Decizia penală nr. 404/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
D. PENALĂ NR.404/R/2012
Ședința publică din data de 12 martie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : L. M., judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș.
GREFIER : M. V.-G.
M. public, P. de pe lângă Curtea de A. C.- reprezentat prin procuror V. T.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către Ministerul Public P. de pe lângă Tribunalul Cluj, inculpatul F. N., partea civilă D. M. M. și chematul în garanție SC"; O. V. I. G. SA împotriva deciziei penale nr.1/A din 4 ianuarie 2012 a T. C., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev.și ped.de art.178 al.1,2 C.pen. și art.184 al.2,4 C.pen., cu aplic.art.33 lit.b C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul F. N. asistat de apărător ales, av. B. L. și apărătorul părții civile D. M. M., av.Mircea I., ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar, lipsă fiind părțile civile D. M. M., S. C. de U. „. și asigurătorul SC"; O. V. I. G.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul F. N. av.C. S. și solicită acordarea onorariului parțial pentru studiu dosarului și prezentarea la instanță.
Instanța constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu prin prezentarea apărătorului ales și asupra onorariului parțial se va pronunța prin hotărârea ce o va pronunța în cauză.
Apărătorul ales al inculpatului F. N., av. B. L. depune la dosar fișa de cazier judiciar a inculpatului și sentința penală nr.96 din 17 aprilie 2007 a J. Vișeu de Sus rămas definitivă prin D. pronunțată de Curtea de A. C. din care rezultă că inculpatul a fost achitat pentru infracțiunea de tâlhărie. T., depune la dosar practică judiciară.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul M.ui P. solicită admiterea recursului formulat de P. de pe lângă Tribunalul Cluj, casarea sentinței penale nr.213/2010 a J. H. și a Deciziei penale nr. 1/2012 a T. C. și, rejudecând cauza să se procedeze la o nouă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului pentru infracțiunile reținute ca fiind săvârșite de acesta și modificarea modalității de individualizare a executării pedepsei rezultante.
Consideră că ambele hotărâri sunt netemeinice prin reținerea de circumstanțe atenuante, modul de realizare a cumulului juridic și modalitatea de executare a pedepsei stabilită care nu corespunde funcțiilor pedepsei prev. de art. 52 Cod penal raportat la gravitatea deosebit de mare a faptelor comise.
Starea de fapt a fost corect reținută raportat la multitudinea de probe administrate în cauză. S-a reținut că inculpatul a comis cu vinovăție infracțiunile de ucidere din culpă prev. și ped. de art.178 al.1, 2 Cod penal
și vătămare corporală din culpă, prev. de art.184 al.2,4 Cod penal în condițiile descrise în actul de sesizare și în motivarea hotărârilor atacate, fiind dovedit că din culpa exclusivă a inculpatului care nu a respectat limita de viteză specifică tronsonului de drum raportat și la condițiile de drum parcurs de inculpatul la volanul autoturismului pe care îl conducea la data respectivă, a cauzat accidentul de circulație soldat cu decesul unei persoane și vătămare corporală gravă a altora.
Consideră că raportat la apărările inculpatului instanța le-a înlăturat motivat, reținând culpa exclusivă a acestuia în producerea accidentului și s-au efectuat toate verificările referitoare la modul de conducere al autovehiculului, luarea măsurilor de prevedere, dinamica producerii accidentului, conduita de conducător a inculpatului care nu a respectat normele elementare legate de diligența pe care trebuia să o depună pentru prevenirea producerii accidentului care s-a soldat cu pierderea unei vieți, vătămări corporale și distrugeri.
Apreciază că trebuiau evaluate obiectiv toate împrejurările producerii accidentului și nu doar cele care teoretic și abstract sunt favorabile inculpatului.
Nu există niciun dubiu în ceea ce privește dinamica producerii accidentului care a fost cauzat exclusiv de conduita inculpatului care a ignorat normele de circulație pe drumurile publice care îl obligau să conducă cu prudență, să aibă o conduită care să nu pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic în condițiile de drum periculos, pe timp de ploaie, restricție de viteză de 40 km/oră în condițiile în care s-a stabilit prin expertiza tehnică auto că inculpatul rula cu o viteză de 91 km/oră.
Raportat la aceste împrejurări, apreciază că conduita inculpatului nu poate fi apreciază pozitiv din nicio perspectivă.
Solicită înlăturarea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a
Cod penal reținute în favoarea inculpatului întrucât nu se justifică, majorarea pedepselor aplicate de prima instanță într-un cuantum care să reflecte gravitatea faptelor comise și conduita inculpatului, contopirea pedepselor, iar pedeapsa rezultantă să fie executată în regim de detenție pentru a răspunde funcțiilor pedepsei prev. de art. 52 Cod penal.
Apărătorul părții civile D. M. M., av.Mircea I., solicită admiterea recursului formulat de partea pe care o reprezintă, casarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și apel și, rejudecând cauza să se dispună majorarea pedepselor aplicate inculpatului și obligarea acestuia la plata despăgubirilor civile în cuantumul solicitat.
Apreciază că se impune reindividualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului raportat la criteriile de individualizare prev. de art. 72
Cod penal și aplicarea unor pedepse care să fie proporționale cu gravitatea faptelor comise și urmările produse.
Solicită să se aibă în vedere că inculpatul a încercat să se apere prin audierea a doi martori mincinoși, că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului, că recursul se judecă la un interval de cinci ani de la data producerii accidentului datorită conduitei inculpatului, apelul s-a soluționat în decursul unui an.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, consideră că se impune obligarea inculpatului și la plata chiriei având în vedere că partea civilă locuia într-o locuință pusă la dispoziția soțului ei, însă după decesul victimei socrii acesteia nu i-au mai permis părții civile să locuiască în acea casă, fiind nevoită să stea în chirie.
Cu privire la daunele morale consideră că se impune și această reparație și că aceste despăgubiri trebuie acordate în raport de condițiile de viață pe care le are partea civilă în I., unde obține un venit mai consistent decât în România.
Apărătorul ales al inculpatului F. N., av. B. L. solicită admiterea recursurilor formulate de inculpat și asigurător și respingerea ca nefondate a recursurilor formulate de parchet și partea civilă.
În tem. art. 38515 pct. 2 lit.c rap. la art. 3859 pct. 10 Cod pr.pen. solicită casarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și apel și trimiterea cauzei spre rejudecare J. H. pentru respectarea dreptului la apărare a unei persoane.
Accidentul s-a produs în anul 2006, însă inculpatul nu a încercat tergiversarea judecării cauzei, durata îndelungată a procesului datorându- se probelor științifice și testimoniale administrate în cauză.
În cauză au fost efectuate două expertize tehnice ale căror concluzii sunt contrare în sensul că în prima expertiză s-a concluzionat că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului datorită pătrunderii acestuia pe contrasens, iar în cea de a doua expertiză s-a concluzionat că accidentul s-a datorat exploziei cauciucului de la roata din față, partea dreaptă.
Întrucât instanța nu a înțeles să dispună efectuarea unui supliment de expertiză sau că citeze experții pentru a da explicații verbale, apreciază că în cauză există un dubiu care profită inculpatului.
În opinia sa, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare pentru aflarea adevărului.
În subsidiar, solicită în tem. art. 3859 pct. 18 Cod pr.pen. admiterea recursului și casarea hotărârilor atacate, întrucât a s-a produs o gravă eroare de fapt întrucât nu au fost administrate toate probele necesare pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele.
Apreciază că nu se justifică majorarea pedepselor aplicate inculpatului având în vedere că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului nu au fost comise cu intenție, precum și raportat practica judiciară în materie.
De asemenea, apreciază că în cauză sunt aplicabile circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a-c Cod penal cu consecința prev. de art. 76
Cod penal, având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, a avut o conduită corespunzătoare în societate înainte și după producerea accidentului, a încercat să achite despăgubiri civile în cuantum de 40.000 euro părții civile, însă a fost refuzat întrucât a aceasta a dorit o rezolvare tripartită a despăgubirilor, respectiv și în ce privește societatea de asigurare.
În ce privește solicitarea de obligare a inculpatului la plata daunelor materiale și morale, solicită ca despăgubirile să fie echitabile și într-un cuantum care rezonabil astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără just temei.
Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea recursului formulat de inculpat pentru argumentele arătate anterior în susținerea recursului formulat de parchet.
Apreciază că în cauză nu este incident temeiul prev. de art. 3859 pct. c Cod pr.pen., întrucât nu există nicio circumstanță pentru a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În opinia, sa sunt suficiente probele administrate în cauză pentru aflarea adevărului.
Solicită respingerea recursului formulat de asigurător ca nefondat.
Solicită admiterea recursului formulat de partea civilă în ceea ce privește latura penală a cauzei, iar în ceea ce privește latura civilă a cauzei lasă soluția la aprecierea instanței .
Apărătorul părții civile D. M. M., av.Mircea I. solicită admiterea recursului formulat de parchet și respingerea recursurilor formulate de inculpat și asigurător ca fiind nefondate.
Apreciază că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât în cauză au fost administrate suficiente probe din care rezultă dinamica producerii accidentului și culpa exclusivă a inculpatului.
Inculpatul F. N., având ultimul cuvânt, regretă ce s-a întâmplat și arată că a solicitat efectuarea unei contraexpertize, însă cererea nu a fost admisă.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.213 din (...), Judecătoria Huedin a dispus, în baza art.178 alin.1, 2 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.a Cod penal, art. 76 lit.d Cod penal, condamnarea inculpatului F. N. la pedeapsa de 1 an si 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpa fapta săvârșita la data de (...) și în baza art.184 alin.2 si 4 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.a Cod penal, art. 6 lit.e Cod penal, la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporala din culpa, fapta săvârșita la data de (...).
În baza art.33 lit.b, art.34 lit.b Cod penal, s-a constatat ca cele doua infracțiuni sunt in concurs ideal și s-a dispus contopirea celor doua pedepse stabilite, astfel ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de
1 an si 10 luni închisoare, sporită cu 2 luni închisoare, rezultând pedeapsa totala de 2 ani închisoare.
În baza art.71 C.penal, s-a dispus privarea inculpatului de exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a Cod penal numai cu privire la dreptul de a fi ales, pe durata prevăzuta de art.71 alin.2 C.penal.
În baza art.81 Cod penal,s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit in condițiile art.82 Cod penal.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art.359 Cod proc. Penala, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art.83 si art.84 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.14, art.346 Cod pr.penala, art.998 si următoarele Cod civil, a fost admisă in parte acțiunea civila formulata de partea civila D. M. M. si s-a dispus obligarea inculpatului la plata următoarelor sume: de 1950
E. - contravaloarea unui laptop Sony Vaio, de 150 E. - contravaloarea unui telefon mobil Nokia N70, de 450 E. - contravaloarea unui telefon mobil Motorolla V3, de 800 E. - contravaloarea unui aparat foto digital Sony, de
900 E. - contravaloarea unei camere video digitala Panasonic, de 400 E. - contravaloarea unui GPS, de 3000 E. - contravaloarea hainelor si încălțămintei, de 1900 E. - contravaloarea autoturismului distrus, de 748
E.- contravaloare jante autoturism, de 1500 E. - contravaloare sistem audio auto, de 1628,5 lei - contravaloarea serviciilor funerare, de 787 E. - contravaloare deplasare familie defunct din I.- Romania, de 480 E. - contravaloare tratament si investigații medicale parte civila D. M., de 2950
E. si 2380 lei - contravaloare onorarii avocați in faza de urmărire penala,de
6371 E.- pierderi salariale avute de partea civila in perioada decembrie
2006- iunie 2007, de 50.000 E. -daune morale parțiale, sumele de bani in euro fiind plătibile si in moneda naționala la cursul de schimb de la data plații.
S-a dispus obligarea inculpatului la plata către partea civilă S. clinic de urgenta prof..D.O. F. C.-N. a sumei de 2.882,83 lei, suma la care se adaugă dobânda legala calculata din prima zi următoare datei externării părții vătămate D. M. M.
S-a constatat ca in cauza are calitatea de asigurator SC O. VIG SA, prin S. județeana C.-N., care răspunde pentru prejudiciile cauzate de inculpat in limita Contractului de asigurare de răspundere civila încheiata cu inculpatul.
S-a stabilit onorariul parțial de avocat pentru apărător din oficiu de
100 lei in favoarea avocat M. S., onorariu ce se suporta din fondul special al
M.ui Justiției.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 3.000 lei, suma in care s-a inclus si onorariul parțial de avocat pentru apărător din oficiu de 100 lei in fata instanței in favoarea avocat M. S., onorar suportat din fondul special al M.ui Justiției.
Inculpatul a fost obligat sa plătească părții civile D. M. M. suma de
5.200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare, constând din onorar de avocat ales.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în esență faptul că în data de (...) în jurul orei 16,00 în timp ce conducea autoturismul de teren marca Land Cruise cu numărul de înmatriculare B-
66175-0., proprietatea lui R. L. IFN B., pe DN 1-E., în condiții meteo nefavorabile - ploaie maruntă, carosabil umed - din direcția C.-N. spre O., pe tronsonul H.-P., nu a redus viteza la limita de 40 K., conform indicatorului de limitare de viteză existent în zona respectivă, abordând o curbă deosebit de periculoasă la dreapta, cu o viteză superioară, neadaptată condițiilor de trafic și conformației drumului, acest inculpat a pierdut controlul volanului și a pătruns pe contrasens, unde a intrat în coliziune laterală stângă cu autovehiculul marca VW Golf cu numărul de înmatriculare (...) și frontal cu autoturismul marca Alfa Romeo cu numărul de înmatriculare AB-913-GX, impact în urma căruia a rezultat moartea conducătorului auto M. A. și vătămarea corporală gravă cu punerea în primejdie a vieții pasagerei ce ocupa locul față dreapta din autoturismul marca Alfa Romeo, numita D. M. M.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatul F. N., partea vătămată M. M. D., asiguratorul S. O. V. I. S. și P. de pe lângă Judecătoria
Cluj-Napoca.
Prin decizia penală nr.1 din 04 ianuarie 2012 pronunțată de Tribunalul
Cluj s-au respins ca nefondate apelurile declarate de P. de pe lângă
Judecătoria Huedin, inculpatul F. N., partea vătămată D. M.-M. și asigurătorul S. „. V. I. G. S.-S. C., împotriva sentinței penale nr.213/(...) a
J. H..
S-a respins cererea formulată de partea vătămată D. M.-M. privind obligarea inculpatului F. N. la plata cheltuielilor de judecată (onorariul avocațial) efectuate în apel.
S-a stabilit în favoarea Baroului C. suma de 200 lei reprezentând onorariile parțiale ale apărătorilor din oficiu (cuvenite av. Danca Irina-100 lei și Oprean Patricia-100 lei), care se avansează din F.M.J.
Inculpatul F. N., partea vătămată D. M.-M. și asigurătorul S. „. V. I. G. S. - S. C. au fost obligați să plătească, fiecare, în favoarea statului, suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea apelului declarat de
P. au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a apreciat că prima instanță a procedat la soluționarea corectă a cauzei, pronunțând o hotărâre legală și temeinică sub toate aspectele.
Astfel examinând actele și lucrările dosarului, declarațiile date de inculpat si partea civilă de martorii F. I.-f.50, M. G.-f.54, D. L. D.-f.55, F. G.
D.,-f.107, D. E.-f.115, F. G. D., s-a stabilit următoarea stare de fapt. În data de (...), în jurul orei 16.00, inculpatul F. N. se găsea la volanul autovehiculul de teren marca Toyota Land Cruiser, cu nr. de înmatriculare B-6., proprietatea SC RQMSTAL L. IFN B., circulând pe DN I- E60, din direcția C.-N. spre O., avându-i ca pasageri față dreapta pe martorul M. G. și în spate dreapta pe martorul D. L.
În momentul în care a ajuns între localitățile H. și P., la km 536+300 m, în condiții meteo nefavorabile, ploaie măruntă, vizibilitate mai redusă, carosabil umed și care impuneau o conduită preventivă, inculpatul F. N., a abordat o curbă deosebit de periculoasă la dreapta, semnalizată cu indicatoare rutiere, care instituiau obligativitatea reducerii vitezei de deplasare la pragul de 40 km/h, existând și avertizarea că acel segment de drum este deosebit de alunecos în condiții de umiditate, pierzând controlul direcției de deplasare și a trecut peste axul drumului marcat prin linii duble continue și a pătruns pe contrasens, unde a intrat în coliziune laterală stânga spate cu autoturismul marca WV Golf cu nr.(...), condus regulamentar din sens opus de către martorul F. I. și care a virat brusc dreapta pentru a evita impactul frontal, impact ce nu a putut să fie evitat, fiind lovit de autoturismul condus de inculpat cu partea din spate a acestuia.
În urma lovirii părții laterale stânga spate a autoturismului WV Golf, aceasta s-a rotit și a fost proiectat în zidul de proiecție în afara părții carosabile, oprindu-se apoi, oblic pe axul drumului, pe banda de mers C.- N.-O. D. coliziunea cu autovehiculul condus de martorul F. I., inculpatul F. N. a continuat deplasarea în derapaj și a intrat violent cu autovehiculul de teren în autoturismul marca Alfa Romeo, condus regulamentar de către victima M. A., autoturism în care se găsea pe bancheta față dreapta și partea vătămată D. M. M., impactul dintre autovehicule realizându-se frontal stânga. În urma impactului, autoturismul Alfa Romeo a fost proiectat de pe carosabil, iar mașina condusă de inculpatul F. N. a rămas pe carosabil, pe sensul de mers O. - C.-N., cu fața orientată spre C.-N. În urma coliziunii violente cu autoturismul Alfa Romeo, au suferit leziuni corporale, care au necesitat transportarea la spital pentru acordarea primului ajutor, inculpatul F. N. și martorul M. G.
Pasagerii autoturismului marca WV, martorii F. 1. și F. G., nu au suferit leziuni care să necesite internarea în spital. Victima M. A., în vârstă de 36 de ani, a decedat în drum spre S. orășenesc H., iar în urma necropsiei s-a întocmit raportul de constatare medico-legală
7075/III/626/(...) de către I. de M. L. C.-N., raport ce confirmă faptul că moartea acesteia a fost violenta și că s-a datorat unei insuficiențe respiratorii acute, consecința asfixiei mecanice cu aspirat sanguin în cadrul unui poli traumatism (fractura bazei craniului și fractura coloanei cervicale). T. medicul legist a stabilit că leziunile tanato generatoare menționate în cuprinsul raportului de necropsie, s-au putut produce urmare lovirii de corpuri dure din interiorul unui autovehicul aflat în decelerație bruscă, în condițiile unui accident rutier suferit în data de (...).
P. civilă D. M. M. a suferit leziuni traumatice corporale grave care i- au pus în pericol viața, după cum rezultă din raportul de expertiză medico- legală nr.1679/II/b/92/(...) , întocmit de către I. de M. L. C.-N. Din conținutul raportului rezultă că martora a fost internată în perioada 12.11.
- (...) în cadrul C.ii de C. III din C.-N., având F.O. nr.27043 cu diagnosticul
„abdomen acut chirurgical; peritonită chimică prin dublă perforație jejunală traumatică; traumatism cranio-cerebral, hematom epicraman fronto-temporal stâng; echimoză periorbitară stânga; hipemă traumatică ochi stâng; fractură claviculară dreaptă". Ea a fost supusă unei intervenții chirurgicale constând în practicarea unei laparotomii exploratorii pentru efectuarea unei suturi în dublu strat a celor două leziuni jejunale constatate. În perioada (...)-(...), partea vătămată a fost internată în Secția Ortopedie și Traumatologie din Provincia Autonomă Bolzano - Alto Adige - Direcția Sanitară din Bolzano - I. cu diagnosticul: „. claviculă dreapta.
La data de (...) s-a efectuat chirurgical o reducere și sinteză cu fir
Kirschner, fir care a fost îndepărtat la data de (...). P. vătămată a fost examinată ulterior medico-legal la data de (...), constatându-se leziunile corporale: „frontal stânga cicatrice alb sidefie de 1,5/1 cm; la baza piramidei nazale în treimea superioară pe versantul drept o cicatrice alb- sidefie, verticală de 2 cm; temporal stânga o cicatrice de același aspect cu dimensiunea de 1,5/1 cm; unghiul extern al ochiului stâng (OS) prezintă cicatrice de același aspect cu dimensiunea de 0,5/0,3 cm; supraclavicular dreapta 1/ 2 intern o cicatrice postoperatorie de 5 cm cu urma firelor de sutură; suprascapular dreapta o cicatrice ovalară postoperatorie de 1 cm; cicatrice xifoombilicală verticală de 25 cm; pe fosa iliacă dreaptă două cicatrici albe-sidefii de 2 cm fiecare M (laparoscopie). Medicul legist a concluzionat că fractura de claviculă suferită de victimă s-a putut produce prin mecanism de lovire de corpuri dure din interiorul unui autovehicul în cadrul unui accident rutier, iar perforația dubla intestinală s-a putut produce prin comprimare între două corpuri dure din interiorul unui autovehicul în cadrul unui accident rutier. Leziunile descrise s-au produs conform concluziilor medicului legist în data de (...), necesitând pentru vindecare 35-40 de zile de îngrijiri medicale, însă dubla perforație jejunala traumatică suferită în urma accidentului rutier din data de (...), a pus în primejdie viața victimei .
Din actele dosarului a rezultat faptul că și inculpatul F. N. a suferit leziuni corporale traumatice, respectiv o fractură cominutivă polară inferioară rotulă stângă cu deplasare a fragmentelor (imobilizată), un traumatism toracic și o escoriație zigomatică dreapta, fiind internat în perioada 14.11.-(...) cu diagnosticul de „. cominutivă perete posterior cotul stâng cu deplasare, status post luxație traumatică posterioară șold stâng prin accident rutier".
Buletinele de analiză toxicologică-alcoolemie întocmite de către I. de M. L. C.-N. au infirmat prezența alcoolului în sângele recoltat de la conducătorii auto F. I. și F. N..
Deși inculpatul a declarat că nu a circulat cu viteză în momentul abordării curbei, susținând ca mașina lui a început să derapeze și să ajungă cu partea din spate peste linia ce desparte cle două sensuri de mers, afirmațiile lui nu sunt susținute de declarațiile martorilor F. I., conducătorul autoturismului marca WV lovit inițial de mașia inculpatului, persoana care a susținut că autovehiculul condus de inculpat a intrat in curba periculoasă cu o viteză de circa 100 km/h, roțile din partea stângă depășind marcajul dublu, inculpatul încercând să redreseze mașina prin tragerea volanului spre dreapta, manevra ce a fost tardivă, autoturismul condus de inculpat având o mișcare de deplasare alterală înspre exteriorul curbei, respectiv spre banda de circulație a martorului, mașina inculpatului lovind ușor cu partea din spate stângă mașina martorului, impact în urma căruia mașina condusa de martor a fost proiectată într-un parapet de pe marginea drumului. M. nu a observat ca roțile autoturismului condus de inculpat să fi suferit o explozie.
D. acest prim impact, mașina inculpatului a continuat traiectoria de derapaj lovind imediat si autoturismul ce venea din spate marca Alfa Romeo condus de victima M. A., persoană care a suferit leziuni grave și a decedat în drum spre spital. M. susține că nu a suferit leziuni corporale grave întrucât a circulat cu viteză redusă, autoturismul condus de M. A. fiind avariat în proporție de 90%, autoturism ce a fost achiziționat de victimă pentru suma de 2.000 euro fiind un model mai vechi, confirmând echiparea autoturismului victimei cu genți si cauciucuri bune, cu aparatură audio performantă și existența unor bunuri în autoturism, cameră video, aparat de fotografiat, sistem GPS de navigare, două telefoane mobile, laptop și bunuri de îmbrăcăminte, bunuri ce este posibil a fi fost sustrase de persoanele aflate în zonă, mașina după accident rămânând nesupravegheată la fața locului. M. a confirmat ca partea civila D. M. M. a fost nevoită după decesul soțului ei să se mute în gazdă, să plătească chirie, iar o perioadă de timp nu a putut lucra până in luna iunie 2007, urmând în I. și un tratament medical, circa o lună și jumătate.
Martora F. G., soția martorului F. I. a declarat că se găsea în autoturismul condus de soțul ei, observând la intrarea într-o curbă că din sens opus venea o mașină care circula cu viteză și care nu s-a mai încadrat corect în traiectorie, depășind cu jumătate din mașina axul drumului, acroșând mașina în care se găsea, deși soțul ei a încercat o manevră de evitare. I. după impact a auzit zgomotul unui nou impact, fiind lovită și mașina ce circula în spatele lor și în care se găsea cumnatul ei, cumnat ce a suferit leziuni grave în urma cărora a decedat. Martora a rămas la fața locului după producerea accidentului de circulație și nu l-a auzit pe inculpat să fi invocat existența unor motive tehnice de producere a accidentului, neobservând vreo defecțiune la roțile autoturismului condus de inculpat.
M. M. G. a afirmat că inculpatul a intrat în curbă cu o viteză de circa
70 km/h, că producerea primei coliziuni s-a datorat faptului că autoturismul ce venea din sens opus cât și cel condus de inculpat au circulat fiecare pe axul drumului, fiind posibilă și o pană la una din roțile autovehiculului condus de inculpat. M. D. L. D., a susținut că ar fi auzit un zgomot ca o pocnitură de bici, după care inculpatul ar fi spus că este o problemă după care a intrat în coliziune cu cele doua autoturisme ce veneau din sens opus. M. a mai confirmat ca zgomotul auzit nu era ca cel provenit de la o explozie de cauciuc, nefiind sigur de producerea unei astfel de explozii. M. mai susține că înainte cu o zi de accident, roata din față a autoturismului condus de inculpat a fost la vulcanizare având o tăietură.
Inculpatul a încercat în timpul anchetei penale și în fața instanței să susțină varianta producerii fortuite a accidentului de circulație din data de
(...), accident ce a fost favorizat de explozia roții din față stânga, aspect care l-ar fi exonerat de o eventuală răspundere penală.
Această poziție procesuală a inculpatului de diminuare a eventualei răspunderi penale nu a fost susținută în mod constant de către el, în condițiile în care imediat după producerea accidentului acesta nu a invocat existența unei explozii la roata din față, singura apărare fiind doar că a observat că din sens opus venea un alt autoturism care a încălcat în curbă linia ce desparte cele doua sensuri de mers, încercarea celor doi conducători auto de a evita impactul nu a reușit. Nici martorii prezenți în autovehiculul condus de inculpat nu au susținut în prima declarație data că ar fi sesizat producerea unei explozii la roata din față a autoturismului condus de inculpat, susținând doar că ar fi observat că autoturismul ce venea din sens opus a intrat în curbă trecând peste linia de demarcaj a celor două sensuri de circulație.
În cazul în care inculpatul și cei doi martori ar fi sesizat existența unei probleme tehnice sau o explozie de cauciuc ca factori de producere a accidentului de circulație, ar fi invocat acest lucru imediat în fața persoanelor prezente la incident sau în depozițiile date la scurt timp după accident. Astfel în vederea stabilirii condițiilor de producere a accidentului rutier s-au efectuat două expertize, una criminalistică, de către L. I. de E. C. C. și una tehnică judiciară, de către ing. S. S..
Raportul de expertiză criminalistică nr.4/2008, întocmit de către expert B. B., asistat de către expertul criminalist A. P. la recomandarea părții vătămate D. M. M., a concluzionat că accidentul de circulație s-a produs din cauza pierderii controlului asupra direcției de deplasare a autoturismului Toyota, generată de nereducererea vitezei de deplasare într- o curbă deosebit de periculoasă, situație în care a fost depășită limita aderenței dintre pneuri și calea de rulare, fapt determinat de viteza de deplasare mare a autovehiculului condus de inculpat cu consecința derapării. Din același raport a rezultat faptul că impactul dintre mașinile WV Golf a avut loc cu probabilitate pe sensul de mers O. - C. N., pe sensul contrar direcției de mers a autoturismului condus de inculpat, moment în care autovehiculul de teren rula cu o viteză de 91 km/oră iar mașina condusă de martorul F. I. cu o viteză de cca. 65 km/oră. S-a mai arătat că impactul cu autovehiculul marca Alfa Romeo a avut loc pe sensul de mers O.- C. N., viteza de deplasare al autovehiculului marca Toyota în momentul impactului fiind de cca 73 km/oră iar cea a autovehiculului marca Alfa Romeo de cca 35 km/oră, expertul criminalist concluzionând că accidentul rutier soldat cu moartea unei persoane putea fi evitat dacă inculpatul F. N. ar fi adaptat viteza de deplasare a autoturismului, în condițiile meteo rutiere nefavorabile existente.
La data de (...), inculpatul F. N., prin avocat ales, a solicitat efectuarea unei expertize tehnice auto care să stabilească în mod obiectiv cauzele și condițiile în care s-a produs accidentul de circulație, în condițiile în care mașina Toyota a fost vândută imediat după accident, conform relatărilor deținătorului legal D. L. Expertiza tehnică a fost efectuată de către expertul tehnic judiciar prof.dr.ing. S. S., care și-a bazat lucrarea pe actele de urmărire penala întocmite în cauză, declarațiile luate părților, proces-verbal de cercetare la fața locului, raportul de expertiză criminalistică, etc, și a concluzionat că producerea accidentului a fost generată de pierderea controlului asupra direcției autoturismului Toyota
Land Cruiser și nereducerea vitezei în anumite zone periculoase, că inculpatul putea preveni accidentul dacă reducea viteza de deplasare, că vitezele de deplasare ale autovehiculelor implicate în accident au fost calculate de expertul criminalist B. B., lansând în finalul raportului ipoteza posibilității producerii accidentului datorită exploziei anvelopei stânga față.
Însă în mod just instanța de fond a reținut că în raportul de expertiză întocmit de S. S. nu există nicio dovadă că acesta ar fi examinat anvelopa avariată. Această împrejurare a fost subliniată și de către expertul tehnic judiciar ing.P. A., care a asistat la efectuarea expertizei tehnice menționate mai sus și care și-a expus punctul de vedere în conținutul înscrisului intitulat „Deosebiri de păreri la raportul de expertiză tehnică", în sensul că la dosarul cauzei nu există nici o probă care să ateste tăietura anvelopei stângi sau producerea unei explozii la roata stânga în momentele premergătoare impactului cu prima mașina VW Golf condusă de F. I.
Inculpatul F. N. în data de (...) a declarat organului de poliție în prezența avocatului său, după ce a studiat concluziile raportului de expertiză tehnică auto, efectuată de expertul S. S. că nu are obiecțiuni la expertiză sau alte cereri. Prin O. din data de (...) a P.ui de pe lângă
Judecătoria Huedin s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului F. N. sub aspectul săvârșirii celor două infracțiuni pentru care a fost cercetat, și neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, victima M. G., soluție ce a fost infirmată de în parte de prim-procurorul parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, care a dispus redeschiderea dosarului penal față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, trimițând dosarul cauzei la IPJ C. - S. poliției rutiere. D. redeschiderea cercetărilor penale, inculpatul F. N. a solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice criminalistice de către I., B., cerere ce a fost respinsă de organul de anchetă penală printr-o ordonanță ce a fost contestată de inculpat prin plângerea depusă la procuror.
În urma analizării plângerii, procurorul din cadrul P.ui de pe lângă Tribunalul Cluj, prin O. din 20 ianuarie 2010 a respins ca nefondată plângerea contra actelor de urmărire penală și a cererii de constatare a tardivității plângerii contra soluției procurorului formulată de inculpat, reținându-se în esență că actele de urmărire penală efectuate până în acel moment nu necesită efectuarea unei noi expertize auto în condițiile în care inculpatul avea posibilitatea ca după prima expertiză tehnica efectuată de laboratorul I. C. în primăvara anului 2008, cererea având scopul de a tergiversa finalizarea anchetei penale după trecerea unui interval de peste 3 ani de la producerea accidentului pentru care era cercetat inculpatul.
Inculpatul F. N. a solicitat și instanței de fond încuviințarea efectuării unei a treia expertize tehnice auto de către I. B., susținând că doar prima expertiză ar fi fost efectuată de un organ abilitat de specialitate, expertiză ce nu a exprimat concluzii certe și elocvente privind dinamica producerii accidentului de circulație și existența factorului neprevăzut al exploziei cauciucului de la autovehiculul condus de către el, astfel că se impune o nouă expertiză de specialitate, propunând un număr de 15 obiective legate atât de dinamica producerii accidentului cat și de aspecte tehnice și metodologice folosite în prima expertiză care ar fi ajuns la unele concluzii incriminatoare fără o argumentație științifică.
Instanța de fond a procedat la analizarea cererii de efectuare a unei noi expertize tehnice, a constat că nu mai este eficientă și realizabilă practic, în condițiile în care au trecut 4 ani de la producerea accidentului de circulație, autovehiculele implicate nu mai exista în starea existentă imediat după accident, probele materiale nu mai sunt actuale, situație în care orice nouă expertiză nu va putea conduce la stabilirea de noi aspecte elocvente și bazate pe probe materiale directe. S-a mai reținut că inculpatul avea posibilitatea ca imediat după efectuarea primei expertize tehnice să solicite a nouă evaluare de la I. B., acceptând efectuarea unei expertize tehnice auto de un expert autorizat, expertiză care a evidențiat și posibilitatea ca accidentul să se fi produs prin explozia roții din față a autoturismului condus de inculpat, variantă ce a fost acceptată de acesta, situație în care nu a mai solicitat lărgirea probatoriului cu o nouă expertiză.
Astfel în speța dedusă judecății nu se poate vorbi de existența a două expertize tehnice cu concluzii contrare care eventual să necesite o a treia expertiză clarificatoare, întrucât doar unul din experți, respectiv expertul ing. S. S. după ce a achiesat la concluziile expertizei efectuate de expertul B. B., a exprimat o posibilitate de explozie a uneia din roțile autoturismului, supoziție ce nu este bazată pe nicio probă, nefiind argumentată nici chiar de către expertul care a emis ipoteza. Astfel la dosar nu sunt probe concludente care să contureze cu claritate această ipoteză a exploziei cauciucului, această variantă apărând în timpul anchetei penale, nici chiar inculpatul sau martorii din autoturismul condus de acesta nu au prezentat acest aspect în primele declarații date după producerea incidentului rutier.
Instanța de fond a analizat apărările inculpatului care au fost fluctuante, oscilante, constatând că nu se coroborează cu ansamblul probelor administrate în cauză. În concluzie, în baza probatoriului administrat în cauză, instanța de fond a reținut în mod corect faptul că inculpatul F. N., pe fondul conducerii autovehiculului de teren în condiții meteo nefavorabile, nu a adaptat viteza de circulație conform indicatorului care obliga la aceasta - obligatoriu reducerea vitezei la pragul de 40 km/h,
- înainte de abordarea curbei deosebit de periculoase la dreapta, condiții în care a pierdut controlul direcției de deplasare și a pătruns pe contrasens, unde a intrat în coliziune cu autovehiculele conduse regulamentar de martorul F. I. și victima M. A., el făcându-se vinovat de producerea accidentului de circulație cu efectul decesului unei persoane și vătămarea corporală din culpă a altei persoane.
Instanța a reținut că inculpatul F. N. a încălcat dispozițiile art.48 din
OUG 195/2002, nerespectând regimul legal de viteză pe care nu a adaptat- o în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță. Au fost nerespectate de către inculpat și dispozițiile art.77 alin.2 din Regulamentul pentru aplicarea OUG 195/2002 prin încălcarea marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia, art.121 alin.1 din același regulament prin nerespectarea vitezei maxime admisă pentru sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare". Inculpatul nu a respectat nici dispozițiile art.123 alin.1 lit.b din Regulamentul pentru aplicarea OUG 195/2002: text ce stabilește faptul că ,„Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depășească 30 km/h în localități sau 50 hm/h în afara localităților, în următoarele situații: - în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai mică de 50 metri".
Din probele dosarului a rezultat faptul că în zona accidentului de circulație erau amplasate indicatoare rutiere de avertizare, segment de drum alunecos, precum și de restricție, care impunea reducerea vitezei până la 40 km/h și care interziceau efectuarea depășirii altor autovehicule, fiind instalate panouri succesive vizibile pentru semnalizarea curbei deosebit de periculoase.
Susținerile inculpatului nu au fost dovedite în mod concludent, fiind simple supoziții, ele fiind contrazise atât de depozițiile date de inculpat și martori aflați în autoturismul condus de inculpat în prima fază a anchetei penale, de depozițiile celorlalți martori și de concluziile expertizelor tehnice de specialitate auto, efectuate, probe care converg spre stabilirea principalei cauze a accidentului viteza excesivă cu care circula inculpatul într-un sector de drum periculos. Pe cale de consecință, solicitările inculpatului în apel în sensul achitării sale de sub orice învinuire nu sunt susținute de probe temeinice și concludente.
În aceste condiții, instanța de fond a procedat la individualizarea pedepselor, conform art.72 C.penal, astfel încât pedepsele aplicate pentru fiecare faptă în parte și apoi în urma contopirii potrivit art.33 lit.a și b C.penal, respectiv pedeapsa rezultantă este în măsură să contribuie la constrângerea și reeducarea acestui inculpat, tocmai în spiritul art.52
C.penal. Ca atare, atât ca modalitate de executare, dar și în cuantumul stabilit, pedeapsa aplicată este legală și temeinică, nu comportă nici o corecție.
În legătură cu latura civilă a cauzei, aceasta a fost corect și just soluționată de către prima instanță. Valorile bunurilor pretinse au fost dovedite prin acte, iar existența bunurilor în momentul accidentului prin depozițiile de martori. În mod corect instanța nu a acordat pretențiile părții civile legate de contravaloarea chiriei de 800 euro, în perioada decembrie
2006-iunie2007, în condițiile în care aceasta locuia în I. și avea oricum indiferent de situația familială intervenită după decesul soțului ei, nevoie de un spațiu de locuit, pentru care trebuia să suporte contravaloarea chiriei. Faptul că relațiile de familie cu foștii socrii s-au deteriorat nu poate fi imputată inculpatului, neavând o legătură directă de cauzalitate cu accidentul produs. Referitor la daunele morale solicitate de partea civilă D. M. M., în sumă totală de 500.000 euro, instanța de fond a constatat că pretențiile respective sunt exagerate și nejustificate, în condițiile în care daunele morale au menirea unei compensări pecuniare pentru prejudiciul moral și suferințele fizice avute, despăgubiri ce nu trebuie să constituie în sine mijloace indirecte de îmbogățire. La stabilirea cuantumului daunelor morale au fost avute în vedere și mijloacele financiare ale inculpatului, posibilitatea efectivă de a face plata daunelor. Astfel în mod just a apreciat că suma de 50.000 E. cu titlu de daune morale, poate conduce la acoperirea prejudiciului moral și fizic avut de partea civilă, legat atât de decesul soțului ei, cât și se suferințele fizice suportate in urma spitalizării și în perioada post spitalizare.
Urmare a acestor considerente, soluția pronunțată pe latură penală și civilă este legală și temeinică, a fost menținută în totalitate de către instanța de apel, inclusiv prin respingerea apelului societății de asigurare.
A fost respinsă cererea formulată de partea vătămată D. M.-M. privind obligarea inculpatului F. N. la plata cheltuielilor de judecată (onorariul avocațial) efectuate în apel.
Împotriva mai sus menționatei decizii au declarat recurs în termenul legal P. de pe lângă Tribunalul Cluj, inculpatul F. N., partea civilă D. M. M. și asiguratorul O. V. I. G. S.
Ministerul Public, prin memoriul de recurs a solicitat casarea sentinței
213/2010 a J. H. împreună cu decizia penală nr.1/2012 a T. C. și rejudecând cauza să se procedeze la o nouă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului pentru infracțiunile reținute în sarcina sa și modificarea modalității de executare a pedepsei rezultante apreciindu-se că în mod eronat au fost reținute circumstanțe atenuante. În cauză au fost administrate o multitudine de probe din care a reieșit că a fost culpa exclusivă a inculpatului cea care a provocat producerea accidentului rutier, acesta nerespectând limita de viteză specifică tronsonului de drum și nu și- a adaptat viteza la condițiile de drum. A solicitat ca pedepsele majorate urmare a înlăturării circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit.a C. să fie executate în regim de detenție pentru a răspunde funcțiilor pedepsei prev. de art.52 C.
P. civilă D. M. M. ,prin apărătorul ales, a criticat decizia recurată atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile. P. civilă a apreciat că se impune majorarea pedepselor aplicate inculpatului raportat la gravitatea faptelor comise, precum și la atitudinea pe care inculpatul a avut-o pe parcursul întregului proces penal propunând martori ce au dat depoziții nereale, tergiversând în mod nejustificat soluționarea prezentei cauze prin diferite tertipuri.
Sub aspectul laturii civile a solicitat obligarea inculpatului și la plata chiriei pe care aceasta a achitat-o după moartea soțului deoarece a fost obligată să părăsească locuința foștilor socrii. De asemenea, a cerut să se reevalueze daunele morale care au fost acordate ținându-se cont și de faptul că locuiește în I. unde realizează venituri mai consistente decât în România.
SC O. V. I. G. SA a solicitat admiterea în parte a daunelor materiale solicitate și primite de către partea civilă D. M. doar în măsura în care acestea sunt dovedite.
Astfel, cu privire la bunurile aflate în autoturismul implicat în evenimentul rutier s-a arătat că partea civilă nu a depus documente fiscale sau certificate de garanție. A., cu privire la c/val obiectelor de îmbrăcăminte aflat în acel autovehicul care au fost evaluate global la suma de 3000 euro de către parte civilă, nu s-a dovedit existența acestor bunuri și nici valoare lor a căror cuantum în opinia asigurătorului este exagerat.
Referitor la c/val autovehiculului condus de către victimă și distrus prin accident valoarea de 2000 euro este nedovedită.
De asemenea s-a solicitat respingerea petitului cu privire la c/val chiriei achitată de către partea civilă în perioada dec. 2006 - august 2008 apreciindu-se că nu există raport de cauzalitate între decesul părții civile și faptul că aceasta a trebuit să se mute în chirie într-un alt spațiu.
Aceeași poziție procesuală a avut-o asigurătorul recurent și cu privire la veniturile nerealizate de către partea civilă în perioada dec. 2006 - iunie
2007 deoarece nu a fost depus nici un contract de muncă valabil care să certifice cuantumul salariului pe care-l primea anterior sau posterior acestei perioade.
S-a solicitat, de asemenea reducerea cuantumului daunelor morale pretinsă de partea civilă care au fost considerate ca exagerate.
Inculpatul F. N., prin apărătorul ales, a solicitat casarea hotărârilor pronunțate în prezenta cauză și trimiterea spre rejudecare instanței fondului pentru respectarea dreptului la apărare.
Inculpatul a apreciat că i-a fost încălcat dreptul la apărare deoarece instanțele ierarhic inferioare nu au dispus efectuarea unui supliment de expertiză și nu au audiat experții pentru a da lămuriri în prezenta cauză în condițiile în care în opinia sa cele două expertize tehnice întocmite în prezentul dosar au concluzii contradictorii.
În subsidiar, a solicitat casarea hotărârilor atacate deoarece s-a produs o gravă eroare de fapt nefiind administrate toate probele necesare pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele. S-a apreciat că nu se justifică majorarea pedepselor ce i-au fost aplicate ci din contră ar trebui reținute în cauză circumstanțe atenuante prev.de art.74 lit.a-c având în vedere că inculpatul este lipsit de antecedente penale, a avut o conduită corespunzătoare în societate și înainte și după producerea accidentului și a încercat să achite despăgubiri civile părții civile D. în cuantum de 40.000 euro însă a fost refuzat.
Analizând recursurile formulate din prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat, Curtea constată că acestea sunt nefondate urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:
Instanțele ierarhic inferioare au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea fundamentată pe un material probator extrem de vast și de concludent.
Astfel, în sarcina inculpatului s-a reținut faptul că în data de (...) aflându-se la volanul autoturismului de teren marca Toyota , condiții meteo nefavorabile, respectiv carosabil umed și ploaie măruntă, nu a redus viteza la 40 km/oră conform indicatorului de limitare de viteză în zona respectivă de pe DN1 -. intrând într-o curbă deosebit de periculoasă la dreapta cu o viteză neadaptată condițiilor de trafic și conformanței drumului, fapt ce a determinat pierderea controlului asupra volanului și pătrunderea pe contrasens unde a intrat în coliziune cu autovehiculul marca VW Golf cu nr. (...) și cu autoturismul marca Alfa Romeo nr.AB-913-GX, în urma accesul impact rezultând moartea conducătorului auto M. A. și vătămarea corporală gravă cu punerea în primejdie a părții civile D. M. M. care ocupa locul din fața dreapta din autoturismul Alfa Romeo.
Critica formulată de către apărătorul ales al inculpatului și solicitarea acestuia de trimiterea cauzei la rejudecare instanței fondului pentru incidența în opinia sa a motivului de casare prev. de art.385/9 pct.17/2 C. este nefondată deoarece raportul de expertiză criminalistică nr.4/2008 întocmit de către expert B. B. prin care s-a concluzionat că accidentul de circulație s-a datorat pierderii controlului asupra direcției de deplasare datorită nereducerii vitezei de deplasare în curba periculoasă existentă pe acel segment de drum și că accidentul ar fi putut fi evitat dacă inculpatul F. N. ar fi redus viteza de deplasare astfel încât să-i permită să circule pe partea dreaptă a drumului public pe o traiectorie conformă segmentului de drum parcurs respectiv curbă la dreapta nu conține concluzii contradictorii celor cuprinse în cel de al doilea raport de expertiză întocmit în cauza dedusă judecății..
Expertul a apreciat că viteza autoturismului marca Toyota în momentul producerii impactului era de cita 91 km/oră în condițiile în care în zona respectivă exista indicator ce impunea reducerea vitezei de circulație pe acel segment de drum la 40 km/oră.
Vom menționa că acest raport de expertiză a avut la bază imagini ale locului faptei, avariile pe care au suferit autoturismele implicate în evenimentul rutier, procesul verbal de constatare la fața locului întocmit de către organele de poliție precum și simulările efectuate de către experți prin intermediul unor programe specifice.
În cauză a mai fost întocmit un raport de expertiză de către expert tehnic judiciar prof.dr.ing.Florin S. care a analizat pentru întocmirea raportului de expertiză procesul verbal de cercetare la fața locului, poziția conducătorului auto al autoturismului VW Golf numitul P. I. dar și poziția inculpatului, a unui pasager aflat în mașina condusă de acesta numitul M. G. și poziția părții civile D. M. M.
În acest raport de expertiză se arată la pct.4.6.3 că observația expertului criminalist cu privire la împrejurarea că evenimentul rutier putea fi evitat dacă inculpatul ar fi redus viteza este foarte corectă și stabilește ca și cauză a producerii accidentului pierderea controlului asupra direcției de deplasare a autoturismului Toyota datorită nereducerii vitezei. De asemenea se arată că vitezele de deplasare stabilite de expertul criminalist sunt apropiate ca valoare de vitezele reale existente. Singurul aspect de noutate este concluzia finală din acest raport de expertiză că exista o posibilitate ca accidentul să se fi produs ca urmare a unei explozii a anvelopei stânga față a autoturismului Toyota, dar că urme cu privire la acest aspect nu există pe carosabil sau pe alte elemente ale autoturismului.
Expertul tehnic judiciar P. A. care a fost admis la efectuarea expertizei tehnice dispusă de P. orașului H. a avut o opinie diferită față de raportul de expertiză al expertului S. în sensul că nu există nicio dovadă care să ateste tăietura anvelopei, nu există probe materiale care să conducă la concluzia că ar fi avut lo o explozie și că accidentul s-a produs pe fondul nerespectării regimului de viteză pe sectorul de drum pe care a avut loc accidentul.
În aceste condiții Curtea de apel asemenea instanțelor inferioare constată că nu există deosebiri și contradicții între expertizele întocmite în cauză, expertul S. avansând doar o probabilitate nedovedită nici prin probe testimoniale și nici prin probe materiale că accidentul s-ar fi putut datora a unei explozii a anvelopei stânga față.
Sunt extrem de pertinente afirmațiile instanțelor de fond și de apel că acest aspect învederat de către inculpatul doar în cursul anului 2008 și nu imediat producerii accidentului cum ar fi fost normal, este unul nereal și urmărește doar evitarea asumării responsabilității și a recunoașterii propriei culpe.
În aceste condiții Curtea constată că nu există nici un motiv pentru a fi trimisă prezenta cauză pentru rejudecare instanței fondului cu atât mai mult cu cât nu vedem cum o expertiză efectuată la mai bine de 5 ani de la producerea accidentului în condițiile în care autoturismele nu mai pot fi examinate fizic de către experți ar putea fi concludentă pentru justa soluționare a prezentei cauze.
Curtea de apel constată că starea de fapt reținută în sarcina inculpatului și culpa exclusivă a acestuia în producerea accidentului rutier au fost legal și temeinic stabilite.
Încadrarea juridică dată faptelor reținută în sarcina inculpatului de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin.1 și 2 C. cu privire la victima M. A.
și de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin.2 și 4 C. față de partea vătămată constituită parte civilă D. M. M. este una corectă.
În opinia Curții de apel pedepsele de 1 an și 10 luni închisoare și respectiv 5 luni închisoare ca urmare a reținerii circumstanței atenuante prev. de art.74 lit.a C. au fost just individualizate raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de lege, la criteriile generale de individualizare a pedepsei, respectiv la gravitatea faptelor comise, la gradul de vinovăție a inculpatului, la împrejurarea că ne aflăm în prezența unor infracțiuni produse din culpă și nu cu intenție, la urmările produse, respectiv decesul unei persoane și vătămare corporală gravă a alteia, dar și la persoana inculpatului care a fost la prima confruntare cu legea penală. Vom avea în vedere și practica constantă a curții în spețe similare, dar și intervalul mare de timp trecut de la momentul producerii accidentului și până în prezent. O pedeapsă într-un cuantum mai sporit aplicată la mai bine de 5 ani de zile după comiterea faptei nu ar fi aptă să atingă scopul prev. de art.52 C. deoarece pentru a fi cât mai eficientă o sancțiune trebuie aplicată cât mai aproape de momentul comiterii infracțiunii.
Această tergiversare a procesului penal se datorează atât atitudinii procesuale pe care inculpatul a înțeles să o aibă cât și sincopelor din activitatea organelor judiciare.
Astfel, vom observa că incidentul rutier s-a petrecut în 12 noiembrie
2006 și că în 29 iunie 2009 P. de pe lângă Judecătoria Huedin a dispus în dosarul 714/P/2006 scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului F. N. pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă prev. de art.178 alin.1 li 2 și art.184 alin.2 și 4 c.p. victimele fiind M. A. și D. M. și neînceperea urmăririi penale pentru același inculpat de săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin.1 și 3 C. victimă M. G.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere partea vătămată D., plângere ce a fost admisă prin ordonanța din 14 aug.2009 cu nr.539/II/2/2009 a P.ui de pe lângă Tribunalul Cluj dispunându-se redeschiderea urmăririi penale față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă prev. de art.178 alin.1 li 2 și art.184 alin.2 și 4 c.p.
Rechizitoriul s-a întocmit în prezenta cauză la data de 27 ian.2010 primul termen de judecată fiind fixat în cauză la data de 8 martie 2010.
Hotărârea instanței de fond a fost pronunțată la data de 1 nov.2010, judecata în primă instanță durând circa 8 luni de zile, în condițiile în care a fost administrat un probatoriu vast.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul T. C. ca urmare a apelurilor declarate în cauză la data de 4 martie 2011 ca urmare a motivării tardive a recursului de către Ministerul Public, acesta depunând motivele de recurs doar la 1 martie 2011.
Sub aspectul laturii civile criticile formulate de către inculpat, parte civilă și asigurător sunt de asemenea nefondate.
P. civilă D. M. M. a dovedit valoarea bunurilor pretinse atât prin documente, cât și prin declarații testimoniale. Vom avea astfel în vedere scriptele existente la f.56 - 95 dosar fond, declarația numitei D. E. și F. G. D. A. probe sunt pertinente și nu pot fi înlăturate, ele dovedind justețea pretențiilor formulate de către partea civilă cu privire la valoarea bunurilor aflate în autoturism la momentul producerii evenimentului rutier și la valoarea autoturismului implicat în accident.
Opinăm și noi asemenea instanțelor inferioare că nu se impune acordarea chiriei de 8000 euro aferente perioadei dec. 2006 - august 2008 deoarece nu există o legătură de cauzalitate directă între faptul ilicit produs de către inculpat și împrejurarea că partea civilă nu a mai putut locui cu socrii săi după ce a intervenit decesul soțului.
Această împrejurare ar fi putut interveni și dacă inculpatul ar fi fost în viață, relațiile putându-se deteriora și partea civilă fiind nevoită să se mute din imobilul în care locuiau cu socrii.
Vom aminti condițiile răspunderii delictuale așa cum este ea reglementată în noul cod civil care impun pentru acordarea unor despăgubiri existența cumulativă a următoarelor condiții: să existe o faptă ilicită care să-i fie imputabilă inculpatului, să existe un prejudiciu nerecuperat, iar între prejudiciu și fapta ilicită să existe un raport de cauzalitate.
În legătură cu această sumă inculpata nu a depus vreun contract de închiriere ci doar o serie de chitanțe din care reiese achitarea unor diferite sume de bani numitei G. S. fără a reieși ce reprezintă aceste sume.
Cu privire la daunele morale acordate părții civile Curtea constată că acestea sunt justificate având în vedere dubla calitate de persoană vătămată a părții civile D. M. care a suferit un prejudiciu moral cauzat de moartea soțului ei care era o persoană tânără și un prejudiciu moral cauzat de suferințele îndurate ca urmare a vătămărilor suferite în accidentul rutier. În aceste condiții un cuantum de 50.000 euro este în opinia Curții apt să acopere prejudiciile morale suferite. Aceasta este și practica constantă a Curții de apel în această materie apreciindu-se că aceste este un cuantum rezonabil raportat la prejudiciul suferit, la posibilitățile materiale ale părții civile și ale inculpatului.
Literatura de specialitate și practica judiciară a stabilit cu titlu de recomandare unele criterii de apreciere a prejudiciului moral, prin raportare la importanța valorii lezate, durata și intensitatea durerilor fizice și psihice, tulburările și neajunsurile suferite de victimă prejudiciată moral, dar și criteriul echității, daunele morale trebuind să fie juste, raționale stabilite în așa fel să asigure o compensație suficientă însă nu exagerată a prejudiciului moral suferit.
Constatând că nu există motive de nelegalitate sau de netemeinicie a hotărârii recurate Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate conform dispozitivului.
PENTRU A. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de către P. de pe lângă Tribunalul Cluj, inculpatul F. N., partea civilă D. M. M. si asiguratorul O. V. I. G. S. împotriva deciziei penale nr. 1/A din 4 ianuarie 2012 a T. C..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, pentru av. C. S..
Obligă pe inculpat, partea civilă recurentă si asugurator să plătească în favoarea statului suma de câte 500 lei fiecare, cheltuieli judiciare, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămânând în sarcina acestuia.
D. este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 12 martie 2012 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. M. ANA C. M. Ș.
GREFIER M. V.-G.
Red.MȘ Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 590/2012, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 994/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
