Sentința penală nr. 98/2012, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI Dosar nr. (...)
SENTINȚA PENALĂ NR.98/2012
Ședința publică din 04 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : M. B., judecător GREFIER : D. S.
Ministerul Public este reprezentat prin procuror D. S. din cadrul P. de pe lângă
Curtea de A. C.
S-a luat spre examinare - pentru pronunțare - plângerea formulată de petentul G. G. împotriva rezoluției din 19 decembrie 2011 dată în dosarul nr.136/P/2011 al P. de pe lângă Curtea de A. O., menținută prin rezoluția din
25 ianuarie 2012 dată în dosar nr.,23/II/2/2012 de procurorul general al P. de pe lângă Curtea de A. O.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27 septembrie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
C U R T E A
Prin rezoluția P. de pe lângă Curtea de A. O. din data de (...), pronunțată în dosar nr. 136/P/2011, în baza art. 228 alin. 6 C.pr.pen. rap. la art. 10 lit., a C.pr.pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de B. A. - avocat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz de încredere prevăzută de art.213 Cod pen.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune în acest sens, s-au reținut următoarele:
Prin plângerea penală din data de (...), persoana vătămată G. G. a solicitat tragerea la răspundere penală a avocatului B. A. din cadrul B.ui B. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz de încredere prevăzută de art. 213
Cod pen., constând în aceea că, la data de (...) i-a remis suma de 35.000 euro, pe care acesta refuză să i-o înapoieze.
Din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă următoarele:
Prin rechizitoriul nr.100/P/2000 al P. de pe lângă Tribunalul Bihor s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G. G. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.13 din Legea nr.87/1994 și art. 40 din Legea nr.82/1991 cu referire la art.289 Cod pen.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Oradea sub nr.5333/2000, parcurgând trei etape procesuale și apoi două cicluri procesuale, fiind reluată judecata în primă instanță la Judecătoria Oradea, având în vedere casarea cu trimitere spre rejudecare dispusă prin D. penală nr.78/R/(...) a C. de A. O. pronunțată în dosarul penal nr. 4199/2001. În al doilea ciclu procesual, cauza a fost strămutată în apel, la Tribunalul Suceava și soluționată definitiv de Curtea de A. S., prin D. penală nr.97/(...) pronunțată în dosarul penal nrA691/111/200S, prin care s-a menținut soluția de achitare a inculpatului G. G.
Pe parcursul urmăririi penale, precum și în fața instanțelor de judecată din jud. B., G. G. a fost asistat/reprezentat de B. A. - avocat în cadrul B.ui B., în baza contractelor de asistență juridică încheiate cu acesta (după cum rezultă din contractele de asistență juridică depuse în copie la dosar - respectiv, contractele nr.79/10.0S.1999, nr.91/11.0S.2000, nr.3/(...), nr.201/(...), nr.7 /1S.01.2002, nr.51/(...), nr.63 și nr.64 din (...), nr.129/ (...), nr.167/ (...), nr.48/ (...), nr.123/ (...), pentru care s-au eliberat chitanțele aferente onorariilor avocațiale percepute: în (...) - 10 milioane lei vechi, în (...) -
5 milioane lei vechi, în (...) - 3 milioane lei vechi, în (...) - 1 milion lei vechi, în
(...) - 3 milioane lei vechi, în (...) - 5 milioane lei vechi, în (...) - 40 milioane lei vechi, în (...) - 1.500 RON, precum și din cuprinsul dosarelor penale nr.5333/2000, nr.5799/2001, nr.4199/2001, nr.2081/R/2002, nr.4691/2005).
Din declarația persoanei vătămate G. G. rezultă că, la data de (...), la sediul C. A., i-a remis lui B. A., suma de 35.000 de euro, cu titlu de onorariu avocațial, fără însă a-i fi eliberată chitanță în acest sens, urmând ca B. A. să-l asiste/ reprezinte în continuare în procesul penal în care era judecat pentru evaziune fiscală, cauza aflându-se în recurs la Curtea de A. O. În luna decembrie 2007, la solicitarea scrisă a persoanei vătămate, B. A. i-a restituit acestuia suma de 1500 euro (după cum rezultă din cererea din data de (...) adresată lui B. A. de către G. G.), iar în luna martie 2008 (după achitarea definitivă a lui G. G. în cauza de evaziune fiscală) i-a restituit suma de 70 milioane lei vechi (după cum rezultă din declarațiile ambelor părți).
Conform cererii scrise adresate de G. G. avocatului B. A. și trimisă cu confirmare de primire la C. A. B. A. str. Avram Iancu nr.7, jud. B., la data de (...), persoana vătămată G. G. i-a mai solicitat avocatului restituirea sumei rămase din totalul de 35.000 de euro, fără însă ca acestei cereri să i se dea curs.
Anterior, la data de (...), B. A. a formulat plângere penală față de G. G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj prev. și ped. de art.194 Cod pen., cu referire la pretinderea de către acesta din urmă, în mod repetat, începând cu luna decembrie 2007, cât și pe parcursul anului 2008, a sumei de 35.000 de euro, plângerea fiind soluționată prin R. din data de (...) emisă în dosarul penal nr.3478/P/2008 al P. de pe lângă Judecătoria Oradea prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului G. G. de sub învinuirea comiterii infracțiunii de șantaj prev. de art.194 alin.2 Cod pen.
Audiate fiind în prezenta cauză, martorele P. S. și B. N. au confirmat restituirea sumelor de bani anterior precizate, însă din declarațiile lor rezultă că niciuna dintre ele nu a fost prezentă în momentul predării de către G. G. a sumei de 35.000 de euro către B. A.. Totodată, martora T. V. a arătat și ea că nu a asistat în mod direct niciodată la o întâlnire între B. A. și G. G., însă avea cunoștință despre faptul că, în urmă cu câțiva ani, în timpul de rulării procesului penal pornit împotriva sa, G. G. a avut nevoie de o sumă mare de bani (30-50.000 euro), sens în care a procedat la retragerea de bani în numerar dintr-un cont bancar, fără însă să poată preciza scopul în care a fost folosită suma de bani respectivă, confirmând că, de-a lungul timpului l-a auzit pe G.
G. exprimându-și nemulțumirea legată de faptul că B. A. nu-i înapoiază o sumă de bani pe care i-o plătise acestuia în calitate de avocat.
Cu privire la suma menționată, în declarația din data de (...), B. A. a arătat că, în calitate de avocat, a primit de la G. G. doar sumele de bani evidențiate în contractele de asistență juridică și chitanțele aferente, fără ca în total, acestea să însumeze pe tot parcursul procesului penal desfășurat în fața organelor judiciare din jud. B., suma de 35.000 de euro. In legătură cu neînțelegerile financiare avute cu persoana vătămată, a arătat că, din cauza nemulțumirilor acestuia, față de modul de asistare/reprezentare în proces, înainte de pronunțarea deciziei C. de A. S., i-a restituit persoanei vătămate în total suma de 3500 euro, contravaloarea onorariilor avocațiale achitate de acesta.
Având în vedere actele premergătoare efectuate în cauză, s-a apreciat că în speță există o cauză de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale față de B. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz de încredere prev. de art.213 Cod pen., respectiv cazul reglementat de disp. art.l0 lit. a C., câtă vreme cercetările efectuate în cauză nu au probat existența infracțiunii de abuz de încredere prev. și ped. de art.213 Cod pen., în vreuna din modalitățile normative prevăzute de lege, în condițiile în care, făptuitorul neagă primirea respectivei sume de bani de la persoana vătămată, iar plângerea și declarația acesteia cu privire la situația premisă a remiterii banilor, nu sunt susținute de declarațiile martorilor audiați în cauză. În plus, în speță nu s-a evidențiat existența unui act scris între cele două părți cu privire la suma arătată, față de împrejurarea că s-a reclamat înmânare a sumei de bani cu titlu de onorariu avocațial, în condițiile în care, potrivit disp. art.126 din Statutul profesiei de avocat - forma scrisă a contractului de asistență juridică este cerută "ad probationem";, iar, conform art.1191 din vechiului Cod civil, dovada actelor juridice peste o anumită valoare, nu poate fi făcută decât prin înscris autentic sau sub semnătură privată, înscrisurile aflate la dosarul cauzei nereflectând nici un onorariu avocațial în cuantumul menționat, astfel că în raport de considerentele arătate, apreciem că fapta de abuz de încredere reclamată nu există.
Prin rezoluția P. de pe lângă Curtea de A. O. din data de (...), pronunțată în dosar nr. 23/II.2/2012, s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii petentului G. G.
Împotriva celor două rezoluții a formulat plângere petentul G. G. solicitând în principal restituirea dosarului la parchet pentru refacerea ori completarea actelor de cercetare penală în vederea începerii urmăririi penale împotriva numitului B. A. în calitate de avocat pentru comiterea infracțiunii de abuz de încredere prevăzută de art. 213 C. iar în subsidiar admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor și reținerea cauzei spre judecare.
Plângerea formulată în cauză este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Actele premergătoare efectuate în cauză au relevat faptul că prin rechizitoriul nr.100/P/2000 al P. de pe lângă Tribunalul Bihor s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G. G. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.13 din Legea nr.87/1994 și art. 40 din Legea nr.82/1991 cu referire la art.289 Cod penal. Pe parcursul urmăririi penale, precum și în fața instanțelor de judecată din jud. B., G. G. a fost asistat/reprezentat de B. A. - avocat în cadrul B.ui B., în baza contractelor de asistență juridică încheiate cu acesta.
Soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă în cauză prin rezoluția din 19 decembrie 2011, apreciindu-se că fapta de abuz de încredere reclamată nu există este legală și temeinică. Astfel, potrivit declarației petentului G. G. la data de (...), la sediul C. A., i-a remis lui B. A., suma de 35.000 de euro, cu titlu de onorariu avocațial, fără însă a-i fi eliberată chitanță în acest sens, urmând ca B. A. să-l asiste/ reprezinte în continuare în procesul penal în care era judecat pentru evaziune fiscală, cauza aflându-se în recurs la Curtea de A. O. U., intimatul B. A. i-a restituit petentului suma de 1500 euro (după cum rezultă din cererea din data de (...) adresată lui B. A. de către G. G.), iar în luna martie 2008 (după achitarea definitivă a lui G. G. în cauza de evaziune fiscală) i-a restituit suma de 70 milioane lei vechi (după cum rezultă din declarațiile ambelor părți).
Martorele audiate în cauză, P. S., B. N. și T. V. nu au confirmat însă, dincolo de orice dubiu remiterea sumei de bani menționate de petent, din depozițiile acestora rezultând doar că nici una dintre ele nu a fost prezentă în momentul predării banilor. Ceea ce au confirmat martorele menționate anterior a fost restituirea sumelor de bani anterior precizate. Ca atare, soluția de neîncepere a urmăririi penale fundamentată pe inexistența faptei de abuz de încredere este legală și temeinică.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității plângerii invocată de intimat raportat la faptul că plângerea a fost formulată înaintea expirării termenului de 20 de zile în care prim procurorul P. C. de A. O. trebuia să soluționeze plângerea curtea apreciază că excepția este nefondată pentru următoarele considerente.
Astfel, prin dispozițiile art. 2781 a fost stabilit un termen de 20 de zile pentru formularea plângerii împotriva soluției procurorului de netrimitere în judecată, momentul de la care acesta începe să curgă fiind cel al comunicării soluției de respingere a plângerii făcute potrivit art. 275-278 C. sau, după caz în situația nesoluționării în termen a acestei din urmă plângeri, data expirării termenului de 20 de zile în care procurorul ierarhic superior acea obligația de a o rezolva. Împrejurarea că petentul a sesizat instanța înaintea expirării termenului de 20 de zile pe care prim procurorul P. C. de A. îl avea la îndemână nu poate conduce la concluzia că plângerea adresată instanței este inadmisibilă, o astfel de soluție procedurală nefiind prevăzută de dispozițiile legale în vigoare.
Pentru toate considerentele expuse curtea apreciază că soluția pronunțată este legală și temeinică sub toate aspectele astfel că, având în vedere și prevederile art. 2781 plângerea formulată va fi respinsă ca neîntemeiată.
În temeiul art. 192 alin. 2 C. obligă petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul G. G. împotriva rezoluției din (...) a P. de pe lângă Curtea de A. O., dată în dosar nr. 136/P/2011, confirmată prin rezoluția procurorului general al P. de pe lângă Curtea de A. O. din 25 ianuarie 2012.
Obligă petentul la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER M. B. D. S.
Red.MB/dact.MS
3 ex./
← Decizia penală nr. 788/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1336/2012, Curtea de Apel Cluj → |
---|