Decizia penală nr. 1270/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1270/R/2012
Ședința publică din 24 septembrie 2012
N Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : L. M., judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș.
G. : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - S. T. C. reprezentat prin procuror V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul T. I., împotriva sentinței penale nr.113/(...), pronunțată în dosar nr.(...) al JUDECĂTORIei
V. de Sus, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art 86 alin 1 din OUG nr.195/2002 și art. 291 C. cu aplicarea art.
33 lit.a C., prin rechizitoriul din data de (...) întocmit în dosarul nr.472/P/2011 al Parchetului de pe lângă J. V. de S.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul T. I., av.P. D. din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar și apărător ales, av. Nechita Pompa din cadrul Baroului M., cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul T. I.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul T. I., solicită a se constata că mandatul său a încetat prin prezența apărătorului ales al inculpatului și a se acorda plata onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.
Apărătorul ales al inculpatului T. I. solicită amânarea cauzei la un termen mai îndelungat, având în vedere că inculpatul află în Italia, iar la sfârșitul lunii octombrie revine în țară, fiind programat pentru obținerea permisului de conducere. S. că inculpatul dorește să se prezinte în instanță pentru a da o declarație.
Față de cererea formulată, Curtea acordă cuvântul părților.
Reprezentantul M.ui P. nu se opune încuviințării cererii de amânare.
Curtea, deliberând, având în vedere data pentru când se solicită amânarea cauzei, respinge cererea de amânare.
Apărătorul ales al inculpatului T. I. depune la dosar motivele de recurs, un înscris în limba italiană și traducerea aferentă, care solicită a fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului T. I. solicită admiterea recursului, casarea sentinței primei instanțe și rejudecând cauza, a se dispune achitarea inculpatului, întrucât apreciază că în cauză sunt aplicabile disp.art.51 C., cu privire la eroarea de fapt.
În susținerea recursului arată că prima instanță a aplicat inculpatului o pedeapsă pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere și uz de fals, reținându-se în concret că a condus din Italia în R. și cu ocazia unui control, în luna martie
2011, a prezentat organelor de poliție un permis de conducere, care ulterior s-a dovedit a fi fals.
S. a fi avută în vedere probațiunea administrată în cauză, precum și declarația martorului T. I., care confirmă apărările formulate de către inculpat, potrivit cărora, la momentul comiterii faptei, respectiv la momentul depistării în trafic, acesta nu cunoștea că permisul de conducere era falsificat. În acest sens, în apărare a depus și înscrisuri din care rezultă că inculpatul a urmat cursurile unei școli de șoferi, a obținut și o autorizație provizorie în baza căreia pe perioada școlarizării a condus 6 luni și că a primit din partea școlii și a examinatorului un permis de conducere. A. în vedere că la organele de poliție i s-a comunicat că acel permis este falsificat, la câteva zile, întorcându-se în Italia a formulat plângere penală împotriva patronului școlii de șoferi, respectiv persoana care i-a facilitat obținerea permisului de conducere. S. a fi avut în vedere că la fila 20 dosar, este o cerere formulată de inculpat, care a fost refuzată, în sensul de a solicita instanța, în mod oficial, de la autoritățile italiene stadiul soluționării plângerii penale pe care a formulat-o în Italia. S-a refuzat această cerere cu argumentul că trebuia să depună diligența necesară pentru a obține astfel de informații. S. a se avea în vedere că potrivit art.4, 62, 65 C.pr.pen., nu inculpatul trebuie să-și dovedească nevinovăția, ci dimpotrivă, se prevede clar că organele de urmărire penală și instanța de judecată trebuie să aibă un rol activ în administrarea probelor, care să fie administrate atât în favoarea cât și în defavoarea inculpatului. I. și prezumția de nevinovăție și existența unei erori de fapt.
Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea recursului ca nefondat pentru considerentele arătate în motivare de către instanța de fond, apreciind că din dosar nu rezultă nici o premisă pentru a considera că probatoriul nu este complet și că apărările inculpatului nu au fost verificate.
Menționează că s-a făcut o corespondență inclusiv cu autoritățile italiene, din care rezultă procedurile în fața statului italian cu privire la obținerea permisului de conducere, de altfel similare cu cele din R. și guvernate de un aspect al notorietății în ceea ce privește orice persoană care dorește să obțină un permis de conducere și care se adresează autorităților în drept și nu unor persoane fizice sau juridice mandatate să efectueze proceduri preliminare, pentru că astfel de înscrisuri emană de la autoritatea statală care le poate oferi veridicitate. Consideră că aspectul a fost lămurit de instanță.
Apreciază că nu există nici un element pentru ca instanța să nu pronunțe o soluție în cauză, iar derularea în fața autorităților italiene a unor proceduri de verificare a apărării nu impietează asupra soluționării prezentei cauze, așa cum aceasta se prezintă, cu atât mai mult cu cât instanța a avut în vedere și acest aspect.
Precizează că starea de fapt dedusă judecății a fost arătată de instanță cu acuratețe și reflectă pe deplin probațiunea administrată, iar interpretarea este corectă.
Opinează că, de vreme ce s-a stabilit dincolo de orice dubiu că înscrisul prezentat de inculpat are un caracter necorespunzător realității, este greu de primit apărarea acestuia reflectată de altfel și în adresele depuse azi și care contravin și ele scriptelor emanând de la o autoritate italiană, fie și dintr-un considerent de logică elementară. De vreme ce s-ar accepta că o persoană poate primi în momentul în care finalizează efectiv o probă de abilități de șofer un permis, gata elaborat în prealabil, trebuie să acceptăm ideea că ce-l care îl înmânează, are de la început reprezentarea faptului că această persoană posedă abilitățile și va promova examenul, ori o asemenea ipoteză nu poate fi acceptată.
Prin urmare, pentru aceste considerente, apreciază că soluția este legală și temeinică.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 113 din data de 2 mai 2012 pronunțată de J. V. de Sus s-a dispus condamnarea inculpatului T. I. ( fiul lui Ș. și I., născut la data de (...) în B., județul M., CNP 1., ocupație-muncitor necalificat, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în B., str. M., nr. 34, jud. M.),
- pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prev și ped de art 86 alin 1 din OUG nr.195/2002 -rep., cu aplicarea art. 74 și 76 lit. *d* C., la 6 (șase) luni închisoare;
- pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev. și ped. de art. 291 C., cu aplicarea art. 33 lit. *a* C., art. 74 și 76 lit. *e* C., la 2 (două) luni închisoare.
În baza art. 33 lit. *a* și 34 lit. *b* C., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) luni închisoare.
În baza art. 81 și 82 C., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, atrăgându-i-se atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 83 C.
În baza art. 348 C.pr.pen, s-a dispus desființarea permisului de conducere seria BS 5620050B întocmit în fals pe numele inculpatului și depus în Camera de corpuri delicte a Poliției Orașului V. de Sus, conform Dovezii seria G, nr.
0014341 din (...).
În baza art. 191 C.pr.pen, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul din (...) întocmit în dosarul 472/P/2011, Parchetul de pe lângă J. V. de Sus a trimis în judecată pe inculpatul T. I., cu datele personale individualizate în dispozitivul sentinței, pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere și uz de fals prev. și ped. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 rep și art.
291 c.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a c.pen. comise prin aceea că la data de (...) a condus pe str.V. din B. autovehiculul marca „Range Rover"; cu nr. de înmatriculare ZA - 215 - DM ( Italia) fără a deține permis de conducere, iar cu ocazia controlului a prezentat un permis de conducere contrafăcut.
Inculpatul legal citat și luând termen în cunoștință prin apărător ales nu s-a prezentat la dezbateri.
Prin apărător ales a solicitat în principal achitarea în temeiul art. 10 lit. *e* c.pr.pen. rap. la art. 51 c.pen. întrucât s-a aflat în eroare cu privire la valabilitatea permisului de conducere emis pe numele său, iar în subsidiar, achitarea în temeiul art. 10 lit. *b¹ * C.pr.pen rap la art. 18¹ și art. 90-91 c.pen. avându-se în vedere pericolul social și aplicarea unei amenzi administrative.
S-a arătat că inculpatul a urmat cursurile școlii de șoferi din C. San M. - Italia, a fost autorizat provizoriu să conducă autovehicule pe drumurile publice în perioada (...) - (...) însoțit de persoane cu cel puțin 10 ani experiență în conducere ( foaie roz) și că ulterior patronul școlii de șoferi, L. A. i-a remis permisul de conducere.
La controlul efectuat în R. a aflat că permisul este contrafăcut, motiv pentru care la data de (...) a formulat o plângere penală la unitatea de C. L. Secția C. San M. cu privire la fapta de *. comisă în dauna sa, de patronul școlii de șoferi.
În aceste condiții, se contestă categoric că inculpatul cunoștea la data comiterii faptei că permisul pe care l-a prezentat este fals.
În subsidiar, s-a solicitat instanței să aibă în vedere că are cunoștințele și deprinderile necesare pentru a conduce autovehicule, că nu s-au înregistrat evenimente, că nu are antecedente penale, este căsătorit, cu 1 copil minor și are loc de muncă stabil în Italia.
În apărare a depus acte.
Din probele administrate în cauză instanța de fond a reținut următoarele:
În data de (...) în jurul orei 11.20, a fost oprit la control în trafic pe str. V. ( DN 18) din orașul B., autoturismul marca *Range Rover* cu nr. de înmatriculare ZA - 215 - DM (Italia) condus de inculpatul T. I. În calitate de pasager, se afla în mașină martorul T. I., fratele său.
Inculpatul a prezentat toate documentele solicitate, inclusiv permisul de conducere categoria „B"; cu seria BS5620050B eliberat la data de (...) de autoritățile italiene pe numele său.
Din verificările efectuate, rezultă că inculpatul nu deține permis de conducere eliberat de autoritățile italiene și că permisul cu seria BS5620050B a fost eliberat pe numele Z. U., cetățean pakistanez. Conform raportului de constatare tehnico științifică nr. 124261/(...), întocmit de S. C. din cadrul I.P.J. M. permisul de conducere prezentat de inculpat este contrafăcut.
În evidența națională, inculpatul de asemenea nu figurează ca posesor de permis de conducere.
Apărările inculpatului că nu avea cunoștință că permisul de conducere este fals și că se afla în eroare de fapt, cauză care înlătură caracterul penal al faptei nu au putut fi primite de instanța de fond din următoarele considerente:
- inculpatul a urmat într-adevăr cursurile școlii de șoferi din C. San M. al cărei administrator este numitul L. A., iar potrivit legislației italiene a obținut dreptul provizoriu de a conduce autovehicule pe drumurile publice în perioada (...)- (...) (6 luni), însoțit de o persoană cu cel puțin 10 ani experiență în conducere, fiindu-i eliberat înscrisul *l Autorizzazione per esercitarsi Alla Guida* în mod real și legal de autoritățile italiene și anume foaie roz 98BS222568 din (...). Însă, ulterior inculpatul nu a obținut și permisul de conducere definitiv de la autoritățile italiene și nici în cursul judecării procesului nu l-a obținut. Dimpotrivă, din actul depus la (...) rezultă că „este în așteptarea eliberării permisului de conducere de către autoritatea competentă din Brescia";.
- atât în țară cât și în Italia, permisul de conducere nu este eliberat și înmânat într-o mașină, ci într-o instituție și anume S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. D. inculpatul ar fi promovat examenul din (...), aceasta instituție care i-a eliberat autorizarea provizorie de a conduce pe drumurile publice, i-ar fi eliberat și permisul de conducere definitiv.
- inculpatul a plătit suma de 960 E. pentru permisul de conducere după ce s-a întâlnit în Gara C. San M., după spusele sale, cu patronul Școlii de șoferi și o altă persoană. Taxele legale pentru eliberarea permisului de conducere (dacă examenele sunt promovate) sunt publice în orice țară.
- inculpatul a urmat cursurile școlii de șoferi și în R., a dat examene însă nu a obținut permisul de conducere. În legătură cu cel prezentat la (...) lucrătorilor de poliție care l-au oprit la control, a refuzat să dea vreo declarație și nici ulterior nu s-a prezentat pentru o explicație deși a fost citat în repetate rânduri și avea cunoștință de urmărirea penală. Nici în cursul judecății inculpatul nu s-a prezentat la instanță pentru a fi audiat.
- reclamația *verbală* depusă la (...) la secția de poliție C. San M. nu este de natură să înlăture caracterul penal al faptei, ci mai degrabă, a fost făcută pentru a *contracara* urmărirea penală.
Într-o altă ordine de idei, susținerea că faptele sunt lipsite în mod vădit de importanță și că nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care a fost sesizate instanța, de asemenea nu a putut fi primită.
Abilitățile practice de a conduce un autovehicul nu sunt suficiente și nu garantează siguranța circulației. Inculpatul, imediat ce a obținut permisul contrafăcut a condus din Italia până în R. singur, deși anterior îi expirase dreptul de a conduce doar însoțit.
În speță, sunt în discuție două infracțiuni care ambele concură la siguranța circulației interne și internaționale și care conturează o practică obișnuită în zonă, pentru persoanele care nu reușesc să obțină legal permise de conducere.
În drept, s-a stabilit că faptele inculpatului constituie infracțiunile prev. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 rep și art. 291 C. cu aplicarea art. 33 lit. *a* C., motiv pentru care instanța făcând si aplicarea art. 74 și 76 C. i-a aplicat câte o pedeapsă cu închisoarea sub minimele speciale.
În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b C. s-au contopit pedepsele, iar în baza art.81,82 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, atrăgându-i-se atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 83 C.
La individualizarea pedepsei și a modului de executare, instanța a avut în vedere lipsa antecedentelor penale, situația familială și ocupația inculpatului, dar și faptul că acesta a urmat cursurile școlii de șoferi.
S-a apreciat că nu se impune privarea sa de libertate, inculpatul urmând să conștientizeze consecințele faptelor sale.
În baza art. 348 C.pr.pen. s-a dispus desființarea permisului de conducere întocmit în fals pe numele inculpatului.
În baza art. 191 C.pr.pen. inculpatul a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe,în termen legal a formulat recurs inculpatul T. I. solicitând casarea sentinței atacate și în rejudecare, a se dispune achitarea inculpatului, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.e C., art.51 C., întrucât în cauză, inculpatul a comis faptele, fiind în eroare de fapt.
În susținerea recursului, s-a arătat că instanța a pronunțat o soluție de condamnare, prin aprecierea greșită a probelor de la dosar, conform cărora, la momentul comiterii faptei, respectiv la momentul depistării în trafic, inculpatul nu cunoștea că permisul de conducere era falsificat. În acest sens, în apărare s- au depus și înscrisuri, din care rezultă că inculpatul a urmat cursurile unei școli de șoferi, a obținut și o autorizație provizorie în baza căreia, pe perioada școlarizării a condus 6 luni și că a primit din partea școlii și a examinatorului un permis de conducere.
Întorcându-se în Italia, inculpatul a formulat plângere penală împotriva patronului școlii de șoferi, respectiv persoana care i-a facilitat obținerea permisului de conducere.
S-a solicitat a se avea în vedere că potrivit art.4, 62, 65 C.pr.pen., nu inculpatul trebuie să-și dovedească nevinovăția, ci dimpotrivă, organele de urmărire penală și instanța de judecată trebuie să aibă un rol activ în administrarea probelor, atât în favoarea, cât și în defavoarea inculpatului.
S-a invocat, așadar prezumția de nevinovăție și existența unei erori de fapt.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Prima instanță, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, judicios analizate și interpretate, a stabilit o stare de fapt corespunzătoare realității, constând în aceea că la data de (...), inculpatul T. I. a condus pe str. V. din localitatea B., jud. M., autovehiculul marca „Range Rover"; cu nr. de înmatriculare ZA - 215 - DM (Italia) fără a deține permis de conducere, iar cu ocazia controlului a prezentat un permis de conducere contrafăcut.
S-a făcut apoi o încadrare juridică corectă a faptelor, în infracțiunile de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prev. de art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002 și uz de fals prev. de art.
291 C.
În mod judicios prima instanță a înlăturat, ca neîntemeiate, apărările inculpatului în sensul că, nu cunoștea împrejurarea că permisul de care s-a folosit și pe care l-a prezentat organelor de poliție, era fals.
Potrivit art.51 alin.1 C. - nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, când făptuitorul, în momentul săvârșirii acesteia, nu cunoștea existența unei stări, situații sau împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei.
Nu poate fi primită susținerea inculpatului că, nu cunoștea caracterul fals al permisului prezentat organelor de poliție, întrucât, prin nicio probă de la dosar nu s-a dovedit acest aspect, cu atât mai mult, cu cât, apărările inculpatului și actele în acest sens, au fost invocate și depuse abia în cursul judecății, inculpatul, cu ocazia depistării în trafic refuzând să dea declarație sau explicații privind situația în care se afla, afirmând că permisul este eliberat de autoritățile italiene, fără nici o referire la persoana care i l-ar fi înmânat personal.
Mai mult, inculpatul depune pentru a-și susține apărarea, o declarație a administratorului școlii de șoferi din C. San M. - L. A., prin care dovedește că a urmat cursurile școlii de șoferi din C. San M.„ fiind în așteptarea eliberării permisului de conducere de către autoritatea competentă din Brescia";. Ori, dacă această persoană, de care se folosește inculpatul în apărările sale este aceeași cu cea care i-a eliberat permisul, este de neînțeles de ce nu a adus o declarație a acestuia în acest sens, că inculpatul a și primit permisul de conducere eliberat de autoritățile italiene.
Așa cum corect arată și prima instanță, permisul de conducere nu este eliberat și înmânat într-o mașină, ci de autoritățile competente, într-un cadru instituțional și sub semnătură, iar acest lucru este de notorietate, după cum este de notorietate și faptul că dovada achitării taxelor pentru obținerea permisului se face cu chitanțele eliberate de autoritățile de stat competente, ceea ce inculpatul nu a făcut, limitându-se la a afirma că a plătit 960 E. numitului L. A. pentru permisul de conducere.
Nu este de neglijat nici faptul că, inculpatul a mai condus fără permis în R. în anul 2010, pentru această faptă însă, aplicându-i-se o amendă administrativă, fiind scos de sub urmărire penală prin O. din 29 noiembrie 2010 emisă în dosar nr.378/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș ( cazier fila 19 dos. u.p.), în condițiile în care, ca o ciudată coincidență, declarația emanând de la numitul L. A., depusă în prezentul dosar este datată 22 noiembrie 2010.
Nici faptul că inculpatul a depus o plângere la (...) la secția de poliție C. San
M. nu este de natură a dovedi buna credință a inculpatului, și implicit, să înlăture caracterul penal al faptei, pentru că, așa cum am arătat, inculpatul a mai fost sancționat pentru conducere fără permis, cunoștea deci condițiile minime în care se poate circula pe drumurile publice din R. (existența unui permis eliberat de autoritățile competente) și, oricum, a invocat aceste apărări abia în fața instanței, nu s-a prezentat pentru a da explicații și a-și clarifica situația în nicio fază procesuală.
Așa fiind, se constată că prima instanță a apreciat corect că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa , iar pedeapsa aplicată , a fost corect individualizată în virtutea criteriilor prev. de art.72 C., atât ca și cuantum, cât și ca modalitate de executare, fiind în măsură a asigura realizarea scopului prev. de art.52 C.
Pentru toate aceste considerente, se privește ca nefondat recursul formulat în cauză, urmând a fi respins în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen.
În baza art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei, ce se va avansa din fondul M.ui Justiției, reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, avocat P. D. G.
În baza art.192 alin.2 C.pr.pen. va fi obligat recurentul să plătească în favoarea statului suma de 400 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. I., domiciliat în B., str. M., nr. 34, jud. M., cu domiciliul procesual ales la C. A. „. N. - B. M., str. Al.Odobescu nr. 2/15, jud. M. împotriva sentinței penale nr. 113 din 2 mai 2012 a JUDECĂTORIei V. de S.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei, ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, avocat P. D. G.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei, cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 24 septembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI L. M. ANA C. M. Ș.
G. M. B.
Red.A.C./ Dact.H.C.
2 ex./(...) J..fond: M.S..
| ← Decizia penală nr. 1561/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 376/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
