care fapta inculpatei le are și le va avea asupra viitorului acestuia. În acest context, este de remarcat împrejurarea că reprezentanta legală a părții vătămate, P. E., și-a manifestat încă din timpul urmăririi penale disponibilitatea de a soluționa amiabil latura civilă a cauzei cu părțile responsabile civilmente (care de altfel au manifestat un total dezinteres față de soarta propriului copil, neprezentându-se în fața instanței de recurs), situație care ar fi condus, în cel mai probabil caz, la împăcarea părților și la înlăturarea răspunderii penale a inculpatei minore în condițiile art. 184 alin. 2 Cod pen.
Față de cele mai sus expuse, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d
C.pr.pen., Curtea va admite recursul declarat de partea civilă P. R. prin reprezentanta legală P. E. împotriva sentinței penale nr. 150 din (...) a J. Z., pe care o va casa în parte doar sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate părții civile.
Rejudecând, în baza art. 14 și 346 C.pr.pen. rap. la art. 1000 alin. 2
C.civ., va admite în totalitate acțiunea civilă formulată de partea civilă și,pe cale de consecință, va obliga pe inculpata P. M. P. în solidar cu părțile responsabile civilmente P. L. I. și P. O. A. la plata către partea civilă P. R. a sumei de 60.000 lei cu titlu de daune morale.
Vor fi menținute ca legale și temeinice restul dispozițiilor sentinței recurate.
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata P. M. P. prin reprezentanții legali P.
O. A. și P. L. I. împotriva aceleiași sentințe.
În temeiul art. 193 C.pr.pen., se va dispune obligarea inculpatei P. M.
P., în solidar cu părțile responsabile civilmente P. O. A. și P. L. I., la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de onorariu avocațial în favoarea reprezentantului legal al părții civile, numita P. E. .(f.38,39)
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen., Curtea va obliga inculpata, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor de judecată în recurs în sumă de 300 lei, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de partea civilă P. R. prin reprezentanta legală P. E. împotriva sentinței penale nr. 150 din (...) a J. Z., pe care o casează în parte doar sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate părții civile.
Rejudecând, în baza art. 14 și 346 C.pr.pen. obligă pe inculpata P. M.
P. în solidar cu părțile responsabile civilmente P. L. I. și P. O. A. la plata către partea civilă P. R. a sumei de 60.000 lei cu titlu de daune morale.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata P. M. P. prin reprezentanții legali P. O. A. și P. L. I..
Obligă pe inculpata P. M. P. în solidar cu părțile responsabile civilmente P. O. A. și P. L. I. la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de onorariu avocațial în favoarea reprezentantului legal al părții civile, numita P. E.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen. obligă inculpata în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata cheltuielilor de judecată în recurs în sumă de 300 lei, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19 septembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. R. C. I. A. D. L.
L. A. S.
GREFIER
Red.A.D.L./(...). Dact. H.C./4 ex. Jud.fond. D.E.M..
| ← Decizia penală nr. 1659/2012, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 7/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
