Decizia penală nr. 1256/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1256/R/2012
Ședința publică din 20 septembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: V. G., judecător JUDECĂTORI: D. P.
M. B. G.IER: D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul L. O. împotriva sentinței penale nr.411 din 27 martie 2012 a Judecătoriei B., trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin.1 din O.U.G nr.195/2002 modificată și republicată, constând în conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică peste limita legală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av.Călin Todea, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorul din oficiu al inculpatului, av.M. M., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.
Apărătorul inculpatului depune la dosar adeverința trimisă prin fax în original, un bilet de externare, din care rezultă că a fost operat de colecist și alte două adeverințe.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței și în principal, să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, motivul de casare fiind imposibilitatea inculpatului de a se prezenta la judecata cauzei și de a înștiința instanța despre această situație, conform art.385/9 pct.21
C.pr.pen. Susține că a depus la dosar acte medicale din care rezultă că la data de
13 martie 2012 când s-a judecat cauza, inculpatul a suferit de afecțiuni medicale care l-au pus în imposibilitatea de a se prezenta la instanță. Dacă acesta avea posibilitatea să se prezinte la judecată, ar fi putut să-și exprime poziția, iar instanța ar fi făcut o apreciere corectă a persoanei sale. Inculpatul nu a avut nici posibilitatea de a înștiința instanța despre această situație, pentru că este absurd să se ceară unei persoane bolnave să-și amintească de cauzele pe care le are pe rol și să anunțe organele judiciare. În opinia lui, a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, astfel că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.
În subsidiar, solicită casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă într-un cuantum mai redus, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art.81 C.pen. Instanța de fond a reținut că inculpatul a avut o atitudine nesinceră, de nerecunoaștere, însă trebuia să se observe că a recunoscut că a circulat cu autoturismul, că a fost oprit de organele de poliție, că a consumat alcool și că nu a contestat valoarea alcoolemiei. Doar pentru că a refuzat cea de-a doua probă, nu se poate concluziona că nu a recunoscut fapta.
Era dreptul inculpatului să accepte sau nu, iar atitudinea lui a fost în acest sens datorită stării de emoție în care se afla. Prin urmare, solicită a se reține că inculpatul are o vârstă respectabilă, că nu are antecedente penale, că a recunoscut comiterea faptei și pe cale de consecință, aplicarea unei pedepse într- un cuantum mai redus, cu suspendarea condiționată a executării sancțiunii, conform art.81 C.pen.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, apreciind că pedeapsa aplicată și modalitatea de executare aleasă sunt corecte, având în vedere cazierul destul de bogat al inculpatului în privința acestui gen de infracțiuni.
Apărătorul inculpatului arată că niciodată acesta nu a fost sancționat pentru comiterea vreunei fapte penale și nici că a condus sub influența băuturilor alcoolice.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită a se avea în vedere că a recunoscut că a consumat alcool și că a condus autoturismul, însă în 30 de ani, nu a avut niciodată permisul suspendat. În legătură cu celelalte sancțiuni, arată că a mai fost sancționat pentru depășirea vitezei, dar nu pentru comiterea vreunei fapte penale. Legat de a doua probă, arată că a refuzat pentru că era târziu și nu știa că rezultatul putea să fie în favoarea lui. Totodată, solicită a se reține că era în interesul lui să se prezinte la instanță, dar pentru motivele arătate mai sus, s-a aflat în imposibilitate de a se prezenta.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.411 din 27 martie 2012 pronunțată de Judecătoria
Bistrița în dosarul nr.(...), a fost condamnat inculpatul L. O., pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o alcoolemie peste limita legală prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, republicată, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b
Cod Penal.
Conform art. 86/1 Cod penal,s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului L. O. și implicit pedepsele accesorii, potrivit art. 71 al. 5 Cod penal, stabilind un termen de încercare de 5 ani pe durata căruia acesta urmează a se supune următoarelor măsuri de supraveghere: a). să se prezinte periodic la S. de P. de pe lângă T. B.-N., la datele ce urmează a fi stabilite de către această instituție. b). să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea. c). să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă. d). să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86/4 din Codul
Penal.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 350 lei cu titlu cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în data de (...), ora
23.28, organele de poliție din cadrul Poliției Municipiului B., în timp ce efectuau serviciul de supraveghere al traficului rutier pe D., pe raza C. V. din Municipiul B., au înregistrat pe aparatul radar autoturismul cu numărul de înmatriculare B. circulând cu viteza de 82 km/h în direcția B.-B..
Conducătorul auto nu a oprit la semnalul regulamentar al organelor de poliție, astfel că acestea au procedat la urmărirea autoturismului în cauză. La virajul stânga pe D., autoturismul cu numărul de înmatriculare B. a oprit în dreptul unui imobil.
În autoturismul marca Opel Astra a fost identificată o singură persoană de sex masculin în persoana inculpatului L. O. întrucât emana vapori de alcool, organele de poliție au solicitat inculpatului să se supună probei cu etilotestul. Inculpatul a fost de acord, însă nu s-a reușit testarea, aparatul neindicând vreo valoare, astfel că inculpatul a fost invitat să însoțească organele de poliție la o unitate spitalicească în vederea recoltării probelor biologice de sânge pentru stabilirea alcoolemiei.
Inculpatul L. O. a fost de acord, astfel că împreună cu organele de poliție s- a deplasat la S. J. de U. B. - Secția U. P. U. La ora 00.10 a zilei de (...), inculpatului L. O. i-a fost recoltată prima probă de sânge, totodată fiind examinat din punct de vedere clinic de către medicul specialist medicină de urgență dr. C. H. Cu ocazia examinării, inculpatul a relatat că nu a consumat băuturi alcoolice, fiind consemnat la rubrica „C" a buletinului „afirmativ nu". Cu această ocazie, medicul specialist a constatat prezența halenei alcoolice și a concluzionat că inculpatul L. O. „. sub influența băuturilor alcoolice(f.8). inculpatul a refuzat semnarea procesului verbal de examinare clinică și a celui de prelevare.
Prelevarea primei probe de sânge s-a efectuat utilizându-se trusa standard, aspect confirmat prin adresa nr.3010/X/(...) a S.ui de M. L. B. N. prin care se comunică că trusa standard pentru evaluarea probelor biologice de sânge a conținut două flacoane de sânge.
D. prelevarea primei probe de sânge, inculpatului L. O. i-a fost adus la cunoștință că la interval de o oră trebuie să i se recolteze cea de-a doua probă de sânge, însă acesta a refuzat motivat de faptul că se grăbește întrucât dimineață trebuie să plece spre capitală. Inculpatului i s-a adus la cunoștință, atât de către personalul medical cât și de organele de poliție că, în cazul refuzului celei de-a doua probe, nu se va putea proceda la recalcularea alcoolemiei.
Despre refuzul celei de-a doua probe, medicul specialist medicină de urgență dr. C. H. a făcut mențiune pe procesul-verbal de prelevare cât și pe buletinul de analiză toxicologică alcoolemie (f.8-9).
Prin Buletinul de A. T. - A. nr.684 din (...) emis de S. J. de M. L. B.-N., s-a stabilit că inculpatul L. O. avea o alcoolemie de 1,35 gr %o alcool pur în sânge la prima probă (ora 00.10) -f.10.
Inculpatul L. O., deși legal citat, nu s-a prezentat în instanță - din cuprinsul procesului verbal de executare a mandatului de aducere, reiese că inculpatul se află în B. în interese de serviciu.
Analizând actele și lucrările de la dosar, respectiv cele ale dosarului nr.
3878/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, declarațiile martorilor C. H. F. (f. 88), L.te Iolanda C. (f. 89), H. D. Grigore (f. 90), M. V. Florin
(f. 99), Lazăr D. Cristian (f. 100), Măgherușan I. Călin (f. 106), audiați în cursul judecății, instanța reține în fapt următoarele:
În data de (...), ora 23.28, organele de poliție din cadrul Poliției
Municipiului B., în timp ce efectuau serviciul de supraveghere al traficului rutier pe D., pe raza C. V. din Municipiul B., au înregistrat pe aparatul radar autoturismul cu numărul de înmatriculare B. circulând cu viteza de 82 km/h în direcția B.-B..
Conducătorul auto nu a oprit la semnalul regulamentar al organelor de poliție, astfel că acestea au procedat la urmărirea autoturismului în cauză. La virajul stânga pe D., autoturismul cu numărul de înmatriculare B. a oprit în dreptul unui imobil. În autoturismul marca Opel Astra a fost identificată o singură persoană de sex masculin în persoana inculpatului L. O. întrucât emana vapori de alcool, organele de poliție au solicitat inculpatului să se supună probei cu etilotestul inculpatul a fost de acord, însă nu s-a reușit testarea, aparatul neindicând vreo valoare, astfel că inculpatul a fost invitat să însoțească organele de poliție la o unitate spitalicească în vederea recoltării probelor biologice de sânge pentru stabilirea alcoolemiei.
Inculpatul L. O. a fost de acord, astfel că împreună cu organele de poliție s- a deplasat la S. J. de U. B. - Secția U. P. U. La ora 00.10 a zilei de (...), inculpatului L. O. i-a fost recoltată prima probă de sânge, totodată fiind examinat din punct de vedere clinic de către medicul specialist medicină de urgență dr. C. H. Cu ocazia examinării, inculpatul a relatat că nu a consumat băuturi alcoolice, fiind consemnat la rubrica „C" a buletinului „afirmativ nu". Cu această ocazie, medicul specialist a constatat prezența halenei alcoolice și a concluzionat că inculpatul L. O. „. sub influența băuturilor alcoolice" if.8). inculpatul a refuzat semnarea procesului verbal de examinare clinică și a celui de prelevare.
Prelevarea primei probe de sânge s-a efectuat utilizându-se trusa standard, aspect confirmat prin adresa nr.3010/X/(...) a S.ui de M. L. B. N. prin care se comunică că trusa standard pentru evaluarea probelor biologice de sânge a conținut două flacoane de sânge. D. prelevarea primei probe de sânge, inculpatului L. O. i-a fost adus la cunoștință că la interval de o oră trebuie să i se recolteze cea de-a doua probă de sânge, însă acesta a refuzat motivat de faptul că se grăbește întrucât dimineață trebuie să plece spre capitală. inculpatului i s-a adus la cunoștință, atât de către personalul medical cât și de organele de poliție că, în cazul refuzului celei de-a doua probe, nu se va putea proceda la recalcularea alcoolemiei.
Despre refuzul celei de-a doua probe, medicul specialist medicină de urgență dr.
C. H. a făcut mențiune pe procesul-verbal de prelevare cât și pe buletinul de analiză toxicologică alcoolemie (f.8-9).
Prin Buletinului de A. T. - A. nr.684 din (...) emis de S. J. de M. L. B.-N., s-a stabilit că inculpatul L. O. avea o alcoolemie de 1,35 gr %o alcool pur în sânge la prima probă (ora 00.10) -f.10.
Raportat la starea de fapt reținută instanța a apreciat că fapta inculpatului
L. O., de a conduce pe drumurile publice un autoturism, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, săvârșită cu vinovăție, sub aspectul laturii subiective întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.87 al.1 din OUG 195/2002, republicată, pentru care instanța îl va condamna la pedeapsa de 2 ani închisoare.
La reținerea în sarcina inculpatului a infracțiunii rutiere prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, instanța a avut în vedere atitudinea adoptată de inculpat după surprinderea sa în trafic la volanul autoturismului, acesta contestând consumul de alcool cu ocazia examinării preliminare făcută de către medicul specialist în medicină de urgență în condițiile în care prezenta o pregnantă halenă alcoolică, precum și simptomele specifice unei persoane aflată sub influența alcoolului. Se impune a fi menționat că ulterior inculpatul a revenit asupra poziției exprimate inițial recunoscând consumarea a 3-4 pahare de vin - aspect învederat instanței și de prietenii săi, respectiv martorii M. V. (f. 99) și
Lazăr D. (f. 100).
De asemenea, instanța a avut în vedere refuzul exprimat de inculpat cu privire la semnarea procesului verbal de examinare clinică și a procesului verbal de prelevare a primei probe biologice, dar mai ales refuzul acestuia de a se supune recoltării celei de a doua probe de sânge pe motiv că este grăbit - împrejurare consemnată de medicul specialist pe actele întocmite (buletinul de analiză toxicologică alcoolemie - f. 10 și procesul verbal de prelevare - f.9) și confirmată atât de către medic cu prilejul declarațiilor ce i-au fost luate (f. 19 și f.
88), cât și de către lucrătorii de poliție H. D. (f. 90) și Măgherușan I. (f. 106), cu mențiunea că inculpatul a fost informat de îndată cu privire la consecințele nesupunerii sale la recoltarea celei de a doua probe de sânge.
În ceea ce privește apărările făcute de inculpat în cursul urmăririi penale, instanța le apreciază ca nefondate, fiind făcute într-un singur scop: obținerea exonerării de răspundere penală. Astfel, după ce a refuzat nejustificat recoltarea celei de a doua probe biologice (fiind informat cu privire la consecințele unei asemenea conduite), inculpatul a înțeles să invoce nulitatea actelor întocmite
(buletinul de analiză toxicologică alcoolemie și buletinul de examinare clinică) pe motiv că ele conțin anumite carențe, anumite deficiențe. Totodată, inculpatul a invocat nesocotirea metodologiei de recoltare a probelor biologice respectiv nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la cantitatea de sânge ce se impune a fi recoltată în astfel de cazuri, la intervalul de timp în care se face prelevarea probei biologice, la instrumentul de recoltare și la recipientul de păstrare a probei de sânge supuse analizei. Luând în examinare aspectele relevate de inculpat, instanța apreciază că în cauză lucrătorii de poliție și personalul medical și-au îndeplinit în mod corespunzător obligațiile profesionale, metodologia de prelevare a probelor biologice fiind respectată, iar actele întocmite conțin elementele prescrise de actele normative în materie.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere circumstanțele concrete de comitere a faptei, riscurile la care a expus pe ceilalți participanți la traficul rutier și implicit consecințele grave ce s-ar fi putut abate asupra acestora.
Securitatea rutieră depinde nu numai de factorii obiectivi cum sunt starea tehnică a autovehiculelor sau starea drumurilor, dar și de factori subiectivi. Alcoolul, chiar dacă este consumat în cantități mici diminuează simțitor puterea de discernământ, capacitatea de concentrare și atenție a conducătorului auto, le alterează semnificativ reflexele și timpul de reacție. Prin urmare consumul de alcool anterior urcării la volan periclitează siguranța circulației pe drumurile publice, inculpatul punând în pericol nu numai siguranța sa, ci și a celorlalți participanți la trafic, instanța apreciind că numai hazardul a făcut ca activitatea inculpatului să nu aibă consecințe dintre cele mai grave pentru viața sau integritatea corporală a acestora.
Raportat la aceste aspecte și având în vedere amploarea fenomenului infracțional pe tărâm rutier (ce necesită o reacție promptă, fermă, adecvată, intransigentă din partea autorităților, inclusiv judiciare, pentru stăvilirea sau stăpânirea acestuia), instanța nu a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a Cod penal, absența antecedentelor penale fiind singurul considerent pentru care pedeapsa aplicată inculpatului este stabilită pe un palier mediu între limitele speciale prevăzute de lege.
Totodată, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a
Teza a II-a și lit. b Cod Penal.
În ceea ce privește alegerea modalității de executare a pedepsei închisorii aplicată inculpatului, instanța a optat pentru suspendarea sub supraveghere dat fiind atitudinea adoptată de inculpat. În primul rând se impune a fi remarcat că inculpatul nu a oprit la semnalul regulamentar făcut de lucrătorul de poliție, a refuzat să semneze actele medicale, a refuzat să se supună celei de a doua probe biologice, a refuzat să dea declarații la sediul poliției. Totodată, instanța a avut în vedere declarațiile date de polițiștii (f. 90 și f. 106), ce l-au surprins conducând autoturismul pe drumul public aceștia arătând că inculpatul nu numai că nu au oprit la semnal dar mai mult decât atât le-a spus acestora că obișnuiește să bea cafeaua cu prefectul, iar în sediul poliției le-a solicitat un spriț dacă tot a fost oprit din drum. Aceste împrejurări denotă clar incapacitatea inculpatului de a respecta persoanele investite cu autoritate publică, acesta neprezentându-se nici în fața instanței de judecată deși a fost citat în mod repetat, inclusiv cu mandat de aducere. Ca atare, instanța a considerat că este optim și oportun ca inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa închisorii cu suspendarea sub supraveghere a închisorii, tocmai pentru a fi o perioadă de timp într-un contact constant cu autoritățile judiciare, acestea urmărind îndeaproape conduita adoptată de acesta ulterior condamnării.
Prin urmare, în temeiul art. 86/1 Cod penal, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de lege și apreciind că îndreptarea inculpatului este posibilă și fără executarea efectivă a pedepsei închisorii aplicată acestuia, instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului L. O. și implicit pedepsele accesorii, potrivit art. 71 al. 5 Cod penal, stabilind un termen de încercare de 5 ani pe durata căruia acesta urmează a se supune următoarelor măsuri de supraveghere: a). să se prezinte periodic la S. de P. de pe lângă T. B.-N., la datele ce urmează a fi stabilite de către această instituție. b). să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea. c). să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă. d). să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Așa cum s-a arătat mai înainte, în opinia instanței, numai suspendarea sub supraveghere este de natură să asigure îndreptarea socială a inculpatului, conștientizarea rolului și rostului conferit unei autorități publice, respectul ce trebuie datorat acesteia și măsurilor dispuse în conformitate cu dispozițiile legale. Un alt aspect ce pledează în favoarea acestei soluții îl constituie numeroasele abateri comise de inculpat, înscrise în cazierul auto al acestuia și care denotă tendința acestuia de a nesocoti în mod repetat regulile ce guvernează circulația pe drumurile publice. Prin urmare, raportat la considerentele mai sus expuse, instanța a apreciat că o eventuală suspendare condiționată a executării prezentei pedepse cu închisoarea aplicată inculpatului nu ar putea contribui eficient și decisiv la îndreptarea deplină a acestuia în condițiile în care organele judiciare nu ar avea posibilitatea de a urmări îndeaproape conduita urmată de inculpat ulterior condamnării, de a verifica periodic dacă inculpatul a înțeles semnificațiile și beneficiile alegerii făcute de instanță cu privire la modul de executare a pedepsei închisorii aplicată acestuia.
Totodată, instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.
86/4 alin. 1 din Codul Penal și art. 83 Cod penal, potrivit cărora, dacă în cursul termenului de încercare inculpatul va comite din nou o infracțiune pentru care se va pronunța o condamnare definitivă, instanța a revocat suspendarea sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei fără a se contopi cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune. De asemenea, instanța a pus în vederea inculpatului disp. art. 86/4 alin. 2 Cod penal conform cărora dacă cel condamnat nu îndeplinește cu rea credință măsurile de supraveghere stabilite de instanță, ori prevăzute de lege, s-a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a acesteia.
În temeiul art.191 Cod procedură penală, instanța l-a obligat pe inculpatul L. O., să plătească, în favoarea statului, suma de 350 lei cu titlu cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs inculpatul L. O. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și în principal să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pe motiv că inculpatul a fost în imposibilitatea de a se prezenta la instanță și de a înștiința despre această împrejurare.
În motivele de recurs inculpatul a arătat că a depus la dosar acte medicale din care rezultă că la data de 13 martie 2012 când s-a judecat cauza pe fond , acesta a avut anumite afecțiuni medicale care l-au pus în imposibilitatea de a se prezenta la instanță. Dacă acesta avea posibilitatea să se prezinte , putea să-și exprime poziția, iar instanța ar fi făcut o apreciere corectă a persoanei sale.
Inculpatul în subsidiar a solicitat casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei noi hotărâri , prin care să se dispună condamnarea sa la o pedeapsă într-un cuantum redus, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei potrivit art.81 C.p.
Instanța de fond a reținut că inculpatul a avut o atitudine nesinceră, de nerecunoaștere, însă trebuia să se observe că acesta a recunoscut că a circulat cu autoturismul , că a fost oprit de organele de poliție, că a consumat băuturi alcoolice și că nu a contestat valoarea alcoolemiei. Doar pentru că a refuzat cea de-a doua probă nu se poate aprecia că nu a recunoscut fapta.
Analizând sentința penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a reținut în mod corect că la data de 9 septembrie 2010 în jurul orelor 23,28 organele de poliție din cadrul municipiului B. , în timp ce efectuau serviciul de supraveghere a traficului rutier pe raza cartierului V. din municipiul B., au înregistrat pe aparatul radar autoturismul cu nr. de înmatriculare BN -0. circulând cu o viteză de 82 km/h, iar la semnatului polițistului de oprire a autoturismului , inculpatul a virat spre stânga, fără să oprească, continuându-și deplasarea , motiv pentru care organele de poliție au plecat în urmărirea acestuia cu autoturismul din dotare, iar după ce au reușit să-l oprească au constatat că acesta era condus de inculpatul L. O. și întrucât emana miros de alcool, organele de poliție au solicitat inculpatului să se supună probei cu etilotestul, inculpatul fiind de acord , însă nu s-a reușit testarea alcoolemiei , sens în care inculpatul a fost condus la o unitate medicală în vederea recoltării probelor biologice.
Inculpatului i s-a recoltat o singură probă biologică, din conținutul căreia a rezultat că acesta avea o alcoolemie în sânge de 1,35 gr.%.0 la prima probă recoltată, respectiv ora 00,10 potrivit buletinului de analiză nr.684 din (...) emis de S. J. de M. L. B. N., inculpatului nu i s-a recoltat cea de-a doua probă biologică, întrucât acesta a refuzat .
Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpat, deoarece aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită în limitele prevăzute de lege pentru fapta reținută în sarcina acestuia , ținându-se seama de disp. art.72 C.p., pedeapsă care a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de 5 ani, stabilindu-se în sarcina inculpatului și obligațiile pe care acesta trebuie să le îndeplinească pe perioada termenului de supraveghere a executării pedepsei.
Solicitarea inculpatului de trimitere a cauzei spre rejudecare, pe motiv că acesta a fost în imposibilitate de a se prezenta la instanță spre a fi audiat și că a fost în imposibilitate de a încunoștința instanța despre această împrejurare, este neîntemeiată.
Instanța de fond l-a citat pe inculpat la mai multe termene de judecată cu mandat de aducere , însă inculpatul nu a fost prezentat la instanță, pe motiv că s-ar afla în municipiul B., iar organele de poliție nu au executat mandatul de aducere, pe acest motiv (f.91 dosar fond).
Soția inculpatului a dat personal o declarație în acest sens , din care a rezultat că inculpatul nu se poate prezenta la termenul de judecată pentru care a fost citat cu mandat de aducere, respectiv 6 decembrie 2011, fiind plecat la B. în vederea rezolvării unor probleme personale.
Inculpatul nu a depus la instanța de fond nici un act medical din care să rezulte imposibilitatea prezentării sale la instanță.
Pe de altă parte inculpatul a avut apărător ales în persoana av. Săsărman Gavril, care i-a asigurat apărarea, fiindu-i respectate toate drepturile inculpatului, cauza fiind amânată la mai multe termene de judecată la care au fost audiați martorii propuși prin rechizitoriu, iar instanța de fond s-a pronunțat cu privire la toate apărările formulate de inculpat, inclusiv cu privire la nulitatea unor acte de urmărire penală, respectiv a buletinului de analiză toxicologică alcoolemie.
Nici solicitarea inculpatului din petitul subsidiar referitoare la reducerea cuantumului pedepsei aplicate acestuia, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu este întemeiată.
Instanța de fond la stabilirea pedepsei în cauză, a ținut seama de gradul mare de alcoolemie pe care îl avea inculpatul la prima probă biologică recoltată, respectiv de 1,35 gr%.0, care este aproape dublă față de limita (0,80 gr.%.0), pentru ca fapta să constituie infracțiune, că inculpatul nu a oprit la semnalul organelor de poliție, fiind necesară urmărirea acestuia cu autoturismul din dotare a organelor de poliție, la fel acesta a refuzat recoltarea celei de-a doua probe biologice, iar la instanța de fond deși a fost citat la mai multe termene de judecată, inclusiv cu mandat de aducere, acesta nu s-a prezentat , dând dovadă de o indiferență totală față de fapta comisă în prezenta cauză.
Pe de altă parte, potrivit buletinului de cazier auto inculpatul a fost sancționat de mai multe ori pentru săvârșirea unor contravenții la legea circulației, de unde rezultă că acesta a avut și anterior un comportament necorespunzător referitor la respectarea normelor privind circulația pe drumurile publice.
Având în vedere că nu s-a încălcat dreptul la apărare al inculpatului și că nu se impune reducerea pedepsei și schimbarea modalității de executare a acesteia, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p. recursul formulat de inculpatul L. O. împotriva sentinței penale nr.411 din 27 martie 2012 a Judecătoriei B. urmează să fie respins, ca nefondat.
În baza art.189 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea baroului de A. C. suma de 50 lei reprezentând onorariu provizoriu pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din FMJ.
Potrivit art.192 alin-2 C.p.p. inculpatul urmează să plătească statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 50 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul L. O., fiul lui T. si R., născut la 24 martie 1961 împotriva sentinței penale nr. 411 din 27 martie 2012 a
Judecătoriei B..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat M. M.
Obligă pe recurentul L. O. să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial parțial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 20 septembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
V. G. D. P. M. B.
G.IER D. S.
Red.V.G./S.M.D.
2 ex./(...)
Jud.fond.M. F.
| ← Decizia penală nr. 1121/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 743/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
