Decizia penală nr. 1268/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
D. P.Ă NR.1268/R/2012
Ședința publică din 24 septembrie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : L. M. , judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș.
GREFIER : M. B.
P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către P. de pe lângă
Judecătoria Cluj-Napoca, împotriva sentinței penale nr. 627/ (...), pronunțată în dosar nr.(...) al J. C.-N., privind pe inculpatul H. I. R. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.e C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul H. I. R., av.L. C. G., din cadrul Baroului Clu, cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul H. I. R.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Reprezentantul M.ui P. susține recursul pentru considerentul principal vizând greșita individualizare a pedepsei, prin prisma art.72 C., sens în care solicită a fi admis, casarea în parte a soluției primei instanțe, reținerea cauzei spre rejudecare și în urma reevaluării pericolului social al faptei și făptuitorului, pentru considerentele arătate și în memoriul depus la dosarul cauzei, care relevă o faptă de o gravitate substanțială raportat la circumstanțele reale în care a fost comisă de către inculpat, să se aplice acestuia o sancțiune penală principală constând în pedeapsa închisorii cu menținerea modalității de executare, prin majorarea cuantumului pedepsei, dat fiind faptul că prima instanță reținând toate elementele cu obiectivitate din perspectiva stării de fapt dedusă judecății, de altfel soluționate prin prisma art.320/1 C.pr.pen., a aplicat acestuia o pedeapsă redusă la minimul special, fără o justificare substanțială din perspectiva art.72 C.
În ceea ce privește solicitarea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea de tâlhărie, lasă soluția la aprecierea instanței dintr-un considerent principial. Personal, opinează că prima instanță a soluționat corect aspecte legate de încadrare juridică și nu rezultă elemente în plus legate de acțiunea violentă a inculpatului asupra părții vătămate cu urmările din art.180 C.
Problema de principiu pe care o lasă la aprecierea instanței este cea legată de argumentația colegilor săi, care consideră că aceste argumente se regăsesc în unele din soluțiile date chiar de Curtea de A. C., în spețe similare, ceea ce ar echivala cu schimbarea practicii judiciare în materia ipotezei în discuție. Personal, nu a identificat soluții de speță corespunzătoare, nici colegii săi nu fac referire în cuprinsul memoriului, motiv pentru care solicita ca instanța de recurs să se pronunțe și asupra acestui motiv.
Prin urmare, subliniază că soluția instanței sub acest aspect este corectă. Argumentele colegilor le susține pentru că este o problemă care implică o discuție teoretică, pentru a concretiza practica viitoare. Solicită a se da o dezlegare pricinii și sub acest aspect al încadrării juridice a faptei.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul H. I. R., solicită respingerea recursului ca nefondat cu consecința menținerii sentinței penale atacate ca fiind legală și temeinică.
În ceea ce privește schimbarea încadrării juridice, precizează faptul că este unanim cunoscut că pentru reținerea infracțiunii de tâlhărie, trebuie să se realizeze în conținutul constitutiv atât o acțiune principală de furt, cât și una adiacentă de violență ca un mijloc de comitere a furtului. În cazul de față nu a existat o acțiune de exercitare a violențelor, chiar partea vătămată declarând că nu a fost lovită și nu a suferit leziuni (f.16-17 dosar u.p).
Prin urmare, consideră că nu se impune schimbarea de încadrare juridică, cu atât mai mult cu cât, judecata în primă instanță s-a făcut în baza art.320/1
C.pr.pen., cu recunoașterea faptelor reținute în actul de sesizare și în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
În ce privește cuantumul pedepsei, consideră că instanța de fond a reținut corect faptul că pedeapsa de 2 ani constituie un avertisment suficient pentru ca inculpatul să nu mai săvârșească fapte cu caracter penal în viitor și corespunde întru totul, ca natură și cuantum, scopului prev. de art.52 C.
Referitor la modalitatea de executare, având în vedere că inculpatul nu a avut antecedente penale, pe parcursul procesului a manifestat o conduită sinceră, chiar recuperându-se contravaloarea bunurilor sustrase, apreciază că scopul sancționator al pedepsei poate fi realizat cu maximă eficiență și printr-un tratament sancționator mai blând, respectiv suspendarea pedepsei sub supraveghere.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 627 din data de 17 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în temeiul art.208 alin.1- art.209 alin.1 lit. e) CP în condițiile art.320/1 alin.7 C.pr.penală, s-a dispus condamnarea inculpatului H. I. R. (arestat preventiv in prezenta cauză), fiul lui I. și M., născut la data de 11 septembrie 1989, în Turda, jud. C., CNP 1., domiciliat în loc. V. C., nr. 372 A, comuna C., jud. C., aflat în prezent în PNT Gherla, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art.71 alin.1 și 2 CP s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a CP, ca pedeapsă accesorie, pe durata prev. de art.71 alin.2 CP.
În temeiul art.86/1 alin.1 s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei stabilite de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare stabilit în condițiile art.86/2 alin.1 Cod penal, de 5 ani care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri în conformitate cu prevederile art.86/2 alin.2 CP rap la art. 82 alin.3 CP.
În temeiul art.86/3 alin.1 CP s-a pus în vedere inculpatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj: a) să se prezinte la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj ori de câte ori va fi solicitat la termenele fixate în acest sens de către serviciu; b) să anunțe orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art.86/3 alin.3 lit.a) CP s-a pus în vedere inculpatului să se supună obligației de a desfășura o activitate sau să urmeze un curs de învățământ ori de calificare.
În temeiul art.359 CPP s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării sub supraveghere, prev de art.86/4 rap la art.83 CP, atenționare ce a fost comunicată în scris inculpatului.
S-a pus în vedere S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj să anunțe instanța de executare în caz de sustragere a inculpatului de la măsurile de supraveghere dispuse și să întocmească rapoarte anuale de evaluare cu privire la inculpat.
În temeiul art.71 alin.5 CP s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În temeiul art.350 alin.3 lit.b) CPP s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului H. I. R. (arestat preventiv in prezenta cauză), de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.47/(...) emis de Judecătoria Cluj- Napoca, dacă inculpatul nu este arestat în altă cauză.
În temeiul art.88 alin.1 CP s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 de ore și a arestului preventiv din data de (...) ora 12,30 la zi.
În temeiul art.14 și 15 CPP rap la art.346 alin.1 C.pr.penală, s-a luat act că partea vătămata J. C., cu domiciliul în mun. C.-N., str. Dontah nr.115 ap.8 jud.C., nu s-au constituit parte civilă în procesul penal.
În temeiul art.191 alin.1 CPP a fost obligat inculpatul la plata sumei de
250 Ron cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul P.ui de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca nr. 3. din data de (...) înregistrat pe rolul J. C.-N. sub nr. 10786.211.(...), inculpatul H. I. R. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev și ped de art. 208 alin.1, art.209 alin.1 lit.e) Cod penal.
S-a reținut în actul de sesizare al instanței, în esență, sub aspectul acuzație că, în data de (...) in jurul orei 07.15 pe timp de zi, inculpatul a sustras de la gâtul părții vătămate J. C. un lănțișor de aur de 3-4 gr. în timp ce se afla în fața magazinului Sora de pe B-dul 21 D. 1989 în dreptul imobilului nr. 5 din mun. C.-N..
Situația de fapt reținută a fost probată de către organul de urmărire penală cu următoarele mijloace de probă: procese verbale, declarații părți vătămate, declarații martori, declarații inculpat și înscrisuri.
Pe parcursul urmăririi penale inculpatul H. I. R. a recunoscut și regretat comiterea faptei, iar partea vătămată J. C. nu s-a constituit parte civilă, deoarece prejudiciul a fost acoperit.
Prin ordonanța din data de (...) s-a luat împotriva învinuitului măsura preventiva a reținerii pentru 24 de ore, iar prin încheierea penală nr.
45/C/A/(...) a J. C.-N., judecătorul a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 de zile începând cu data de (...) și până la data de (...), la data de (...) instanța de fond constatând legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive si menținând măsura preventiva privativa de libertate.
În fata instanței de judecată prezent personal în stare de arest preventiv inculpatul H. I. R. a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale pe care și le-a însușit, recunoscând comiterea faptei (f.18 dos. I), în ședința publică de la termenul curent instanța de fond admițând cererea inculpatului si dispunând judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoașterii de vinovăție.
S-a solicitat IPJ C. fișa de cazier actualizată a inculpatului (f.16 dosI).
Analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale din perspectiva prevederilor art.320/1 Cod procedura penală, instanța de fond a reținut următoarele:
Din declarațiile inculpatului H. I. R. date în cursul urmăririi penale (f.28,
34-35, 36 dosUP) coroborate cu declarațiile părtii vătămate J. C. (f.16-18 dosUP) reiese că în data de (...), în jurul orei 07,15 aflându-se pe B-dul 21 D. 1989, nr. 5 din mun. C.-N., în fata magazinului Sora, singur, inculpatul a observat apropiindu-se din față partea vătămată la gâtul căreia a observat un lănțișor de culoare galbenă, despre care a presupus că este din aur și pe care s-a hotărât să-l sustragă. Astfel, a smuls de la gatul părții vătămate lănțișorul de aur de aproximativ 3,71 gr., fără ca partea vătămată să aibă timpul pentru a reacționa sau să opună rezistență, după care a fugit pe str. R. F., împrejurare ce reiese din imaginile video captate de camerele video amplasate la intersecția str. R. F. și
21 D., redate în planșele foto (f.12-5 dosUP) .
În continuare, inculpatul s-a deplasat pe str.D.Ferencz. nr.11, la C. de A. S.
S. G. & Co S., pentru a amaneta bunul sustras, însă este refuzat de către angajatul societății, martorul C. M. I. întrucât nu poseda act de identitate (f.21-
22 dosUP).
În cursul aceleiași dimineți, inculpatul s-a deplasat la domiciliul prietenei sale S. Lorena A., iar mama acesteia martora S. A. S., la solicitarea inculpatului i- a predat cartea de identitate (f.25 dos UP), cu ajutorul căreia inculpatul a amanetat lănțișorul de aur sustras la C. de A. SC S. G. & Co SRL încasând suma de 360 Ron (f.23 dosUP).
Astfel cum rezultă din procesul verbal de constatare a faptei încheiat la data de (...) (f.9-10 dos UP), în jurul orei 07,50 inculpatul a fost depistat de către organele de politie la intersecția str. S.Brassai cu str. Cotita, asupra sa la controlul corporal găsindu-se si suma de 360 Ron (f.10, f.29 dosUP).
Inculpatul a fost de acord să restituie suma de 360 Ron părții vătămate la aceeași dată, astfel cum rezulta din procesul verbal de ridicare si predare încheiat în acest sens (f.31 dos UP).
Instanța de fond a apreciat că prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul a fost răsturnată, fapta și vinovăția acestuia rezultând dincolo de orice îndoială rezonabilă din declarațiile de recunoaștere date de inculpatul H. I. R. în cursul urmăririi penale, care se coroborează din perspectiva prevederilor art.69 Cod procedura penală cu procesul-verbal de constatare a faptei, procesul- verbal de depistare si cel de control corporal încheiat la data de (...) de către organele de politie, declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, înscrisul constând în contractul de amanet încheiat de inculpat, procesele-verbal de ridicare de la inculpat si predare către partea vătămata a sumei de 360 Ron, precum și procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală inculpatului la data de (...).
În drept, s-a stabilit că fapta inculpatului H. I. R., care în data de (...), în jurul orei 07.15 pe timp de zi, a sustras prin smulgere de la gâtul părții vătămate J. C. un lănțișor de aur de 3-4 gr. în timp ce se afla în fata Magazinului Sora de pe B-dul 21 D. 1989, în dreptul imobilului nr.5 din mun. C.-N., în scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.e) Cod penal .
La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator (3 la 15 ani) reduse cu 1/3 din perspectiva prevederilor art. 320/1 alin.7 Cod procedură penală, gradul de pericol social concret al faptei comise apreciat ca fiind unul ridicat, rezultat din modul și mijloacele de comitere a faptei, pe timp de zi și în loc public (în accepțiunea art.152 alin.1 lit.a) Cod penal) inculpatul smulgând de la gatul părții vătămate, persoana de sex feminin care de regula nu este în măsura să opună rezistență, un lănțișor de aur, urmarea produsă și valoarea relativ scăzută a prejudiciului produs (360 Ron), împrejurările în care fapta a fost comisă apropiate ca mod de săvârșire de infracțiunea de tâlhărie, de persoana infractorului, care chiar dacă nu este cunoscut cu antecedente penale a fost arestat preventiv 7 luni sub acuzația comiterii tot a unor infracțiuni de furt calificat, însă după punerea sa în libertate, ca urmare a revocării măsurii preventive a continuat activitatea infracțională dovedind curaj și perseverență infracțională, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Fata de împrejurările reale în care fapta s-a comis, dar mai ales având în vedere predispoziția infracțională a inculpatului și potențialul criminogen ridicat al acestuia, care nu a putut face dovada unui venit constant dobândit în mod licit care să fie în măsură să îi asigure existența zilnică, instanța de fond nu a apreciat oportună reținerea de circumstanțe atenuante judiciare în favoarea acestuia, cu consecința obligatorie a aplicării unei pedepse sub limita minimă, deja redusă cu 1/3.
Pentru considerentele anterior expuse, reținând ca fapta există, a fost comisă de inculpat si constituie infracțiune în sensul art.17 Cod penal, în temeiul art.345 alin.2 din Cod procedură penală instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului H. I. R. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit.e) Cod penal, în condițiile art. 320/1 alin.7 Cod procedura penală la pedeapsa de 2 ani închisoare, apreciind că o astfel de pedeapsă va constitui un avertisment suficient pentru acesta de a nu mai săvârși fapte cu caracter penal în viitor și care corespunde întru-totul, ca natură și cuantum, scopului sancționator și preventiv (general și special) al pedepsei edictat de dispozițiile art.52 Cod penal.
În temeiul art. 71 alin.1 și 2 Codul penal cu referire la D. pronunțată în RIL nr. 74/2007 de I., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a) teza a II-a din Codul penal, ca pedeapsa accesorie, rezultând, raportat la natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a din Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității - motiv pentru care exercițiul acestora a fost interzis pe perioada prev de art.71 alin.2 Cod penal.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, constatând că inculpatul nu are antecedente penale, pe tot parcursul procesului penal a avut o conduita corespunzătoare, manifestând un regret sincer pentru comiterea faptei, a restituit părții vătămate contravaloarea bunului sustras, instanța de fond a considerat că în cazul inculpatului, scopul legal al pedepsei poate fi realizat cu maximă eficiență printr-un tratament sancționator mai blând, respectiv prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, cu atât mai mult cu cât, sunt întrunite condițiile instituite de textul legal, măsura fiind ți în interesul integrării inculpatului în societate, prin deprinderea de către acesta a unei meserii.
Pe cale de consecință, în temeiul art.86/1 alin.1 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei stabilite de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare stabilit în condițiile art.86/2 alin. 1 Cod penal de 5 ani care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri în conformitate cu prev.art.86/2 alin.2 CP rap. la art. 82 alin.3 Cod P..
În temeiul art.86/3 alin.1 Cod P. s-a pus în vedere inculpatului să se supună măsurilor de supraveghere menționate în dispozitiv, care vor fi aduse la îndeplinire de S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj.
În temeiul art.86/3 alin.3 lit.a) Cod P. s-a pus în vedere inculpatului să se supună obligației de a desfășura o activitate sau să urmeze un curs de învățământ ori de calificare, iar în temeiul art.359 Cod Procedura P.ă, s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării sub supraveghere, prev de art.86/4 Cod penal rap la art.83 Cod P., atenționare ce a fost comunicată în scris inculpatului.
S-a pus în vedere S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj să anunțe instanța de executare în caz de sustragere a inculpatului de la măsurile de supraveghere dispuse și să întocmească rapoarte anuale de evaluare cu privire la inculpat.
În temeiul art.71 alin.5 Cod P. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În temeiul art.350 alin.3 lit.b) C.pr.penală s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului H. I. R., dacă inculpatul nu este arestat în altă cauză.
În temeiul art.88 alin.1 Cod P. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 de ore și a arestului preventiv din data de (...) ora 12,30 la zi.
În temeiul art.14 și 15 C.pr.penală rap.la art.346 alin.1 C.pr.penală, s-a luat act că partea vătămata J. C. nu s-au constituit parte civilă în procesul penal, întrucât prejudiciul cauzat acesteia a fost recuperat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs P. DE
PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA solicitând casarea în parte a hotărârii atacate, sub aspectul individualizării pedepsei și, respectiv, al încadrării juridice a faptei, urmând ca în rejudecare, să se aplice inculpatului o pedeapsă într-un cuantum sporit, păstrându-se modalitatea de executare, dar să se schimbe încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, alin.2 lit.c C.
În motivarea recursului s-a arătat că, prima instanță a dat o încadrare juridică greșită faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată - aceea de furt calificat, în condițiile în care inculpatul a acționat cu violență, smulgând lănțișorul de la gâtul părții vătămate, violență care subzistă chiar dacă partea vătămată din neputință, spaimă sau surpriză nu a opus rezistență.
Apoi, pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă, dacă se are în vedere gradul de pericol social concret al faptei - raportat la modalitatea de comitere - dar, și persoana inculpatului - ce a mai fost anterior sancționat contravențional pentru furt și, este cercetat într-un alt dosar pentru două acte materiale de sustragere.
Pedeapsa aplicată nu este în măsură să asigure reeducarea inculpatului , dar nici scopul sancționator prev. de art.52 C.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care inculpatul și le-a însușit, solicitând ca judecata să se facă în baza acestora, în virtutea dispoz. art.320/1 C.pr.pen., instanța a reținut o stare de fapt corespunzătoare realității constând în aceea că în data de (...), în jurul orei 07.15 pe timp de zi, inculpatul H. I. R. a sustras prin smulgere de la gâtul părții vătămate J. C. un lănțișor de aur de 3-4 gr., în timp ce se afla în fata Magazinului Sora de pe B-dul
21 D. 1989, în dreptul imobilului nr.5 din mun. C.-N., în scopul însușirii pe nedrept.
Apoi, instanța a făcut o încadrare juridică corectă a faptei în infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.e) Cod penal.
Chiar dacă în practica majoritară actuală, se reține tâlhăria într-un astfel de caz, considerându-se că ruperea lănțișorului echivalează cu un act de violență, apreciem că o astfel de interpretare este nejustificată și că, pentru o încadrare juridică corectă se impune analizarea fiecărui caz în parte, în funcție de condițiile concrete în care s-a comis acțiunea de sustragere, a se stabili, fără echivoc, dacă acțiunea de smulgere a cauzat sau nu suferințe fizice părții vătămate, aceasta, dacă ne raportăm (și trebuie să o facem, dacă avem în vedere textul incriminator) la dispoz. art.180 C. care incriminează lovirea sau actul de violență și care, presupune cu necesitate, în cazul ultimului, producerea unei suferințe fizice victimei.
Ori în cauză, nu rezultă din nico probă a dosarului că partea vătămată ar fi suportat vreo suferință. Chiar partea vătămată (cea mai în măsură a clarifica acest aspect) a afirmat că inculpatul „nu a lovit-o și nu a suferit leziuni, nu i-au rămas urme pe gât"; (declarație parte vătămată fila 17-18 u.p.).
Nu are relevanță pentru tipicitatea faptei, modul în care se apără victima (dacă ripostează sau nu, dacă a fost sau nu surprinsă de actul de sustragere), neputând califica automat fapta ca tâlhărie, numai pentru că victima a fost surprinsă și nu a putut reacționa.
Bineînțeles că nu se exclude ab initio posibilitatea de a se reține tâlhăria în cazul sustragerii unui lănțișor, dacă în concret, victima suferă vreo suferință sau din cauza rezistenței deosebite a lănțișorului - foarte gros - acesta nu cedează unei simple smulgeri, ci este sustras doar după ce victima este trasă sau i se cauzează suferințe fizice.
Însă, a extinde înțelesul noțiunii de act de violență asupra situației în care se smulge un lănțișor de la gâtul unei persoane, numai pentru că, prin definiție, smulgerea echivalează cu violența, fără ca, în concret, această violență să fie materializată prin urme evidente sau, cel puțin, reclamate la nivel declarativ de victimă - înseamnă o interpretare analogică în defavoarea celui acuzat.
Dincolo de controversele din practica judiciară privind distincția dintre furt
și tâlhărie în cazul smulgerii unui lănțișor de la gâtul unei persoane, nu poate fi ignorat cazul particular în discuție în care, inculpatul a fost judecat în procedura simplificată a recunoașterii vinovăției, a recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecată, așa cum a fost aceasta descrisă în actul de sesizare (act întocmit de un procuror și confirmat de prim procurorul parchetului) și cu privire la care, în cursul judecății la instanța de fond, acuzarea nu a formulat vreo obiecție, nici cu privire la starea de fapt, nici cu privire la încadrarea juridică.
A schimba încadrarea juridică direct în calea de atac a recursului, chiar dacă legea permite acest lucru, în virtutea dispoz. art.334 C.pr.pen. și art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen., înseamnă a lipsi inculpatul de un proces echitabil, prejudicierea acestuia de o cale de atac în raport de noua infracțiune, pentru care nu și-a făcut apărarea și, nu în ultimul rând, lipsirea de conținut a dispoz. art.320/1 C.pr.pen., în condițiile în care actul de sesizare este acceptat în primul ciclu procesual de inculpat, acuzare și instanță, prim-procurorul parchetului este cel care confirmă actul de sesizare și tot el, cel care avizează calea de atac și, cel mai important, starea de fapt probată și acceptată de toate părțile nu relevă indicii ale vreunei violențe, în accepțiunea legii.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, Curtea constată că prima instanța a valorificat eficient criteriile prev. de art.72 C., ținând seama de: limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator (3 la 15 ani) reduse cu 1/3 , urmare a aplicării dispoz. art.
320/1 alin.7 Cod procedură penală; gradul de pericol social concret al faptei comise - apreciat ca fiind unul ridicat, rezultat din: modul și mijloacele de comitere a faptei - pe timp de zi și în loc public (în accepțiunea art.152 alin.1 lit.a Cod penal, inculpatul smulgând de la gâtul părții vătămate, persoană de sex feminin, care de regulă nu este în măsură să opună rezistență, un lănțișor de aur; urmarea produsă și valoarea relativ scăzută a prejudiciului produs - 360 lei; din împrejurările în care fapta a fost comisă ; de persoana infractorului - care, nu este cunoscut cu antecedente penale și a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului.
S-a aplicat astfel, o pedeapsă în limite legale, situată la nivelul minimului special și care, atât ca și cuantum, cât și ca modalitate de executare, este în măsură a realiza scopul prev. de art.52 C.
Faptul că inculpatul este judecat pentru furt într-un alt dosar nu poate fi reținut ca o circumstanță agravantă sau ca o caracterizare a atitudinii sale anterioare, atât timp cât nu s-a pronunțat în mod definitiv o instanță asupra vinovăției sale, iar faptul că a fost sancționat administrativ în cursul anului
2009, tot pentru infracțiunea de furt, nu a fost ignorat de instanță, ci dimpotrivă, a înțeles ca sancțiunea ce i se aplică pentru noua faptă să fie mai aspră - aplicându-i pedeapsa închisorii.
Suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, o apreciem de asemenea ca eficientă, fiind astfel posibil ca inculpatul, pentru o anumită perioadă să fie monitorizat într-un cadru instituțional, care va permite și conștientizarea într-o măsură mai mare a faptei comise și a consecințelor acesteia, micșorând riscul repetării comportamentului infracțional pe viitor.
Pentru toate aceste considerente, recursul formulat în cauză se privește ca nefondat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen.
În baza art.385/17 alin.4 C.pr.pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 17 aprilie 2012 și până în 17 mai 2012.
În baza art.189C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, ce se va avansa din fondul M.ui Justiției, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu ( avocat L. C.).
Văzând și dispoz. art.192 alin.3 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE M.IVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA
CLUJ-NAPOCA împotriva sentinței penale nr. 627 din 17 mai 2012 a J. C.-N..
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului H. I. timpul arestului preventiv, începând cu data de 17 aprilie 2012 și până în 17 mai 2012.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat L.
C.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. D. este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 24 septembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI L. M. ANA C. M. Ș.
GREFIER M. B.
Red.A.C./Dact.H.C.
2 ex./(...)
Jud.fond:P. Pușcaș T.L.
| ← Decizia penală nr. 273/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 640/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
