Decizia penală nr. 1250/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
D. P.Ă NR.1250/R/2012
Ședința publică din 19 septembrie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. R.
JUDECĂTORI : C. I.
: A. D. L.
GREFIER : L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin V. T. - procuror, din cadrul P. de pe lângă Curtea de A. C.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de P. de pe lângă
Judecătoria Cluj-Napoca, inculpatul D. A. L. și partea civilă G. L. asistată de reprezentanții legali G. R. și G. T. împotriva sentinței penale nr. 459 din 5 aprilie
2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. (...), având ca obiect infracțiunile de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal ( parte vătămată G. L. ) și vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal ( parte vătămată M. I. G. ).
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul D. A. L. asistat de apărător ales, avocat E. C. I., cu delegație la dosar, partea civilă G. L. asistată de reprezentanții legali G. T. și G. R. și de apărător ales, avocat A. P., cu delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă S. C. de U. pentru C. C.-N. și asigurătorul S. A. R. A. V. I. G. S. B. și S. C. a asigurătorului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Apărătorul ales al părții civile G. L., depune la dosar motivele de recurs pe care le va susține și oral.
Apărătorul ales al inculpatului D. A. L., depune la dosar motive de recurs.
În baza art. 290 Cod procedură penală Curtea pune în discuția părților necesitatea desfășurării ședinței în condiții de nepublicitate, având în vedere că partea vătămată este minoră și ar putea fi prejudiciată.
Apărătorul ales al părții civile G. L. nu consideră că aceasta ar fi prejudiciată prin judecarea cauzei în ședință publică.
Reprezentanta M.ui P., nu consideră că minorei i s-ar crea un prejudiciu prin publicitatea ședinței de judecată raportat și la poziția expusă prin apărător și solicită menținerea ședinței publice.
Apărătorul ales al inculpatului D. A. L., nu apreciază necesară judecarea cauzei în ședință secretă.
Se va desfășura ședința în ședință publică, având în vedere manifestarea de voință anterior expusă.
Reprezentanta M.ui P., susține recursul așa cum a fost formulat pentru motivele arătate și în memoriul, solicitând a fi avute în vedere. Mai solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinței penale nr. 459 din 2012 și, reținând cauza spre rejudecare, să se intervină în ceea ce privește aplicarea principiului de individualizare atât a cuantumului pedepselor aplicate inculpatului pentru cele două infracțiuni reținute în sarcina acestuia, în condițiile încadrării juridice necontestate și prin prisma articolului 3201 Cod procedură penală. Reevaluând situația circumstanțelor din dosarul cauzei și principiile de individualizare solicită a se schimba modalitatea de executare a pedepsei în dispozițiile articolului 861 din Codul penal, cu reținerea și a dispozițiilor articolului 863 alineatul 2 litera e din Codul penal, respectiv pe lângă obligațiile de supraveghere impuse cu caracter imperativ de alineatul 1 din articolul 863 Cod penal, să se dispună pentru inculpat și măsura de interdicție, pe durata termenului de încercare, de a conduce autovehicule.
De asemenea, opinează că faptele au un pericol social concret ridicat, neevidențiat de instanță prin cuantumul pedepsei sau prin modalitatea aleasă pentru executare. Modalitatea de soluționare a problemei fondului efectuată de către prima instanță o consideră neadecvată sub aspectul scopurilor pedepsei și a ideii de prevenție specială și generală în cauză.
Astfel, cu privire la comiterea accidentului de circulație din culpa exclusivă a inculpatului, arată că, în final, acesta a adoptat poziția prevăzută de articolul
3201 Cod procedură penală, situație față de care constată că circumstanțele nu mai comportă discuții. C. însă că circumstanțele trebuiau interpretate în sensul solicitat, respectiv cel al pericolului social deosebit și avându-se în vedere că împrejurările caracterizează o culpă gravă solicită sancționarea inculpatului ca atare de către instanță.
Evidențiază faptul că accidentul de circulație a fost comis din vina exclusivă a inculpatului, care nu a respectat norme elementare și care, în opinia sa, au la bază un aspect de vinovăție foarte asemănător cu intenția indirectă, prin prisma dispozițiilor articolului 6 litera a din O. nr. 1., care precizează conduita pe care ar trebui să o aibă un conducător auto responsabil atunci când îi incumbă o obligație de acordare a priorității. Conduita invocată presupune, pe lângă o conduită general prudentă, o obligație bine determinată de legiuitor, respectiv că acordarea de prioritate presupune o conduită de reducere a vitezei până la nivelul opririi autovehiculului pentru a acorda prioritate persoanelor care au acest drept și se află în circumstanța respectivă. În acest sens, arată că din dosarul cauzei nu există nicio împrejurare din care să se deducă că inculpatul nu a prevăzut situația, având în vedere că trecerea de pietoni pe care se aflau victimele era marcată și semnalizată corespunzător, cu precizarea că s-a făcut dovada că inculpatul nu respecta nici măcar indicațiile de restricție a vitezei pe tronsonul de drum respectiv.
În opoziție cu conduita inculpatului se află conduita victimelor cărora nu li se poate imputa nicio încălcare a regulilor, acestea traversând regulamentar pe trecerea de pietoni, fiind vădit că inculpatul a manifestat un dezinteres și un dispreț total pentru siguranța celorlalți participanți la trafic, în speță față de cei doi copii, care nu făceau decât să respecte regulile pe care părinții lor și educatorii lor din școală le-au adus la cunoștință de nenumărate ori.
C. că în situația redată nu se justifică clemența instanței de judecată, pentru că, la bază, conduita inculpatului se referă, de fapt, la un act la limita intenției - opțiunea de a nu respecta o normă care prevede că alte persoane pot fi puse clar în pericol în ipoteza nerespectării ei.
Prin urmare, raportat la împrejurarea expusă, la celelalte elemente care rezultă din dosarul cauzei legate de starea de fapt concretă și la aspectele legate de conduita inculpatului, apreciază că nu se justifică modul în care instanța a înțeles să dozeze sancțiunile aplicate aproape de minimul special, redus cu o treime, ca urmare a beneficiului articolului 3201 Cod procedură penală. De asemenea, apreciază ca fiind evident faptul că conduita inculpatului s-a modificat în fața instanței în considerarea textului de lege evocat și nu în considerarea unui regret sincer nemanifestat până la data respectivă, raportat la datele din dosarul cauzei. La elementele evidențiate solicită ca instanța de recurs să analizeze și urmările substanțiale produse, respectiv consecințele accidentului, ambele victime minore fiind afectate serios și substanțial în planul integrității fizice și psihice. Concluzionează că soluția primei instanței este netemeinică și solicită ca toate împrejurările arătate să se reflecte într-un cuantum al pedepselor orientat spre maximul special al textelor de lege, redus cu treimea menționată, iar în ipoteza admiterii solicită și refacerea concursului de infracțiuni, conform articolului 33 litera b. Sub aspectul modalității de executare apreciază ca fiind necesară supravegherea inculpatului de natură a-l determina să conștientizeze, cel puțin teoretic, că a conduce un autovehicul pe drumurile publice este echivalentul cu conducerea unei arme mortale, care poate să producă daune iremediabile. Prin impunerea interdicției de a conduce vehicule pe perioada termenului de încercare inculpatul ar putea conștientiza că regulile privind circulația pe drumurile publice presupun o conduită activă de respectare a acestora și sunt instituite atât pentru conducătorul auto cât și pentru ceilalți participanți la trafic.
În final, consideră că nu este o problemă de respectare a legii pentru că aceasta există, ci o problemă care ține de bunul-simț elementar pe care ar trebui să-l aibă o persoană sau ființă umană față de valorile similare ale celorlalți din jurul său, care înțeleg să respecte normele de conduită.
Sub aspectele expuse consideră că se impune a se reforma soluția primei instanțe, solicitând a se dispune în consecință, iar față de recursul inculpatului și al părții civile își va exprima poziția ulterior.
Apărătorul ales al inculpatului D. A. L., consideră sentința recurată ca fiind neîntemeiată sub aspectul nereținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de articolul 74 alineatul 1 litera a și c din Codul penal, apreciind că nu sunt aplicate în mod corect dispozițiile articolului 72 din Codul penal, motiv pentru care recursul declarat se întemeiază pe dispozițiile articolului 3859 punctul 14 Cod procedură penală. Solicită astfel admiterea cererii formulată de inculpatul D. A. L., casarea parțială a hotărârii penale atacate și, rejudecând în limitele evidențiate, să se aprecieze că se impune reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute și de dispozițiile articolului 74 alineatul 1 litera a și c și a articolului 76 litera e Cod penal și, respectiv aplicarea unei pedepse orientate spre minimul general prevăzut de legea penală, coborând pedeapsa sub minimul special prevăzut de dispozițiile C. penal și de dispozițiile legii speciale.
Criticile aduse sunt extrem de punctuale și evidențiază că atitudinea inculpatului a fost una sinceră, acesta asumându-și integral responsabilitatea tragediei produse și în urma cărora au fost accidentate două tinere, cu suportarea unor consecințe deosebit de severe, cu precizarea că acesta a încercat să rezolve chestiunea dezdăunărilor, dar nu a reușit acest lucru, urmând ca societatea de asigurare, consecutiv soluționării laturii civile, distinct de cauză, să acopere toate pretențiile formulate și încuviințate de judecător prin hotărârea care se va pronunța în chestiunea despăgubirilor civile.
Mai arată că atitudinea inculpatului a fost extrem de clară de la început, iar prezentarea situației anterior efectuată de către procuror a fost surprinzătoare. Astfel, consideră că atitudinea sinceră este relevată din însăși situația urmăririi penale și, respectiv probațiunea aflată în dosar. În acest sens arată că nu s-a solicitat efectuarea unei expertize privitoare la dinamica producerii accidentului, aspect pe care îl consideră fundamental în a evalua atitudinea inculpatului. Cu toate că, la un moment dat, inculpatul a făcut o afirmație care a fost interpretată ca o încercare de denaturare a situației propriu- zisă, privitor la modul în care s-a produs accidentul, în sensul că acesta s-a produs în urma evitării unui impact cu o altă mașină, această apărare s-a interpretat în sensul că se neagă responsabilitatea în legătură cu faptele imputate inculpatului, cu precizarea că aceasta nu a avut altă conotație decât aceea de a releva în mod riguros producerea accidentului.
Susține că lipsa solicitării expertizei s-a datorat considerentului că „arma mortală"; la care a făcut referire procurorul circula pe drumul public cu o viteză de 45 de kilometri la oră, respectiv sub limita legală impusă, inculpatul asumându-și responsabilitatea neatenției.
Raționamentul de asemuire a culpei din această cauză limitrof cu intenția indirectă consideră că este halucinant și prea mult. C. că rigoarea trebuie să primeze, iar în ceea ce privește susținerile inculpatului evocă asumarea integrală a evenimentului, respectiv a tragediei care s-a produs, iar regretele inculpatului au fost sincere manifeste.
Învederează instanței că are de a face cu un tânăr care, din nefericire, a provocat această dramă, iar conduita acestuia, care se află în situația de inculpat-recurent în cauză, este descrisă ca o persoană nonconflictuală viz-a-viz de reglementările sociale, ci o persoană integrată efectiv, respectând integral toate valorile sociale ocrotite de regulile aplicabile în societate, aspecte care rezultă nu numai din caracterizări, dar și din referatul de evaluare întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj. C. incertă susținerea unei alte poziții, exceptând o poziție care să se raporteze efectiv la elementele obiective.
Mai arată că, în susținerile sale, valorifică probațiunea materializată în dosar și care evocă o altă persoană decât cea descrisă anterior în susținerea recursului P., respectiv o persoană care accidental a comis o nenorocire, cu precizarea că aceasta este singulară în viața inculpatului. M. că inculpatul nu a mai comis abateri, a absolvit cursurile liceale, fiind în prezent înscris la cursuri universitare, angajat în muncă, desfășurând activități licite permanent și nu a avut alte antecedențe, nu a intrat în conflict cu legea, a recunoscut faptele, a încercat să înlăture consecințele, în limitele posibilităților sale și, mai mult, a înțeles să limiteze întregul sistem al procedurii judecătorești, folosindu-se de facilitățile dispozițiilor articolului 3201 Cod procedură penală. C. că nu se putea adopta o altă atitudine în fața evidențelor, fiind rațional, normal și firesc comportamentul adoptat, cu precizarea că este atitudinea unui om normal care își asumă vina.
Susține că inculpatul a apreciat că pedeapsa ce i-a fost aplicată, sub aspectul cuantumului acesteia, este netemeinică, pentru considerentele expuse, respectiv pentru că, din păcate, nu a reușit să fie convingători în fața judecătorului fondului, să explice că pe lângă reținerea evidentă a dispozițiilor articolului 3201 Cod procedură penală, trebuiau să fie reținute și circumstanțele atenuante prevăzute de articolul 74 litera a și c și, evident 76 litera e din Codul penal.
Din punctul său de vedere, relevă că situația inculpatului este clară și neîndoielnică, iar raportat la faptele și persoana inculpatului, examinând în mod critic recursul formulat, solicită instanței să aprecieze asupra temeiniciei acestuia, precum și respingerea recursului M.ui P. ca fiind nefondat și admiterea recursului declarat de inculpat. R. la necunoașterea motivelor de recurs ale părții civile își va exprima poziția ulterior.
Apărătorul ales al părții civile G. L. solicită admiterea recursului P. și respingerea recursului promovat de către inculpat, iar în ceea ce privește recursul părții civile solicită a se lua în considerare următoarele: apreciază că pedeapsa stabilită de către instanța de fond este mult prea mică raportat la absolut toate elementele care constituie dosarul, motiv pentru care solicită aplicarea inculpatului a unei pedepse într-un cuantum sporit, în condițiile în care, există și posibilitatea, conform prevederilor articolului 863 alineatul 3 litera a 3-a, impunerii unei interdicții pentru inculpat ca pe perioada termenului de încercare să nu conducă niciun autovehicul.
R. la hotărârea pronunțată învederează faptul că în soluționarea laturii civile se va întocmi o expertiză medico-legală, care va evidenția urmări mult mai mari și mult mai grave față de partea civilă.
Nu este de acord cu pedeapsa aplicată, apreciind că instanța a acordat prea multă clemență inculpatului, în condițiile în care acesta nu a avut, pe parcursul cercetărilor penale, o atitudine sinceră, sens în care achiesează și la susținerile procurorului.
Confirmă tendința de a se specula nesolicitarea efectuării unei expertize în dosar, dar susține că aceasta nu putea să aducă decât elemente negative în ceea ce privește inculpatul, raportat la existența anumitor probe care concluzionează, în opinia sa, cu privire la viteza excesivă avută de inculpat, precum și la manevrele efectuate de către acesta, care se deplasa cu autoturismul din zona Teatrului Național înspre cartierul M. pe C. D., o stradă destul de aglomerată.
De asemenea, evocă filele nr. 19, 191 și 20, care conțin transcrierea înregistrărilor video captate de camera de supraveghere care se afla la parterul imobilului cu numărul 100 de pe C. D., fapt care a și fost adus la cunoștință inculpatului, moment pe care îl apreciază decisiv cu privire la lipsa solicitării expertizei. C. că înregistrările prezintă probe indubitabile cu privire la comportamentul inculpatului în trafic, acesta conducând un autoturism de o putere apreciabilă și care dă posibilitatea de a avea un comportament sportiv în circulație.
Mai arată că într-o situație similară se puteau produce urmări mult mai grave, concluziile medico-legale reprezentând o minune cu privire la partea civilă. R. la gravitatea faptei și pedeapsa de 8 luni de zile închisoare, apreciată de către instanță ca fiind suficientă, s-a avut în considerare faptul că urmările se rezumă la 110 zile de îngrijiri medicale. Astfel, susține că urmările trebuiau să fie analizate prin absolut toate probele de la dosar, de un rezultă faptul că partea civilă, la vârsta de 13 ani de zile, a fost victima accidentului și a rămas cu o infirmitate permanentă, pentru că unul dintre picioare este mai scurt cu 2,5 cm, aspect care nu poate fi negat și pe care instanța de judecată trebuia să-l aibă în vedere prin prisma aplicării unei pedepse mult mai mari.
Invocă declarațiile martorilor oculari de la filele nr. 23-24, 26 și 27 de la dosarul cauzei, aceștia prezentând modul în care ei au perceput evenimentul, cu mențiunea că la o analiză obiectivă a acestor probe nu s-ar fi ajuns la o asemenea pedeapsă.
Confirmă solicitarea inculpatului de aplicare a articolului 3201 Cod procedură penală, cu precizarea că a și beneficiat de această procedură urgentă, dar consideră că acest comportament al inculpatului nu induce obligatoriu concluzia că ar trebui să fie aplicată o pedeapsă spre minimul prevăzut de lege.
În fine, raportat la concluziile anterior expuse și subliniind constatarea efectuată de către organele de cercetare penală cu privire la calitatea de conducător auto a inculpatului indică existența la dosar a unei probe indubitabile a faptului că o perioadă de timp inculpatul a fost lipsit de dreptul de a conduce pe drumurile publice datorită faptului că a fost surprins în trafic conducând un autoturism cu o viteză cu 50 de kilometri la oră mai mare decât cea impusă pe respectivul tronson de drum. A. cert faptul că inculpatul a mai fost sancționat o dată de către poliție, iar cu toate acestea nu a întreprins niște diligențe normale pentru a evita orice pericol pe care poate să-l prezinte pentru pietoni.
Reprezentanta M.ui P., având cuvântul cu privire la cele două recursuri declarate în cauză, solicită admiterea recursului părții civile - parte vătămată, datorită similitudinii de argumente, sens în care se raliază tuturor celor arătate de apărare în privința circumstanțelor, precum și respingerea recursului inculpatului datorită coliziunii în proporție de 100 % cu argumentația sa. C. că a răspuns cu privire la aspectele arătate de apărare în susținerea recursului inculpatului și insistă asupra elementului de principiu că, în opinia sa, incidența articolului 3201 Cod procedură penală cu privire la reducerea pedepsei trebuie interpretată din perspectiva concursului cu dispozițiile articolului 74 Cod penal în sensul deja avut în vedere de jurisprudență și de practica instanțelor. Astfel, datorită textului de lege care are în mod clar o natură suis generis dublă parțial de drept de procedură și parțial drept material instanța poate să rețină circumstanțe atenuante judiciare care sunt similare cu cele din articolul 3201
Cod procedură penală, respectiv conduita sinceră sau prezentarea în fața autorităților și contribuția la procesul penal, din perspectiva articolului 74 litera c, cu condiția ca acestea să exceadă sensului atribuit articolului 3201 Cod procedură penală, respectiv să reprezinte mai mult decât acceptul inculpatului la o judecată cu celeritate.
În opinia sa, conduita inculpatului este tipică pentru instituția sub aspectul beneficiarii de clemența instanței, tocmai datorită poziției procesuale din faza de urmărire penală și care a fost interpretată favorabil de apărare, iar alte elemente care să justifice articolul 74 litera c din prisma înlăturării urmărilor infracțiunii consideră că sunt inexistente în cauză. În concordanță cu poziția expusă de către apărătorul părții vătămate susține că unele urmări sunt iremediabile și nu vor putea fi înlăturate, ținând cont și de aspectul că latura civilă este disjunsă, iar prejudiciul material și moral nu este acoperit pecuniar în nicio proporție.
Mai arată că o eventuală expertiză auto ar fi inutilă și că nu are avea nicio relevanță viteza cu care inculpatul circula în momentul în care a înțeles să pătrundă pe trecerea de pietoni și să lovească pietonii angajați în traversare.
Solicită admiterea recursului declarat, precum și cel declarat de partea vătămată și să se dispună respingerea recursului inculpatului.
Apărătorul ales al inculpatului D. A. L., având cuvântul cu privire la recursul părții vătămate, raportat la susținerile ce vizează înregistrarea video și de nesolicitarea unei probe la urmărirea penală, se poate constata că afirmațiile inculpatului sunt riguros exacte, în sensul că a evitat impactul cu o mașină, care i-a blocat bara.
Reiterează faptul că inculpatul și-a asumat culpa și prin prisma condițiilor accidentului acesta se simte vinovat și își asumă responsabilitatea, iar în ceea ce privește circumstanțele atenuante arată că practica este în sensul susținerilor efectuate, constantă și, respectiv articolul 3201 Cod procedură penală nu înlătură reținerea articolului 74 Cod penal.
În concluzie solicită respingerea recursului părții civile.
Inculpatul D. A. L., având ultimul cuvânt, arată că îi pare foarte rău pentru fapta comisă, iar pedeapsa aplicată i se pare puțin cam mare.
C U R T E A
Deliberând cpnstată că,
Prin sentința penală nr.459 din 5 aprilie 2012 Judecătoria Cluj-Napoca, în temeiul art. 184 alin. 2 și 4 CP in conditiile art.320/1 alin.7 CPP a condamnat inculpatul D. A. L., fiul lui D. M. și D. L., născut la data de (...) in mun.C.-N., jud.C., cu domiciliul in mun.C.-N., str.D. F. nr. 21 ap.24 jud.C., cetătean român, studii medii, stagiul militar nesatisfăcut, elev la C. D. N., necăsătorit, fără antecedente penale, CNP 1., la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă (partea vătămată G. L.).
În temeiul art. 184 alin. 2 și 4 CP in conditiile art.320/1 alin.7 CPP a condamnat inculpatul D. A. L. , cu datele de identitate de mai sus, la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă(partea vătămată M. I. G.).
În temeiul art. 33 alin.1 lit.b) CP a constatat că infractiunile deduse judecatii au fost comise in conditiile concursului ideal de infractiuni si in temeiul art. 34 alin.1 lit.b) CP s-au contopit pedepsele stabilite urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 8 luni inchisoare.
În temeiul art. 71 alin.1 și 2 CP s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art. 64 alin.1 lit. a) teza a II-a CP, ca pedeapsa accesorie, pe durata prev de art.71 alin.2 CP.
În temeiul art. 81 alin.1 și art.82 alin.1 CP s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de
2 ani 8 luni, care incepe să curga de la data ramânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 71 alin. 5 CP s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 359 CPP s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 CP privind revocarea suspendării condiționate.
În temeiul art. 55 din Legea nr.136/1995 modificată, cu referire la D. pronuntată in RIL nr.I/2005 a I. s-a constatat calitatea de asigurător a SC A. R.
-. V. I. G. SA, cu sediul in mun.B. Bdul Carol I nr.31-33, sector 2, urmând ca aceasta să răspundă în limitele și conditiile legii și ale contractului (politei) de asigurare de răspundere civilă auto RCA seria RO/01/TO/XZ nr.002185675 emisa la data de (...).
În temeiul art.3 , 4 alin.1 lit.b) și art.7 rap la pct.10 din Anexa parte integranta din Legea nr.76/2008 s-a dispus la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri prelevarea probelor biologice de la inculpatul D. A. L. , fiul lui D. M. și D. L., născut la data de (...) in mun.C.-N., jud.C., cu domiciliul in mun.C.-N., str.D. F. nr. 21 ap.24 jud.C., cetătean român, studii medii, stagiul militar nesatisfăcut, elev la C. D. N., necăsătorit, fără antecedente penale, CNP 1., in măsura in care nu sunt incălcate alte drepturi.
În temeiul art. 191 alin. 1 CP a obligat inculpatul la plata sumei de 700
Ron cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin Rechizitoriul nr.423/P/2011 întocmit de către P. de pe lângă Curtea de A. C. la data de (...) și înregistrat pe rolul J. C.-N. la data de (...) sub nr.(...) s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale și trimiterea in judecată in stare de libertate a inculpatului D. A. L. pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art.184 alin.2 și 4 Cod penal(partea vatamata G. L.) și vatamare corporală din culpa prev și ped de art.184 alin.2 și 4 Cod penal (partea vatamata M. I. G.), cu aplicarea art. 33 alin.1 lit.b) Cod penal.
S-a retinut in sarcina inculpatului in cuprinsul actului de sesizare al instantei sub aspectul învinuirii, că in data de (...) in jurul orei 19,30 in timp ce conducea autoturismul marca BMW cu nr. de inmatriculare (...) pe str.C. D. din mun.C.-N., din directia Teatrul National spre C. M., la trecerea pentru pietoni semnalizată corespunzător de la intersectia cu str.A. B., nu a acordat prioritate de trecere părtilor vatamate G. L., in vârstă de 13 ani și M. I. G., in vârstă de 12 ani, angajate regulementar in traversarea străzii din partea dreapta spre partea stânga si le-a accidentat, cauzând părtii vătămate G. L. vatamari ale integritatii corporale care au necesitat pentru vibdecare ingrijiri medicale timp de 100-110 zile, iar părtii vătămate M. I. G. vatamari ale integritatii corporale care au necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale timp de 80-85 zile.
Situatia de fapt retinută a fost probată de către organul de urmărire penală cu următoarele mijloace de probă: procese verbale și planse foto, rapoarte de expertiză medico legală, fisa de testare au aparatul alcotest, buletin de analiză toxicologică alcoolemie și buletin de examinare clinică, declaratii martori, declaratiile reprezentilor legali ai părtilor vătămate și declaratiile invinuitului, inscrisuri.
În cursul urmării penale inculpatul a recunoscut comiterea faptei aratând că a văzut pe cele două părti vatamate intr-o secunda , a franat, insă le-a accidentat.
În aceeasi fază procesuală partea vatamata G. L. prin reprezentant legal G.
T. s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 500 Ron daune materiale și 60.000 Euro daune morale (f.42-44 dosUP), partea vatamata M. I. G. prin reprezentantii săi legali M. D. ȘI M. V. A. s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 1500 Ron daune materiale și 50.000 Euro daune morale (f.53-54 dos.UP), iar S. C. DE U. PENTRU C. C.-N. s-a constituit parte civila in cauză cu suma totală de 5832,12 Ron reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părtii vătămate G. L. -493,07 Ron și respectiv ale părtii vătămate M. I. G., 5339,05 Ron (f.46-48, f.50-51 dosUP).
În fata instantei de judecată partea vătămată S. C. DE U. PENTRU C. C.-N. s-a constituit parte civila cu suma 5339,05 Ron plus dobanda legală reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părtii vătămate M. I. și respectiv sumele de 13549,82 plus dobanda legală și 493,07 Ron reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părtii vătămate G. L. la care s-au anexat inscrisuri doveditoare(f.26-36 dosI).
De asemenea părtile vatamate M. I. G. și G. L. si-au majorat cuantumul pretentiilor civile la suma de 1500 Ron daune materiale și 50.000 Euro daune morale și respectiv, 8.888,24 Ron daune morale și 5. Euro daune morale(f.38-41, f.44- 46dosI).
La termenul de judecată din data de (...) anterior inceperii cercetării judecătoresti inculpatul a recunoscut fapta care face obiectul prezentei cauze și a solicitat judecarea pricinii in baza probelor administrate in faza de urmărire penală(proces verbal f.109 dosI) , in sedinta publică de la aceeasi dată instanta admitând cererea inculpatului si dispunând solutionarea pricinii in privinta laturii penale potrivit procedurii simplificate a recunoasterii de vinovătie instituită de art.320/1 Cod procedură penală. În temeiul art.320/1 alin. 5 Cod procedură penală instanta a disjuns acțiunile civile formulate de părtile vatamate în vederea completării probatoriului pentru soluționarea laturii civile a cauzei.
S-a solicitat IPJ C. cazierul judiciar al inculpatului(f.37 dosI).
S-a solicitat din oficiu S.ui de P. de pe langa Tribunalul Cluj, efectuarea referatului de evaluare in privinta inculpatului(f.98-101 dosI).
Inculpatul a mai depus la dosar caracterizari(f.111 dos I) și concluzii scrise(f.117-121 dosI).
Din coroborarea elementelor de fapt rezultând din procesul verbal de constatare și cercetare la fata locului incheiat de către organele de cercetare penală la data de (...) și plansele foto aferente(f.6-18 dosUP) cu declaratiile inculpatului D. A. L. date in faza de urmărire penală (f.74, 81-82, 87-90dosUP) și declaratiile martorului P. M. D., prietenul inculpatului si pasagerul locului din dreapta fata al autovehiculului condus de inculpat (f.31 dosUP) reiese că data de 11 mai 2010 în jurul orei 19,30, inculpatul a condus autoturismul marca BMW E36 culoare verde cu nr. de inmatriculare (...) pe C. D. din municipiul C.- N., din direcția Teatrul Național spre cartierul M., artera de circulație fiind prevăzută cu trei benzi de circulație, într-un singur sens, limita maximă de viteză fiind de 50 km/h.
În apropierea sediului administrativ „Nokia", situat în apropierea B. Municipale „L. Biaga" la nr.administrativ 100 (cele două clădiri fiind situate pe partea dreaptă a străzii C. D., raportat la direcția de circulație), strada C. D. se intersectează cu strada A. B., iar înainte de această intersecție era aplicat pe drum un marcaj rutier de traversare pentru pietoni, precum și indicatoare de trecere pentru pietoni(schita locului accidentului și planse foto , f.9-18 dosUP).
Înainte de a ajunge la trecerea de pietoni amintită mai sus, inculpatul a efectuat depășiri ale autovehiculelor aflate în trafic printr-o succesiune de viraje, trecând de pe banda a II-a pe prima bandă, iar apoi din nou pe banda a II-a (aspecte surprinse de camerele video amplasate la sediul administrativ al Nokia si redate pe suport CD, f.19-20 dosUP), timp în care a ajuns pe trecerea de pietoni, unde a surprins și accidentat cu partea dreapta-față a autoturismului pe părțile vătămate G. L., în vârstă de 13 ani, și M. I. G., în vârstă de 12 ani, angajate regulamentar în traversarea străzii din partea dreaptă spre partea stângă a direcției de circulație, proiectându-le pe asfalt.
Astfel cum a rezultat din procesul verbal de cercetare la fata locului intocmit de către organele de politie accidentul de circulație s-a produs pe strada
C. D., la intersecția cu strada A. B. din C.-N., pe o trecere de pietoni semnalizată corespunzător prin indicatoare rutiere și marcaj de traversare pentru pietoni aplicat pe drum, cu o lățime de 4 metri. Pe C. D. circulația se desfășura într-un singur sens, cu trei benzi de circulație despărțite prin marcaj simplu, continuu, vizibil. Suprafața părții carosabile a străzii C. D. era din asfalt având o lățime totală de 17,6 metri, iar pe ambele părți existau parcări marcate corespunzător, în lățime de 3,50 metri. Carosabilul era uscat, cerul senin și vizibilitatea bună iar la fata locului nu au fost identificate urme de frânare.
Ca urmare a impactului autoturismul condus de către inculpat marca
„BMW", culoare verde, an de fabricație 1993, înmatriculat sub nr. (...), prezenta avarii la parbriz, aripa dreaptă, oglinda dreaptă lateral, capota motor și bară față, acesta fiind gasit oprit lângă parcarea de lângă trotuarul drept, în direcția de circulație pe acel segment de drum.
După marcajul de traversare pentru pietoni au fost identificate bunurile și urmele materiale de probă descrise în procesul-verbal de cercetare a locului faptei, între care o oglindă și un plastic de culoare verde provenind de la autoturismul (...).
Pe asfalt a fost găsită partea vătămată G. L., căreia cadrele medicale i-au acordau primul ajutor, iar în autoturismul salvării a fost identificată partea vătămată M. I. G.
În urma accidentului de circulație comis de către inculpat cele două părți vătămate au suferit grave vătămări corporale, fiind necesară transportarea lor la spital pentru acordarea îngrijirilor medicale de urgență.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 4282/ll/b/122 din (...) eliberat de I. de M. L. C.-N., partea vătămată G. L. , născută la 20 martie 1997
(in varsta de 13 ani la data producerii accidentului) a fost internată la C. C. P. C.- N. în perioada 11.05-(...), cu diagnosticul: „Politraumatism prin accident rutier. TCC minor grad I. Fractură incisiv central. Fractură femur bilateral operat" iar potrivit concluziilor aceluiasi raport a prezentat leziuni corporale care s-au putut produce în cadrul unui accident rutier și au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale timp de 100-110 zile (f. 36-37 dosUP). Totodata din inscrisurile comunicate instantei ladata de (...) de către S. C. de U. pentru C. C.-N. reiese că partea vatamata G. L. a mai fost internată in perioada (...) -(...) (f.33 dosI).
De asemenea, conform raportul de constatare medico-legală nr.
3843/ll/b/106 din (...), întocmit de I. C.-N., partea vătămată M. I. G., născută la data de 20 februarie 1998 (in vârsta de 12 ani la data producerii accidentului - xerocopia certificatului de naștere, f. 56), a fost internată la Secția C. C. O. P. C.- N. în perioada 11.05-(...), cu diagnosticul: „Politraumatism prin accident rutier. TCC mediu. Hemoragie subarahnoidiană. Avulsii dentare 1.1, 2.1, 2.2. Fractură ambe oase gambă stg. 1/3 proximală", iar potrivit aceluiasi raport leziunile corporale s-au putut produce în cadrul unui accident rutier și au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale timp de 80-85 zile (f. 68-69 dosUP).
Imediat după producerea evenimentului rutier, în declarația consemnată procesul-verbal de cercetare a locului faptei, inculpatul a relatat faptul că a condus pe banda a ll-a, pe strada D., la intersecția cu A. B. și pe trecerea de pietoni au trecut două fete, din dreapta spre stânga pe care le-a văzut - într-o secundă, a frânat, însă le-a lovit (f.6 dosUP).
În declarația scrisă personal la data de (...), inculpatul a recunoscut că a accidentat cele două fete pe trecerea de pietoni, pe care le-a observat „într-o secundă" (f. 74 dosUP), iar într-o declarație ulterioară, dată la 23 iulie 2011, adică la peste un an de zile de la data producerii accidentului, a susținut pentru prima dată că un autovehicul, căruia nu i-a putut reține nici marca nici numărul, i-ar fi tăiat calea și încercând să evite coliziunea cu acesta a accidentat cele două părți vătămate (f. 81 verso dosUP).
S-a apreciat aceasta apărare a inculpatului prezentată organului de urmărire penala la mai bine de 1 an la comiterea faptei dar si in fata instantei de judecată ca fiind neverosimila și de circumstanta prin prisma faptului ca aceasta nu a fost pozitia constanta a inculpatului inca de la inceputul cercetării penal, mai mult decat atat inculpatul nefiind in măsura să dea detalii cu privire la acest autovehicul (daca apararea inculpatului era una reala acesta trebuia să isi aduca aminte de caracteristicile autovehiculului in perioada imediat după producerea accidentului) dar mai ales prin prisma declaratiilor martorilor oculari F. LAURENTIU DORU (f. 23-24 și 26 dosUP ) și ȚENTEA CRISTIAN M.(f. 27 dosUP), conducători auto, participanți la trafic pe segmentul de drum din apropierea locului producerii evenimentului rutier, care au aratat că inculpatul a efectuat un adevărat „slalom" printre celelalte autovehicule aflate în trafic și a surprins cele două fetițe pe trecerea de pietoni.
Potrivit art. 72 alin. 2 din O. nr. 1. privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, pietonii au prioritate de trecere față de conducătorii de vehicule atunci când sunt angajați în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate și semnalizate corespunzător ori la cuioarea verde a semaforului destinat pietoniior.
Pentru respectarea acestui drept al pietonilor cărora legiuitorul a înțeles să le asigure o protecție deplină atunci când circulă regulamentar, prin art. 135 alin.
1 lit. „h" din Regulamentul de aplicare a O. nr. 1., aprobat prin H. 1. octombrie
2006, publicat în M.OF.NR.876/(...), s-a instituit în sarcina conducătorilor de vehicule obligația de a acorda prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului, nerespectarea acestei obligații constituind contravenție conform art. 100 alin. 3 lit. b din O. 1..
Prin urmare, nesocotirea dispozițiilor legale care reglementează circulația pe drumurile publice, prin neacordarea priorității de trecere celor două părți vătămate: angajate regulamentar în traversarea străzii pe o trecere de pietoni marcată corespunzător prin indicatoare rutiere și marcaj de traversare aplicat pe drum, relevă culpa inculpatului în producerea evenimentului rutier, între nerespectarea normelor legale specifice locului producerii accidentului și urmarea produsă - vătămarea corporală gravă a celor două părți vătămate, existând un evident raport de cauzalitate.
Din această perspectivă s-a retinut că potrivit art.184 alin.1 Cod penal lovirea sau actele de violență care au pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum și fapta prin care s-a pricinuit o vătămare care necesită îngrijiri medicale de cel mult 60 zile, săvârșite din culpă se pedepsesc cu închisoarea de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
Potrivit alin.2 dacă fapta a necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 zile , pedeapsa este de la 3 luni la 2 ani închisoare sau amenda.
Potrivit alin.4 dacă fapta prevăzută la alin.2 este urmarea nerespectării dispozițiilor legale sau măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anume activități, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
În drept, fapta inculpatului D. A. L. care, in data de (...) in jurul orei 19,30 in timp ce conducea autoturismul marca BMW cu nr. de inmatriculare (...) pe str.C. D. din mun.C.-N., din directia Teatrul National spre C. M., la trecerea pentru pietoni semnalizată corespunzător de la intersectia cu str.A. B. , nu a acordat prioritate de trecere părtilor vatamate G. L. , in vârstă de 13 ani și M. I. G., in vârstă de 12 ani, angajate regulementar in traversarea străzii din partea dreapta spre partea stânga si le-a accidentat, cauzând părtii vătămate G. L. vatamari ale integritatii corporale care au necesitat pentru vibdecare ingrijiri medicale timp de 100-110 zile, iar părtii vătămate M. I. G. vatamari ale integritatii corporale care au necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale timp de 80-85 zile întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă forma agravată prev.și ped. de art.184 alin.2,4 Cod penal, cu aplicarea art.
33 alin.1 lit.b) Cod penal.
Elementul material al laturii obiective constă în acțiunea de lovire a părților vătămate cu partea dreapta a autoturismului pe care îl conducea inculpatul in data de (...). Acțiunea inculpatului produce urmarea tipică cerută de art.184 alin.2 Cod P., respectiv vătămarea integrității corporale a celor două părti vatamate pentru a căror vindecare au fost necesare 100-110 zile de ingrijiri medicale, respectiv 80-85 zile de ingrijiri medicale. Raportul de cauzalitate este demonstrat prin faptul că, potrivit declarațiilor martorilor coroborate cu cele ale inculpatului, vătămarea integritatii corporale a celor două părti vatamate este consecința directă a acțiunii de lovire.
Având în vedere că fapta a fost comisă în timp ce inculpatul rula cu autovehiculul pe strada C. D., din mun.C.-N. , așadar în timpul exercițiului unei activități reglementate de dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice(OUG nr.1.R) sunt îndeplinite condițiile reținerii alin.4 al art.184 Cod penal. În susținerea acestei concluzii sunt dispozițiile art.48 din OUG 1. prin care se instituie obligația conducătorilor auto de a adapta viteza la condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță și art.72 alin.2 din același act normativ care prevede că trebuie să se acorde prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii în mod regulamentar, prevederi legale pe care inculpatul le-a incălcat prin actiunea sa.
Sub aspectul laturii subiective, s-a constatat că inculpatul a acționat cu forma de vinovăție cerută de art.184 alin.1, 2 Cod penal și prevăzută de art.19 alin.1 pct.2 Cod penal întrucât acesta a realizat conduita contrară obligației sale de diligență (rezultată din încălcarea normelor privind circulația pe drumurile publice), nu a prevăzut ca o posibilă urmare a faptei sale producerea unei vătămări a integrității fizice a persoanelor angajate în traversarea străzii, dar prin raportare la împrejurările concrete în care s-a desfășurat acțiunea-existența indicatoarelor rutiere „presemnalizare trecere pentru pietoni";, „ trecere de pietoni";, a marcajului în acest sens, desfășurarea cu dificultate a traficului, vizibilitatea era bună ,inculpatul obținuse permisul de conducere cu un an înainte de comiterea faptei - trebuia și putea să prevadă rezultatul faptei sale.
Pentru considerentele anterior expuse, constatând că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiune în sensul art.17 Cod penal, în temeiul art. 345 alin.2 din Codul de procedura penală instanța l-a condamnat pe inculpatul D. A. L. pentru săvârșirea a doua infractiuni de vătămare corporală din culpă prev și ped de art.184 alin.2 și 4 Cod penal, cu aplicarea art. 33 alin.1 lit.b) Cod penal.
La individualizarea naturii și cuantumului pedepsei ce s-a aplicat pentru infracțiunea săvârșită, în conformitate cu art. 72 din Codul penal s-a avut în vedere, limitele speciale de pedeapsă reduse cu 1/3 în virtutea art.3201 alin.7 Cod procedură penală, pericolul social concret al faptelor comise apreciat ca fiind unul ridicat în raport cu importanța valorilor sociale încălcate, de modul si mijloacele de comitere a faptei, urmarea produsă, inculpatul prin nesocotirea normelor juridice edictate pentru buna desfăsurare a circulatiei rutiere și a sigurantei participantilor la trafic a cauzat celor două părti vătămate care se aflau in traversarea regulamentara a trecerii de pietoni leziuni corporale la nivelul capului și al picioarelor care au necesitat pentru vindecare un număr ridicat de zile de ingrijiri medicale, imprejurarile in care faptele s-au comis , respectiv inculpatul a condus autovehiculul la o ora (19,30) la care traficul pe sectorul de drum pe care a circulat era unul intens (C. D.) insă cu toate acestea a efectuat depăsiri ale autovehiculelor aflat in trafic printr-o succesiune de viraje, comportament perceput de martorii oculari ca un adevarat slalom printre celelalte autovehicule, elemente care coroborate cu lipsa de experienta la volan a inculpatului necesitau din partea acestuia o conduita mult mai preventiva, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală(inculpatul comitând faptele in conditiile concursului ideal de infractiuni).
Față de complexul imprejurărilor reale mai sus mentionate retinând că in perioada (...)-(...) inculpatului i-a fost retinut permisul de conducere pentru comiterea contraventiei constând in depasirea cu peste 50 km/h a vitezei admise, insă, cu toate acestea inculpatul nu si-a corijat comportamentul, la mai putin de 6 luni de la data santionării sale contraventionale comitând infractiunile deduse judecatii de fata tot ca urmare a nerespectării normelor privind circulatia pe drumurile publice in conditii de siguranta și securitate, motiv pentru care apreciem că nu se justifică și nu este oportună retinerea de circumstante atenuante judiciare în favoarea inculpatului, care să determine aplicarea unei pedepse sub limita specială, atata timp cat nu se regasesc in conduita acestuia.
Din aceeasi perspectiva, s-a apreciat că nu se pot retine dispozitiile art. 74 raportat la art. 76 din Codul penal, pentru coborarea pedepsei aplicate sub minimul special, neexistand suficiente date in acest sens, or, existența uneia din împrejurările enumerate exemplificativ în art. 74 din Codul penal nu obligă instanța de judecată să o considere circumstanță atenuantă judiciară și să coboare pedeapsa aplicată sub minimul prevăzut de norma incriminatoare. Recunoașterea drept circumstanțe atenuante a imprejurărilor legate de conduita corespunzătoare a inculpatul anterioară dar si ulterioara comiterii faptei este lăsată insa la aprecierea instanței, care ține seama de pericolul social concret al faptelor, de ansamblul împrejurărilor în care s-au săvârșit infracțiunile, de urmările produse, precum și de orice alte elemente privitoare la persoana infractorului. În cauza, nici lipsa antecedentelor penale nu semnifica mai mult decât un comportament normal, de conformare .
Pe cale de consecintă a fost condamnat inculpatul D. A. L. pentru săvârșirea a două infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art.184 alin.2 și 4 Cod penal in conditiile art.3201 alin.7 Cod procedură penală la pedepsele de 8 luni inchisoare (parte vatamata G. L.) și respectiv 6 luni inchisoare (partea vatamata M. I. G.), apreciind că aceste pedepse vor constitui un avertisment suficient pentru inculpat de a nu mai săvârși fapte cu caracter penal în viitor si care corespund, ca natura și cuantum scopului sanctionator și preventiv(special și general) edictat de dispozitiile art.52 Cod penal.
În temeiul art. 33 alin.1 lit.b) Cod P. s-a constatat că infractiunile deduse judecatii au fost comise in conditiile concursului ideal de infractiuni si in temeiul art. 34 alin.1 lit.b) Cod P. s-au contopit pedepsele stabilite urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 8 luni inchisoare.
În temeiul art. 71 alin.1 și 2 Cod penal cu referire la D. RIL nr. 7. a I. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a Cod penal, constatând, raportat la natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, existenta unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității, motiv pentru care exercitiul acestora a fost interzis pe durata prev de art. 74 alin.2 Cod penal.
In ceea ce priveste modalitate de executare a pedepsei aplicate s-a apreciat că, prin raportare la gradul de pericol social al faptei reflectat în pedepsele concret aplicate și la periculozitatea inculpatului evidențiată prin absența antecedențelor penale, imprejurarea că referatul de evaluare nr.421/RE/(...) efectuat de către S. de P. de pe lânga Tribunalul Cluj nu a evidentiat in comportamentul inculpatului factori de risc in reiterarea unui comportament deviant, accidentul produs reprezentând o experienta negativa pentru inculpat dar si atitudinea inculpatului care a manifestat regret si disponibilitate pentru despăgubirea părtilor vatamate, elemente fată de care s-a considerat că procesul de reeducare a inculpatului a si inceput, reintegrarea și reinserția socială a acestuia se poate realiza și fără executarea pedepsei in regim de detentie, cu atât mai mult cu cât inculpatul este pe deplin integrat in societate, comportamentul său fiind unul corespunzator atat in societate cât si in familie, astfel cum rezulta din caracterizările depuse la dosar.
Pe cale de consecinta în temeiul art. 81 alin.1 și art.82 alin.1 Cod P. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 2 ani 8 luni, care incepe să curga de la data ramânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod P. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 359 Cod Procedura P.ă s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 Cod P. privind revocarea suspendării condiționate.
În temeiul art. 55 din Legea nr.136/1995 modificată, cu referire la D. pronuntată in RIL nr.I/2005 a I. s-a constatat calitatea de asigurător a SC A. R.
-. V. I. G. SA, cu sediul in mun.B. Bdul Carol I nr.31-33, sector 2, urmând ca aceasta să răspundă în limitele și conditiile legii și ale contractului (politei) de asigurare de răspundere civilă auto RCA seria RO/01/TO/XZ nr.002185675 emisa la data de (...).
În temeiul art.3 , 4 alin.1 lit.b) și art.7 rap la pct.10 din Anexa parte integranta din Legea nr.76/2008 s-a dispus, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, prelevarea probelor biologice de la inculpatul D. A. L., fiul lui D. M. și D. L., născut la data de (...) in mun.C.-N., jud.C., cu domiciliul in mun.C.-N., str.D. F. nr. 21 ap.24 jud.C., cetătean român, studii medii, stagiul militar nesatisfăcut, elev la C. D. N., necăsătorit, fără antecedente penale, CNP 1., in măsura in care nu sunt incălcate alte drepturi.
Împotriva acestei sentințe au declarat recursu P. de pe lângă Judecătoria
Cluj-Napoca, inculpatul D. A. L. și partea civilă G. L.
P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a solicitat casarea sentinței și rejudecând să se dispună condamnarea inculpatului D. A. L. la o pedeapsă cu închisoarea în cuantum sporit, pentru cele două infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.2 și 4 C.pen., cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, arătând în motivarea recursului că raportat la gravitatea faptelor, împrejurarea că accidentului din care a rezultat vătămarea gravă a celor două minore s-a petrecut pe trecerea de pietoni după ce inculpatul a depășit mai multe autoturisme, la urmările produse ambele părți vătămate suferind leziuni corporale vindecabile într-o perioadă de 100-110 zile, partea vătămată G. L. și 80-85 de zile partea vătămată M. I.-G., pedepsele aplicate sunt prea mici, chiar în condițiile în care inculpatul și-a recunoscut vinovăția prevalându-se de dispozițiile art.3201 C.proc.pen.
S-a mai susținut că în cursul urmăririi penale, inculpatul a încercat să își diminueze răspunderea, acreditând ideea că un alt autovehicul i-ar fi tăiat calea
și încercând să evite coliziunea cu acesta a accidentat cele două părți vătămate, precum și că acesta a mai fost sancționat pentru comiterea unei contravenții la regimul circulației respectiv depășirea cu 50 km/h a vitezei admise.
În acest context s-a apreciat că modalitatea de executare a pedepsei, prin suspendare condiționată nu este suficientă pentru reeducarea inculpatului și se impune exercitarea unei supravegheri pe perioada unui termen de încercare mai îndelungat, în care să se interzică inculpatului și dreptul de a mai conduce autovehiculul.
Partea vătămată G. L. a solicitat la rândul său casarea sentinței și majorarea pedepsei aplicate inculpatului și a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, arătând că urmările accidentului a cărui vină exclusivă aparține inculpatului sunt deosebit de grave, partea vătămată a rămas cu infirmitate permanentă având un picior mai scurt cu 2,55 cm, iar raportat și la conduita făptuitorului nu se justifică aplicarea unei pedepse atât de blânde, cu suspendarea condiționată.
Inculpatul D. A. L. a arătat în motivarea recursului că în favoarea sa, se impune reținerea unor circumstanțe atenuante în sensul dispozițiilor art.74 alin.1 lit.a și c C.pen. și reducerea pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, ținându-se cont de atitudinea sa în cursul procesului, de modalitatea în care s-a produs accidentul, împrejurarea că acesta circula cu o viteză situată la
45 km/h, respectiv sub limita legală impusă, și de împrejurarea că acesta este tânăr, este o persoană nonconflictuală, este angajat în muncă, nu are antecedente penale.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că recursurile sunt întemeiate însă, pentru alte motive decât cele invocate, în sensul ce se va reține în cele ce urmează.
Astfel, în ședința publică din data de 22 martie 2012 Judecătoria Cluj-
Napoca a pus în discuția părților soluționarea cauzei pe latură penală, ca urmare a faptului că inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art.3201 C.proc.pen., și disjungerea laturii civile a cauzei, pentru a cărei soluționare se impunea administrarea unor probe, inclusiv aceea cu expertiza medico-legală pentru a se stabili dacă urmările accidentului de circulație a căror victime au fost părțile vătămate M. I. G. și G. L., sunt altele decât cele reținute inițial în actele medico- legale în cursul urmăririi penale, dacă s-a ivit o situație care să determine reținerea unei infirmități permanente, sau leziunile suferite, pot fi încadrate din punct de vedere medico-legal în noțiunea de sluțire.
Cu toate că reprezentantul P. și părțile au solicitat soluționarea laturii penale a cauzei alături de acțiunea civilă, instanța, fără a motiva, a dispus disjungerea laturii civile, citarea în cauză a unor martori și efectuarea unei expertize medico-legale în privința celor două părți vătămate în sensul mai sus.
Având în vedere că soluționarea laturii penale a cauzei, în sensul individualizării pedepselor și a modalității de executare a pedepsei rezultante în ceea ce-l privește pe inculpatul D. A. L., care și-a asumat vinovăția pentru săvârșirea celor două infracțiuni de vătămare corporală prev.de art.184 alin.2 și 4
C.pen., depinde nu numai de aspecte care se referă la persoana acestuia, modalitatea de săvârșire a infracțiunii, ci și de urmările produse, iar aceste urmări au fost stabilite în cursul urmăririi penale, însă ulterior s-a invocat faptul că este posibilă o modificare a concluziilor medico-legale, dispunându-se chiar efectuarea unei expertize în cauză, Curtea apreciază că în mod greșit instanța de fond a dispus disjungerea acțiunii civile, în această situație impunându-se soluționarea împreună cu latura penală.
Pentru a se pronunța asupra recursurilor declarate în cauză, este necesar a examina toate circumstanțele reale și personale care trebuie avute în vedere la individualizarea pedepselor și a modalității de executare a acesteia, astfel că în condițiile în care există unele incertitudini în legătură cu urmările pe care faptele le-au produs, stabilirea gradului de pericol social în concret, nu este posibilă.
Pentru considerentele mai sus arătate și apreciind că este incident cazul de casare prev.de art.3859 pct.10 și 171 C.proc.pen., în baza art.38515 pct.2 lit.c
C.proc.pen., va admite recursurile declarate în cauză, va casa în întregime sentința atacată, dispunând trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond, urmând ca acțiunea civilă exercitată de părțile vătămate G. L. și M. I.-G. să se soluționeze alături de cea penală, urmând ca la stabilirea sancțiunii să se aibă în vedere motivele de recurs formulate de reprezentantul P., partea civilă G. L. și inculpat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, ținându-se cont și de probele ce urmează a fi administrate în latura civilă.
Văzând și disp.art.192 alin.3 C.proc.pen.,
PENTRU ACESTE M.IVE IN NUMELE LEGII
D E CI D E
Admite recursurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA, inculpatul D. A. L. și partea civilă G. L. asistată de reprezentanții legali G. R. și G. T. împotriva sentinței penale nr. 459 din 5 aprilie 2012 a J. C.-N., pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 septembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M. R.C. I. A. D. L.
GREFIER L. A. S. red.C.I./A.C.
2 ex. - (...) jud.fond. P. P.T.
| ← Sentința penală nr. 62/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 249/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
