Decizia penală nr. 1273/2012, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
D. PENALĂ NR.1273/R/2012
Ședința publică din 24 septembrie 2012
Instanța compusă din: PREȘEDINTE : M. Ș. judecător
JUDECĂTORI : L. M.
ANA C.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. : V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către Ministerul Public, P. de pe lângă Judecătoria Zalău împotriva sentinței penale nr.137 din 26 martie 2012 a J. Z., pronunțată în dosarul nr. (...), privind pe inculpatul M. A. I. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.178 al.2 C.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17 septembrie 2012, încheiere care face parte din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 137 din data de 26 martie 2012 a J. Z., pronunțată în dosarul nr. (...), în baza art.178 alin. 2 Cod penal cu aplicarea prevederile art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală s-a dispus condamnarea inculpatului M. A. I. ( fiul lui I. și A. F., născut la data de (...) în loc. Valcău de Jos, jud. S., cu domiciliul în mun. Z., str. G-ral Ion D., nr. 21, bl. D-12 sc. A, ap. 13, jud. S., cetățean român, fără antecedente penale, C.N.P. 1.) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă.
În baza art.71 alin.1 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a, lit.b) și c) Cod penal, de la data rămânerii definitive a sentinței și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art.861 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal.
În baza art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a). să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj; b). să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c). să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d). să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a desemnat S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj pentru supravegherea inculpatului pe durata termenului de încercare.
S-a dispus ca datele prevăzute la art. 863 alin.1 lit. b, c și d Cod penal să se comunice S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a, lit. b),c) Cod penal.
În baza art. 88 alin.1 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reținerii, de la data de (...) până la data de (...) si a arestării preventive de la data de (...) pana la data de (...), dată la care inculpatul a fost pus în libertate ca urmare a admiterii cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
În temeiul art. 160 ind. 3 C. s-a ridicat în totalitate controlul judiciar instituit prin D. penală nr. 90/(...) în dosarul nr. (...) prin care s-a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului.
S-a constatat că, în baza art. 347 C. rap. la art. 320 ind. 1 alin. 5 C. s- a dispus disjungerea laturii civile de latura penală de formându-se dosarul cu nr. (...) cu termen de judecata pentru data de (...).
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul
M. A. I. la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul P.ui de pe lângă Judecătoria Zalău din data de (...) în dosarul nr.1971/P/2011, s-a dispus trimiterea în judecată, in stare de arest preventiv, a inculpatului M. A. I. pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art.178 alin.2 Cod penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul J. Z. la data de (...) sub nr. (...).
În cuprinsul actului de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență, că inculpatul M. A.-I. s-a urcat la volanul autoturismului marca Smart- Roadster, cu nr. de înmatriculare (...), proprietatea surorii sale M. A.-I., pe care l-a condus prin diverse locuri în mun. Z., alături de acesta în autoturism fiind si martorul Z. A. A. s-au deplasat în cartierul M., unde s-au întâlnit cu mai mulți prieteni și unde au rămas cca. 1 oră, timp în care inculpatul a cumpărat, cu suma de 20 lei, o țigară ce conține plante cu efect psihotrop, cunoscut generic ca „. pe care a fumat-o, după care și-a continuat plimbarea la volanul aceluiași autoturism. În jurul orelor 0030, inculpatul însoțit de martor, a plecat din fața hotelului „Porolissum";, cu intenția de a se deplasa la locuință, deplasându-se pe b-dul M. V., iar când a ajuns la intersecția b-dului M. V. cu A. A., aflată în apropierea Agenției Loto, unde se află amenajate două treceri pentru pietoni succesive, fără să o observe pe victima S. V., angajată în traversarea b-dului M. V. pe trecerea de pietoni, aceasta aflându-se în mijlocul trecerii, a lovit-o cu forță, impactul cu victima fiind extrem de violent.
În urma impactului cu autoturismul condus de inculpat, victimei i-au fost detașate prin desprindere, membrele inferioare, iar corpul a fost preluat pe capotă și proiectat la cca. 90 de m. de locul impactului, suprafață pe care au fost împrăștiate, eschile osoase dispuse neregulat și țesut epitelial, precum și stropi de sânge, desprinse din trupul victimei, provocându-i decesul instantaneu, iar locul faptei oferind o imagine care a stârnit indignarea persoanelor care au asistat cu groază la producerea accidentului.
Situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: declarațiile inculpatului (f.56-65); declarațiile părții civile L. V. (f.70-71); declarațiile martorului Z. A.-I. (f.73-
77); declarațiile martorului S. C. (f. 78-82; declarațiile martorului D. V. ( f.
83-86); declarațiile martorului T. C.-I. (f. 87-88); declarațiile martorului asistent Tiptiș D. (f. 90); proces-verbal de cercetare la fața locului din data de (...) (f. 16-23); planșa fotografică privind cercetarea la fața locului (f. 24-53); raport de constatare medico-legală nr. 959/III/131 din data de (...) emis de S. J. de M. L. Z. (f.93-95); proces-verbal de verificare tehnică (f. 103-104); raport de expertiză tehnică judiciară auto întocmit de expertul desemnat în cauză ing. Pădurean Gregoriu (f. 112-122); buletin de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 6720/IX/a/1918/c/429 din (...) emis de I. de M. L. C. (f.101);rezultat alcotest (f.96); fișă cazier (f. 55).
În faza de judecată s-au constituit părți civile L. V. (mama victimei), L.
P. (fratele victimei) cu suma de 1.000.000 lei reprezentând daune morale, copiii victimei-minorele S. A. prin reprezentant legal, seful C. S. M. C. S. cu suma de 71.400 lei reprezentând daune morale, S. A. prin reprezentant legal, președintele C. J. cu suma de 88.200 lei reprezentând daune morale si L. V. (sora victimei) cu suma de 300.000 lei cu titlu de daune morale.
Întrucât autoturismul implicat în accident condus de inculpat, avea poliță de asigurare valabil încheiată (f.107), s-a dispus citarea în calitate de asigurător a SC A. R. A. SA.
La termenul de judecată din (...), inculpatului, în prezența apărătorului ales, i s-au adus la cunoștință prevederile art.3201 C.p.p. și consecințele care decurg din alegerea procedurii simplificate, inculpatul declarând că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, nu dorește să formuleze cereri privind administrarea de probe și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește (f.245). În baza cererii inculpatului admisă de către instanță cauza a fost judecată sub aspectul laturii penale potrivit procedurii prevăzute la art. 3201 Cod procedură penală.
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:
În seara zilei de (...), în jurul orelor 23,00 inculpatul M. A.-I. s-a urcat la volanul autoturismului marca Smart-Roadster, cu nr. de înmatriculare (...), proprietatea surorii sale M. A.-I., alături de acesta in autoturism aflându-se si martorul Z. A., cei doi ieșind la o plimbare prin mun. Z. Pe str. Parcului inculpatul a oprit autoturismul așteptând o personă, rămasă neidentificata, care după cca. 2 min. a sosit în dreptul autoturismului oferindu-i inculpatului contra sumei de 20 lei o țigara ce conține plante cu efect psihotrop, după care inculpatul a pornit autoturismul deplasându-se în cartierul M., unde s-a întâlnit cu mai mulți prieteni și a rămas cca. 1 oră. Pe drum, potrivit declarației martorului Z. A., inculpatul si-a aprins țigara respectivă, fumând aproximativ jumătate din aceasta după care a stins-o si a pus-o deoparte.
Ajuns la locul în care s-a întâlnit cu prietenii acestuia, numiții S. S.,
S. C. si O. R., inculpatul a luat-o in autoturism pe numita S. S., prietena acestuia pe care a transportat-o acasă, iar după un interval de aprox. 10 min., în urma telefonului primit de la martorul Z. A., care l-a rugat pe inculpat sa îl transporte acasă, s-au întâlnit in fata hotelului Porolissum de unde cei doi au plecat spre domiciliul martorului. A. pe b-dul M. V., circulând pe banda a doua a sensului de mers centru-gara, cu o viteza de aprox. 130 km/h, intre cele doua treceri de pieton semnalizate prin marcaj transversal, a lovit-o, cu partea stângă a autoturismului, pe victima S. V. care în acel moment era angajată în traversarea trecerii de pieton, deplasându-se oblic spre stația de autobuz.
Locul producerii accidentului, potrivit procesului verbal de cercetare la fata locului, se afla pe bd-ul M. in zona intersecției cu A. A., aflată în apropierea Agenției Loto, unde se află amenajate două treceri pentru pietoni succesive, prin marcaj transversal, una la pătrunderea în intersecție și alta la 20, 55 m. la ieșirea din intersecție, acestea fiind semnalizate în acel moment prin culoarea galben intermitent de semaforul instalat la intrarea în intersecție. In zona, circulația se desfășoară in ambele sensuri, fiecare sens fiind prevăzut cu cate doua benzi de circulație.
Potrivit declarației martorului Z. A., acesta a observat ca victima s-a angajat în traversarea străzii îndreptându-se oblic spre stația de autobuz, moment în care, raportat la viteza de deplasare a inculpatului, l-a atenționat pe acesta asupra pietonului (Ba, A., femeia!) însă în următoarele secunde a avut loc impactul, inculpatul reușind sa vireze ușor spre dreapta fără rezultat, întrucât a lovit victima cu partea stângă a autoturismului.
În direcția opusă deplasării inculpatului, pe banda a doua a sensului de mers, se afla în autoturismul său, martorul S. C., taximetrist, si care văzând victima că s-a angajat în trecere, a oprit in acest sens autoturismul pentru a-i acorda prioritate. In acel moment a observat din direcția opusa ca se deplasează cu viteza mare un autoturism, victima în acel moment trecând de jumătatea marcajului ce semnaliza trecerea de pieton, aflându-se deja pe sensul de mers in care se deplasa inculpatul, martorul, văzând că, conducătorul autoturismului nu are nici o intenție de a frâna, din instinct, a virat autoturismul spre dreapta crezând astfel ca, daca conducătorul autoturismului va efectua manevra de virare spre stânga pentru a evita pietonul va fi lovit frontal de acesta. La scurt timp, martorul a auzit un zgomot puternic datorat impactului, iar după ce a coborât din autoturism a observat, pe capota mașinii, pete de sânge si fragmente de țesut uman.
Martorul nu a observat ca victima sa se deplaseze oblic, părăsind trecerea de pieton spre stația de autobuz, însă acest aspect rezultă atât din declarațiile martorului Z. A., pasager în autoturismul inculpatului si a martorului D. V., care se afla în standul de taxi si care a observat-o pe victima care s-a angajat în traversare pe trecerea de pietoni (prima trecere, din sensul de circulație al inculpatului), iar la jumătatea drumului s-a îndepărtat de trecere si s-a deplasat oblic spre stația de autobuz, cat si din raportul de expertiza judiciară tehnica auto în care s-a concluzionat cî victima a fost lovita de autoturismul inculpatului la 2,2 m după prima trecere de pieton.
Impactul cu victima a fost extrem de violent, autoturismul oprindu-se la o distanță de 100 m de locul impactului, victimei fiindu-i fost detașate prin desprindere, membrele inferioare, iar corpul a fost preluat pe capotă și proiectat la cca. 90 de m. de locul impactului, suprafață pe care au fost împrăștiate, eschile osoase dispuse neregulat și țesut epitelial desprinse din corpul victimei, provocându-i decesul instantaneu.
La scurt timp de la producerea accidentului, inculpatului i-au fost recoltate probe biologice de sânge și urină, pentru a verifica dacă în organism avea alcool sau droguri, rezultatul fiind negativ (f.101).
Potrivit raportului de expertiza tehnică judiciară auto autoturismul condus de inculpat rula cu o viteza aprox. de 130 K., impactul putând fi evitat dacă acesta circula cu o viteza mai mică de 72 km/h. In acest context inculpatul a încălcat dispozițiile art. 53 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG 1., aprobat prin HG nr. 1., potrivit cărora „semnalul de culoare galbenă intermitent permite trecerea, conducătorul de vehicul fiind obligat să circule cu viteză redusă, să respecte semnificația semnalizării rutiere și a regulilor de circulație aplicabile în acel loc";, dispozițiile art. 123 lit. h din Regulamentul de aplicare al C. R., ce stipulează „conducătorul de vehicul este obligat sa circule cu o viteza care sa nu depășească 30 km/h in localități sau 50 km/h în afara localităților, la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare si marcaje (...)";, precum și cele prevăzute în art. 135 lit. h din același act normativ, care prevede
„conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public";.
În cauză s-a efectuat un raport de constatare medico-legală, ale cărui concluzii arată că victima a decedat din cauza „ hemoragiei interne și externe consecutive unui politraumatism cu rupturi de viscere toraco-abdominale și secționarea ambelor gambe, leziunile tanato generatoare s-au putut produce prin mecanism de lovire-proiectare-târâre în cadrul unui accident de trafic rutier, între leziuni și deces existând raport de cauzalitate";
În declarațiile sale din cursul urmăririi penale și din fața instanței de judecată, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor și a prezentat modul de producere al accidentului, iar declarațiile acestuia se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv proces verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor oculari Z. A.-I., S. C., D. V. și T. C.-I., audiați în cursul urmăririi penale precum si cu raportul de expertiză tehnică auto.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului M. A. I. care în data de (...) în timp ce conducea autoturismul marca Smart-Roadster cu numărul de înmatriculare (...) pe B-ul M. V. din mun. Z., cu viteza de aprox. 130 km/h, a provocat un accident de circulație, în urma căruia victima S. V. a decedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută și pedepsită de art.178 alin. 2 Cod penal.
Instanța de fond a reținut că, potrivit prevederilor legale în domeniul circulației pe drumurile publice, conducătorul auto are următoarele obligații: conform prev. art. 35 din OUG 1. rep. participanții la trafic trebuie sa aibă un comportament care sa nu afecteze fluența si siguranța circulației, să nu pună in pericol viata sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private; potrivit prevederilor art.48 alin.1 din O.U.G.nr.1., conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță; potrivit art. 49 limita maxima de viteza în localităti este de 50 km/h, potrivit dispozitiilor art. 53 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG 1., aprobat prin HG nr. 1., potrivit cărora
„semnalul de culoare galbenă intermitent permite trecerea, conducătorul de vehicul fiind obligat să circule cu viteză redusă, să respecte semnificația semnalizării rutiere și a regulilor de circulație aplicabile în acel loc";, dispozițiile art. 123 lit. h din Regulamentul de aplicare al C. R., ce stipulează
„conducătorul de vehicul este obligat sa circule cu o viteza care sa nu depășească 30 km/h în localități sau 50 km/h in afara localităților, la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare si marcaje (...)";, precum și cele prevăzute în art. 135 lit. h din același act normativ, care prevede „conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzător.
Inculpatul a săvârșit infracțiunea de ucidere din culpă în formă agravată, prevăzută și sancționată de art.178 alin.2 Cod penal - infracțiunea de ucidere din culpă se produce ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anume activități. Din concluziile raportului de expertiză tehnică auto efectuată în cauză precum și din declarațiile martorilor audiați rezultă că inculpatul a condus autoturismul cu viteza mare de aprox. 130 km/h, viteză mult superioară atât limitei legale de viteză (50 K.) cat si vitezei pe care inculpatul trebuia să o adapteze în apropierea trecerilor de pieton (max. 30 km/h), încălcând astfel dispozițiile codului rutier si a normelor de aplicare a acestuia.
Decesul victimei S. V. s-a datorat ca urmare a faptei inculpatului, legătura de cauzalitate dintre faptă și urmarea imediată este confirmată de concluziile raportului de constatare medico legală 959/III/131 din (...) (f.
94).
Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii, inculpatul a comis fapta din culpă, sub forma culpei cu prevedere potrivit art. 19 alin.1 pct.2 lit. lit.a) Cod penal, deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a acceptat, socotind fără temei că acesta nu se va produce. Vinovăția inculpatului în modalitatea culpei cu prevedere rezultă din împrejurarea că producerea accidentului s-a datorat încălcării grave a normelor privind siguranța circulației rutiere, așa cum reiese din declarația martorului Z. A., inculpatul a fost avertizat să reducă viteza de deplasare, dar inculpatul nu a luat în considerare aceste avertismente, a minimizat pericolul reprezentat de fapta sa, bazându-se în mod vădit neîntemeiat pe calitățile sale de conducător, faptul că în zonă, la ora respectiva circulația era redusa. Instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului culpa exclusiva in producerea accidentului rutier, faptul ca pietonul circula la o distanta de aproximativ doi metrii dincolo de marcajul pietonal, nu influențează reținerea faptei în sarcina inculpatului si culpa exclusiva, din moment ce, în mod clar, pietonul se deplasa în raza de acțiune a indicatorului care-i acorda prioritate de trecere.
Din analiza fișei de cazier judiciar a inculpatului, rezultă că acesta se află la prima confruntare cu legea penală, nesuferind alte condamnări.
Reținând vinovăția inculpatului M. A. I., instanța de fond a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin. 2 Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond s-a raportat la dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 Cod penal și a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
În ceea ce privește gradul de pericol social concret al faptei, determinat prin aplicarea criteriilor prevăzute de art.181 alin.2 Cod penal, instanța de fond a apreciat că fapta prezintă un pericol social sporit datorită modalității de comitere, respectiv prin încălcarea gravă a dispozițiilor legale în materia conducerii autovehiculelor pe drumurile publice și raportat la urmarea produsă.
Consecințele tragicului accident au fost multiple, datorate teribilismului unor amatori de „. tari";, de la neadaptarea vitezei corespunzătoare traficului rutier în zonă, până la starea euforică in care se afla inculpatul, descrisă de martorul care se afla in autoturismul inculpatului, cel mai probabil indusă de efectul țigării pe care acesta o fumase anterior si care cu siguranță, i-a diminuat abilitățile de a conduce.
Totodată, instanța a avut în vedere circumstanțele personale privitoare la persoana și conduita inculpatului, reținând că inculpatul este în vârstă de
22 de ani, student in cadrul Facultății V. Goldis din mun. Z., fără antecedente penale. Din conduita manifestată pe întreg procesul penal, prin prezentarea la fiecare termen de judecata, după punerea s-a in libertate, prin liberarea provizorie sub control judiciare, prin ultimul cuvânt acordat in dezbateri a manifestat regret față de cele întâmplate și față de cei care au rămas îndurerați, contribuind până în prezent la toate cheltuielile materiale legate de decesul victimei.
Din înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosarul cauzei, trecând peste subiectivismul mai mult sau mai puțin involuntar, si aprecieri asupra modalității de executare a pedepsei, se poate desprinde concluzia ca inculpatul este o persoană respectabilă, onestă, profund marcat si conștient de greșeala făcută, aspecte pe care instanța de fond le-a avut în vedere la individualizarea pedepsei pe care a aplicat-o inculpatului.
Indiscutabil ca acest accident a produs urmări iremediabile asupra familiei victimei, in special asupra celor doi copii care au rămas fără mamă la o vârsta fragedă si chiar dacă, mama acestora, victima S. V., nu a dat dovadă de o conduită umană, abandonându-i prin centrele de plasament fără să se intereseze de soarta acestora, aspect ce rezultă din documentele depuse in cauză de către instituțiile unde cei doi minori se află instituționalizați, totuși au fost privați de șansa, ca timpul să fi schimbat ceva și să își cunoască mama.
Deși în cauză există împrejurări enumerate exemplificativ în art.74
Cod penal, respectiv lipsa antecedentelor penale și atitudinea inculpatului de recunoaștere și de regret față de infracțiunea comisă, având în vedere gradul de pericol concret foarte ridicat al faptei, gradul de vinovăție a inculpatului și urmarea faptei sale imprudente, instanța nu a reținut aceste împrejurări ca circumstanțe atenuante, apreciind că în aceste condiții nu se justifică angajarea răspunderii inculpatului prin raportare la limite de pedeapsă mai mici; soluția de reducere a pedepsei prin recunoașterea de circumstanțe atenuante ar fi netemeinică, nepunând în evidență periculozitatea deosebită a faptei, în concret. Mai mult decât atât, inculpatul este cunoscut cu abateri la regulile de circulație, având până în prezent trei sancțiuni administrative ceea ce denotă un comportament sfidător față de conduita in trafic, care a ajuns în cele din urmă, să pună în pericol participanții la trafic.
Pentru a-si îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii
(privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.
Examinând întregul material probator administrat în cauză, raportat la circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracțiunea prev. de art. 178 alin.2 C. reduse ca urmare a aplicării dipsozitiilor art. 320 ind.1 alin. 7 C.pr.pen, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani închisoare, apreciind că aceasta va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
În ceea ce privește aplicarea pedepselor accesorii în baza art.71 Cod penal instanța de fond a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a, lit.b) si c) Cod penal de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii aplicate prin aceasta.
La stabilirea pedepselor accesorii, instanța de fond a avut în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la C. E. a D. O., jurisprudența Curții Europene a D. O., dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în contextul probelor administrate, față de vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale și atitudinea sinceră de recunoaștere a faptei, instanța a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție.
Nu in ultimul rând, aplicarea unei pedepse în regim de detenție inculpatului ar avea consecințe majore asupra continuării studiilor, impietând asupra integrării sale în societate și formării personale și profesionale a inculpatului, iar raportat la vârsta acestuia si la faptul ca intrat în câmpul infracțional dintr-o greșeală, instanța a considerat ca aplicarea unei pedepse în regim de detenție ar genera rezerve în legătură cu posibilitățile reale de satisfacere a scopului preventiv și educativ prevăzut de lege. R. la fapta săvârșită de către inculpat, s-a considerat că măsura suspendării pedepsei sub supraveghere si impunerea unor obligații în sarcina acestuia, cu riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, în cazul nerespectării acestora, pe un termen de încercare care să fie de natură a contribui la îndreptarea inculpatului, ca pe viitor să adopte o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, precum si consilierea si supravegherea acestuia de către instituții abilitate în acest scop, au fost apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a realiza scopul educativ si preventiv prevăzut de lege.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute art.861 alin. l Cod penal, instanța în baza art.861 Cod penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin. 1 Cod penal, stabilind pe durata termenului de încercare, măsuri de supraveghere menționate în dispozitiv.
S-a făcut aplicarea art.71 alin.5 Cod penal, cu privire la pedepsele accesorii.
S-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului durata reținerii, de la
(...) pana la data de (...) si a arestării preventive de la data de (...) pana la data de (...).
In temeiul art. 160 ind. 3 C., instanța de fond a dispus ridicarea controlului judiciar instituit prin decizia penală nr. 90/(...) în dosarul nr. (...) prin care s-a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului.
Sub aspectul laturii civile, având in vedere necesitatea administrării de probe, în baza art. 347 C. rap. la art. 320 ind. 1 alin. 5 C. instanța a dispus disjungerea laturii civile de latura penală, formându-se dosarul cu nr. (...) cu termen de judecată pentru data de (...), în care se va soluționa latura civilă.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Zalău, solicitând casarea hotărârii și, rejudecând, majorarea pedepsei aplicate inculpatului și schimbarea modalității de executare a acesteia, respectiv, prin privare de libertate.
În motivarea recursului, s-a arătat că instanța de fond nu a aplicat corect criteriile prev. de art.72 C. privind individualizarea pedepsei, stabilind o pedeapsă care, atât ca și cuantum, cât și ca modalitate de executare, nu reflectă gradul de pericol social concret al faptei comise.
Instanța nu a ținut seama că inculpatul a avut culpă exclusivă în producerea accidentului, conducând cu viteză excesivă, sub influența unor substanțe psihotrope conținute de țigara pe care o consumase anterior, în condițiile în care mai fusese anterior sancționat contravențional pentru încălcarea regulilor de circulație rutieră.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C., Curtea constată fondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În cauză, judecata a avut loc în procedura simplificată prev. de art.320/1 C., inculpatul recunoscând comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată, așa cum a fost reținută în actul de sesizare, solicitând judecarea sa în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Așa fiind, raportat și la motivele de recurs, instanța de control judiciar se va limita doar la analiza individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului.
Instanța de fond a valorificat eficient criteriile de individualizare a pedepsei prev. de art.72 C.,având în vedere: gradul de pericol social concret al
faptei săvârșite - sporit, datorită modalității de comitere, respectiv prin încălcarea gravă a dispozițiilor legale în materia conducerii autovehiculelor pe drumurile publice și raportat la urmarea produsă; limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru această infracțiune - pedeapsa închisorii de la 2 al 7 ani; persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală - faptul că inculpatul este în vârstă de 22 de ani, student în cadrul Facultății V. Goldiș din mun. Z., fără antecedente penale, care, după punerea sa în libertate, la ultimul cuvânt acordat în dezbateri a manifestat regret față de cele întâmplate și față de cei care au rămas îndurerați, contribuind până în prezent la toate cheltuielile materiale legate de decesul victimei; persoană respectabilă, onestă, profund marcat și conștient de greșeala făcută.
S-a aplicat astfel, în concordanță cu criteriile de mai sus, o pedeapsă în limite legale, la nivelul minimului special prevăzut de lege, dar care, și în opinia Curții, este în măsură a realiza scopul prev. de art.52 C.
Nu același lucru se poate spune însă, despre modalitatea de executare a pedepsei stabilită de instanță, respectiv, suspendarea sub supraveghere.
Curtea apreciază că, în condițiile concrete din prezența speță, nu sunt îndeplinite cumulativ, condițiile prev. de art.86/1 alin.1 C., pentru a se suspenda sub supraveghere pedeapsa aplicată inculpatului.
Dacă primele două condiții cerute de lege - sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate și a lipsei antecedentelor penale - sunt îndeplinite în cauză - nu se poate aprecia, ținând seama de persoana inculpatului, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, nu va mai săvârși infracțiuni.
Astfel, chiar dacă inculpatul nu are antecedente penale și a manifestat regret după comiterea faptei, nu se poate face abstracție de comportamentul său anterior la volan - potrivit cazierului auto (fila 106 dos. u.p.) inculpatul a fost sancționat contravențional de mai multe ori, având și dreptul de a conduce suspendat, pentru încălcări ale regulilor de circulație rutieră, la scurt timp după obținerea permisului de conducere, respectiv, pentru nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului; depășirea vitezei legale
- de 2 ori în decurs de 6 luni; folosirea telefonului mobil în cursul conducerii - comportament pe care l-a reiterat cu ocazia comiterii faptei din prezenta cauză, conducând cu viteză excesivă și depășind viteza legală.
Este evident că - în condițiile în care, deși anterior incidentului din prezenta cauză, inculpatul a fost sancționat repetat pentru aceleași abateri de la regulile de circulație rutieră, a continuat pe aceeași linie, ignorând orice avertisment al organelor în drept, precum și normele legale - îndreptarea sa și direcționarea în sensul de a nu mai comite astfel de fapte, nu se poate realiza decât într-un cadru sancționator mai aspru, care să-i asigure o conștientizare corespunzătoare a faptei și a consecințelor acesteia, dar și un nivel superior de prevenire a reluării comportamentului infracțional.
Faptul că aplicarea unei pedepse în regim de detenție inculpatului, ar avea consecințe majore asupra continuării studiilor, impietând asupra integrării sale în societate și formării personale și profesionale - așa cum a apreciat instanța fondului - nu justifică renunțarea la o sancțiune mai aspră, care se impune cu necesitate în cauză, pentru considerentele anterior expuse, restricțiile și interdicțiile pe care trebuie să le suporte inculpatul, nefiind altceva decât consecința faptelor sale, a atitudinii sale deliberate la volan, în detrimentul și punând în pericol siguranța traficului rutier, dar și a participanților la trafic, așa cum s-a întâmplat în cauza de față.
Pentru toate aceste considerente, recursul în cauză se privește ca fondat, urmând a fi admis ca atare, în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d C., sentința atacată va fi casată în parte, cu privire la modalitatea de executare a pedepsei închisorii și conținutul pedepsei accesorii aplicate inculpatului M. A. I.
Rejudecând în aceste limite, se va înlătura aplicarea dispoz.art.86/1 - art.86/3 C., art.71 alin.5 C., precum și art.71 rap. la art.64 lit.c C., pedeapsa aplicată urmând a fi executată în detenție.
În baza art.71 C. se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II -a și lit.b C. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei închisorii.
Aceasta deoarece, nu se justifică aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. c) Cod penal, cum a dispus prima instanță, întrucât inculpatul nu s-a folosit la comiterea infracțiunii de vreo funcție, profesie sau activitate specială, pentru a se impune interzicerea ocupării, exercitării sau desfășurării acestora.
În baza art.385/17 alin.4 rap. la art.383 alin.2 C. se va deduce din durata pedepsei aplicate de prima instanță, timpul detenției preventive de la
(...) la (...) și de la (...) la (...).
Se vor menține restul dispoz. hotărârii atacate.
În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu (avoc. B. Corăbianu ), sumă ce se va avansa din fondurile M.ui Justiției.
Văzând și dispoz. art.192 alin.3 C.,
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art.385/15 pct.1 lit.d C. admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Zalău împotriva sentinței penale nr.137 din (...) a J. Z. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează în parte, cu privire la modalitatea de executare a pedepsei închisorii și conținutul pedepsei accesorii aplicate inculpatului M. A. I. - domic. în Z., strada G. Ion D. nr.21, bl.D12, sc. A, ap.13, J. S.
Rejudecând în aceste limite:
Înlătură aplicarea dispoz.art.86/1 - art.86/3 C., art.71 alin.5 C., precum și art.71 rap. la art.64 lit.c C., pedeapsa aplicată urmând a fi executată în detenție.
În baza art.71 C. interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II -a și lit.b C. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei închisorii.
Deduce din durata pedepsei aplicate de prima instanță, timpul detenției preventive de la (...) la (...) și de la (...) la (...).
Menține restul dispoz. hotărârii atacate.
În baza art.189 C. stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu (avoc. B. Corăbianu ), sumă ce se va avansa din fondurile M.ui Justiției.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24 septembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. Ș. L. M. ANA C.
GREFIER M. B.
Red.A.C./Dact.H.C.
3 ex./(...) J.fond: M. A.M.
← Decizia penală nr. 1484/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 590/2012, Curtea de Apel Cluj → |
---|