Decizia penală nr. 1283/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R.IA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA P.Ă NR. 1283/R/2012

Ședința publică din 25 septembrie 2012

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE : V. V. A. - judecător

JUDECĂTORI : L. H.

: I. M. GREFIER : M. N.

P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin

PROCUROR - S. DOBRESCU

S-au luat spre examinare recursurile declarate de P. DE PE L.

JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA și inculpații G. I., G. Ș., G. P. împotriva sentinței penale nr. 896 din data de 3 august 2012, pronunțată de J. C.- N. în dosar nr. (...), inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor, după cum urmează:

● inculpatul G. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie prev. de art.

211 alin. 1, alin 2 lit. c, alin. 2 ind. 1 lit. a C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 C.

(șase acte materiale) și lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin.

1, alin. 2 C., cu aplicarea art. 33 lit. a C.

● inculpatul G. Ș. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2 ind. 1 lit. a C.p, cu aplicarea art.41 al.2 C. (3 acte materiale).

● inculpatul G. P. pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie în formă continuată (trei acte materiale) prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2 ind. 1 lit. a C.p, cu aplicarea art.41 al.2 C., șantaj prev. de art.194 al. 1 C. și lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art.189 al.1, al.2 C., toate cu aplic. art.33 lit. a C.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul G. I. în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat C. E., din cadrul Baroului Mureș, cu delegația la dosar, inculpatul G. Ș. în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat C. E., din cadrul Baroului Mureș, cu delegația la dosar, inculpatul G. P., asistat de apărătorul ales avocat C. E., din cadrul Baroului

Mureș, cu delegația la dosar, partea civilă C. P., lipsă fiind părțile civile J. E., P.

Z.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpatului G. P. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev de art 194 alin 1 din Codul penal, la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție. C. că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică doar în ceea ce privește inculpatul G. P. și doar în ceea ce privește săvârșirea de către acest inculpat, a infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 alin 1 din Codul penal. Pentru restul aspectelor ce vizează latura penală a cauzei, inculpați și infracțiuni, se consideră că soluția instanței de fond este temeinică și legală. În mod greșit prima instanță a considerat că la mijloc este vorba despre o acțiune unică a inculpatului G. P. formată din mai multe acte, având la bază aceeași rezoluție infracțională și care constituie infracțiunea de tâlhărie reținută, prin aceeași sentință în sarcina inculpatului. H. de achitare a instanței de fond este nelegală datorită faptului că, instanța de judecată a constatat că actul material pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, apreciat de parchet că ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, face parte din aceeași infracțiune de tâlhărie, în formă continuată, trei acte materiale pentru același inculpat, ar fi trebuit, în temeiul art 334 din Codul de procedură penală să schimbe încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată, în sensul reținerii în sarcina acestuia, a încă unui act material ce ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, respectiv al patrulea act material, după ce în prealabil ar fi trebuit să pună în discuția părților și a procurorului de ședință acest incident procedural și ar fi trebuit să îl condamne pe inculpat, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, în formă continuată, patru acte materiale, două dintre actele materiale comise în dauna părții vătămate C. P.

Cu privire la inculpați, din actele dosarului se constată că aceștia sunt liderii unei grupări infracționale ce, în scopul de a obține venituri în mod ilicit, au consacrat un mod de operare aparte centrat pe obținerea de venituri ilicite prin intermediul constrângerii morale, respectiv sub pretextul schimbării unor jgheaburi la locuințele părților vătămate, le abordează pe acestea, creează aparența că vor efectua lucrările de schimbare a jgheaburilor contra unor sume modice de bani, efectuează lucrările contractate după ce au captat atenția părților vătămate cu sumele modice pe care le pretindeau, iar după ce efectuau lucrările, începeau să le solicite părților vătămate sume foarte mari în raport cu cele stabilite inițial în schimbul lucrărilor, iar în cazul refuzului remiterii sumelor mari cei trei învinuiți începeau să amenințe părțile vătămate în mod repetat cu moartea, înjunghierea, incendierea locuințelor, determinând astfel părțile vătămate să le remită, sub imperiul temerii, sumele de bani exorbitante solicitate.

Se apreciază că, deși elementul comun în cauză, atât în ceea ce privește infracțiunea de șantaj cât și cea de tâlhărie îl constituie remiterea în mod injust către inculpați a sumei de 14.400 lei de către partea vătămată C. P. prezintă o relevanță deosebită modul în care au fost realizate amenințările la adresa părții vătămate, în mod direct, față în față sau prin intermediul telefonului mobil tocmai pentru ca inculpații să ajungă la rezultatul dorit. Pe de altă parte, se apreciază că, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj prev de art 194 alin 1 din Codul penal nu prezintă relevanță dacă folosul solicitat este sau nu just în condițiile folosirii de către inculpat a unui mod injust de a obține acel folos, în speță prin intermediul constrângerii morale.

Se consideră că, singura pedeapsă pentru întreaga activitate infracțională a inculpaților este pedeapsa cu executare în regim de detenție și din toate actele dosarului se apreciază că se impune și condamnarea inculpatului G. P. la o pedeapsă cu închisoarea, într-un cuantum sporit, cu executare în regim de detenție și pentru comiterea infracțiunii de șantaj prev de art 194 alin 1 din Codul penal.

Cu privire la recursurile declarate de inculpați, solicită respingerea acestora ca nefondate, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Instanța de fond a ajuns la concluzia că faptele au fost săvârșite de inculpați, starea de fapt fiind dovedită, după administrarea probelor de la dosar.

În mod eronat, s-au reținut circumstanțele atenuante în favoarea inculpaților.

Apărătorul inculpaților solicită admiterea recursurilor declarate de inculpați, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în principal, pentru inculpatul G. I., admiterea recursului, casarea în întregime a hotărârii atacate și trimiterea acesteia la instanța de fond, pe considerentul că, infracțiunea de tâlhărie, lipsire de libertate în mod ilegal prevăzute de art. 211 alin 1 alin 2 lit c, alin 21 lit a Cod penal, cu aplicarea art 41 alin 2 Cod penal (șase acte materiale), și art 189 alin

1, alin 2 Cod penal, toate cu aplicarea art 33 Cod penal, este greșită, iar după apărarea în cauză, nu se poate vorbi decât de infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art 215 alin 3 Cod penal (înșelăciune în convenție). Pentru inculpatul G. Ș., solicită admiterea recursului, casarea în întregime a hotărârii atacate și trimiterea acesteia la instanța de fond, pe considerentul că infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art 211 alin 1 alin 2 lit c, alin 2 1 lit a Cod penal cu aplicarea art 41 alin 2 Cod penal (două acte materiale), sunt greșite, iar după apărarea în cauză nu se poate vorbi decât de înșelăciunea prevăzută de art. 215 alin 3 Cod penal (înșelăciune în convenție) și două acte materiale. Pentru inculpatul G. P. solicită achitarea în temeiul art 10 lit c raportat la art 11 pct 2 lit a Cod penal de sub acuza săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie prev de art 211 alin 1, alin 2 lit c, alin 21 lit a Cod penal, alin 2 Cod penal (3 acte materiale), lipsire de libertate prev de art 189 alin 1, alin 2 Cod penal, șantaj prev de art 194 alin 1 Cod penal, deoarece acesta nu a săvârșit asemenea fapte și nu este autorul infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

În subsidiar, solicită pentru inculpații G. I. și G. Ș., condamnarea acestora la o pedeapsă rezultantă spre minimul special, pentru infracțiunea de înșelăciune în convenții faptă prev și ped de art 215 alin 3, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, prevăzută de dispozițiile art 86 1 alin 1 lit a, b, c și alin 2 cu aplicarea termenului de încercare și a măsurilor de supraveghere prevăzute de art 862 alin 1 lit a-d Cod penal, pe considerentul că sunt infractori primari, iar pedeapsa sub această modalitate, poate fi și este îndestulătoare și cu efect asupra săvârșirii în viitor a unor astfel de fapte penale.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, toate părțile civile au considerat că fac o afacere gen „chilipir"; iar în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, acestea au arătat nefiind sincere că prețul final al lucrării era de 150-200 lei. Aceste afirmații ale părților vătămate, sunt necredibile deoarece unele dintre acestea ca prof. univ. I. A. L. din C.-N. au susținut în fața instanței că, prețul total a schimbării jgheaburilor a fost de 150 lei, lucru care la nivelul său de instrucție este nesincer și răuvoitor, când se știe că o foaie de tablă zincată pentru jgheaburi costă 50 lei.

Sintetizând stare de fapt, rezultă indubitabil, dubii cu privire autorii faptelor de tâlhărie, dubii cu privire la infracțiunile de tâlhărie, lipsire de libertate în mod ilegal și șantaj, de asemenea, neautoratul lui G. P. cu privire la tâlhărie, lipsire de libertate și șantaj, de asemenea cu privire la cele 3 acte materiale de tâlhărie pentru care a fost trimis în judecată G. Ș., care în urma verificării instanței de fond, s-a redus la două, după confruntarea registrului de cazare a hotelului „Gloria"; din Suceava.

Cu privire la recursul parchetului, solicită respingerea acestuia ca nefondat.

P. civilă C. P. arată că și-a recuperat prejudiciul. Nu solicită cheltuieli de transport.

Inculpatul G. I. având ultimul cuvânt, solicită suspendarea executării pedepsei aplicată. Solicită a se avea în vedere că are un copil minor în întreținere.

Inculpatul G. Ș. având ultimul cuvânt, solicită suspendarea executării pedepsei.

Inculpatul G. P. având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat. Solicită a se lua amprente de la locul lucrărilor, din localitatea B. De asemenea, arată că nu el a efectuat lucrările.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 896 pronunțată la data de 3 august 2012 de

Judecătoria Cluj-Napoca, s-au respins cererile de schimbare a încadrărilor juridice a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații G. I., G. Ș. și

G. P. formulate de către apărătorii inculpaților, ca fiind neîntemeiate.

În baza art. 334 al. 1 din C. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul G. Ș. din infracțiunea de tâlhărie în formă continuată prev de art. 211 alin 1, alin 2 lit. c, alin 2 ind. 1 lit. a C.p, cu aplic. art. 41 al. 2 C., trei acte materiale în infracțiunea de tâlhărie în formă continuată prev de art. 211 alin 1, alin 2 lit. c, alin 2 ind. 1 lit. a C.p, cu aplic. art. 41 al. 2 C., două acte materiale.

În baza art. 211 alin 1, alin 2 lit. c, alin 2 ind. 1 lit. a și c C.p cu aplic. aplic. art. 41 alin 2 C. cu aplicarea art. 74 lit. a și b și 76 din C.pen. s-a dispus condamnarea inculpatului G. I. - fiul lui P. și Z., născut la data de (...) în C.-N., jud. C., CNP 1., domiciliat în C. T., str. Cucului, nr. 78, jud. C. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 189 al. 1 și 2 din C.pen. cu aplicarea art. 74 lit. a și 76 din

C.pen s-a dispus condamnarea inculpatului G. I. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

În baza art. 33 lit. a din C.pen. s-a constatat concursul real de infracțiuni.

În baza art. 34 al. 1 lit. b din C.pen. s-au contopit pedepsele de 4 ani închisoare și 3 ani închisoare, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare pe care a sporit-o cu 2 luni închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare.

În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen.

În baza art. 350 al. 1 din C. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului G. I.

În baza art. 88 al. 1 din C.pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 16 mai 2012 la zi.

În baza art. 211 alin 1, alin 2 lit. c, alin 2 ind. 1 lit. a și c C.p cu aplic. aplic. art. 41 alin 2 C. cu aplicarea art. 74 lit. a și b și 76 din C.pen. s-a dispus condamnarea inculpatului G. Ș., fiul lui - și K., născut la data de (...) în C. T., jud. C., CNP 1., domiciliat în T., str. C., nr. 43, jud. C. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen.

În baza art. 350 al. 1 din C. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului G. Ș.

În baza art. 88 al. 1 din C.pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 16 mai 2012 la zi.

În baza art. 211 alin 1, alin 2 lit. c, alin 2 ind. 1 lit. a și c C.p cu aplic. aplic. art. 41 alin 2 C. cu aplicarea art. 74 lit. a și b și 76 din C.pen. s-a dispus condamnarea inculpatului G. P. - fiul lui I. și C., născut la data de (...) în Iași, jud. Iași, CNP 1., domiciliat în C.-N., str. N., nr. 10, jud. C. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 189 al. 1 și 2 din C.pen. cu aplicarea art. 74 lit. a și 76 din

C.pen s-a dispus condamnarea inculpatului G. P. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

În baza art. 33 lit. a din C.pen. s-a constatat concursul real de infracțiuni.

În baza art. 34 al. 1 lit. b din C.pen. s-au contopit pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani închisoare, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 3 ani și

6 luni închisoare pe care a sporit-o cu 2 luni închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a din C. rap. la art. 10 lit. d din C. s-a dispus achitarea inculpatului G. P. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev. de art.

194 al. 1 din C.pen.

În temeiul art. 14 și la art. 346 din C.p rap. la art. 1357 al. 1 și 1372 al. 1

C. s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea vătămată P. Z. cu domiciliul în Z., str. Cireșilor, nr. 3, jud. Sălaj și a fost obligat inculpatul G. I. la plata sumei de 1.500 lei, reprezentând daune materiale.

S-a constatat că prejudiciul a fost recuperat iar părțile civile I. A. L. cu domiciliul în C.-N., str. S. M., nr. 10, jud. C., C. P. cu domiciliul în comuna R., nr. 196, jud. C., J. E. cu domiciliul în comuna B., nr. 320, jud. C. și C. C. cu domiciliul în C. T., str. G. coșbuc, nr. 23, jud. C. nu mai au pretenții de natură civilă.

În baza art. 191 al. 2 din C. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de

400 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

La data de 1 februarie 2012 partea vătămată I. A. L. a sesizat telefonic organele de poliție arătând că în cursul aceleiași zile au venit la locuința sa

șapte persoane care s-au oferit să-i execute o lucrare de schimbare a jgheaburilor de la imobilul situat în C.-N., str. S. M., nr.10, jud. C., prețul fixat pentru întreaga lucrare fiind de 150 de lei. La finalizarea lucrării una dintre persoanele din grup i-a cerut suma de 9.000 de lei, spunându-i că acesta este prețul lucrării, iar la refuzul părții vătămate de a achita acest preț au devenit violenți verbal, l-au amenințat cu înjunghierea și cu moartea. P. vătămată a încercat să negocieze cu aceștia, spunându-le că nu are atâția bani în casă, însă inculpații nu s-au lăsat înduplecați și au continuat cu amenințările. Sub imperiul acestei stări, partea vătămată s-a urcat la volanul autoturismului personal, însoțit de cei doi inculpați și s-a deplasat la un bancomat al Băncii Transilvania din cartierul D. R., de unde a retras și a predat suma de 6.000 lei. Persoanele s-au arătat nemulțumite și i-au cerut părții vătămate să le dea suma de 3.000 de lei, însă partea vătămată a introdus codul PIN greșit de trei ori consecutiv, iar cardul a fost reținut. Imediat după aceea partea vătămată a sunat la serviciu de urgență 112. După ce a fost audiat în prezența martorilor asistenți partea vătămată l-a recunoscut după planșe fotografice pe inculpatul G. Ș. ca fiind una dintre persoanele din acel grup de muncitori, precum și persoana care l-a amenințat și căreia i-a predate suma de 6.000 de lei. M. P. C., soacra părții vătămate l-a recunoscut după planșe fotografice pe inculpații G. Ș. și G. I. ca fiind persoana care a adus amenințări părții vătămate pentru a o determina să îi dea suma de 9.000 de lei. T., de la locuința părții vătămate au fost ridicate mai multe bucăți de tablă cu care s-a lucrat și au fost evidențiate urme papilare create de către inculpatul G. I. I. au negat faptul că ar fi amenințat partea vătămată cu alte de violență pentru a primi suma de bani cerută, dar au recunoscut că au executat o lucrare la locuința acesteia.

În fața instanței partea vătămată I. a declarat că a negociat prețul de 150 de lei pentru toată lucrarea cu o persoană care nu era în sala de judecată și i s-a părut un preț derizoriu, de aceea a întrebat de mai multe ori pentru a fi sigur. Persoana cu care a negociat a asigurat-o că acesta este prețul lucrării pentru că are o tablă mai ieftină dar de bună calitate. Ulterior negocierii prețului în curtea casei sale au venit alte 5, 6 sau 7 persoane, printre care îl recunoaște fără dubii pe inculpatul G. Ș. ca fiind persoana cu care a purtat mai multe discuții inclusiv cu privire la împrejurarea relatată de către inculpat că ar fi vecin cu partea vătămată locuind într-un imobil din apropiere care are însemnele euro și USD. În timpul lucrării doar 2 sau 3 persoane au muncit efectiv ceilalți stând de vorbă sau cerând băuturi alcoolice. După finalizarea lucrării inculpatul G. Ș. i-a spus că prețul este de 9000 de lei, calculul fiind făcut după metru liniar de tablă prelucrată, după numărul coturilor și al îmbinărilor. P. vătămată a fost indignată și a spus că va chema poliția, iar persoanele din grup au început să se agite și să profereze amenințări la adresa mea și a familiei mele, iar inculpatul G. Ș. mi-a spus că mă va tăia cu cuțitul pentru că este lider de grup violent care a mai tăiat în P-ța M. Viteazul. Știind că în locuință se află doar soacra și fiica sa și sub imperiul temerii de acte de violență iminente partea vătămată a încercat o negociere cu privire la plata prețului cerut de către inculpat a încercat să-i îndepărteze din curte spunându-le că se va deplasa cu mașina la un bancomat din apropriere. A urcat în mașină fiind însoțit de către inculpatul G. Ș. care a ocupat un loc pe bancheta din spate, iar o altă persoană a ocupat locul din dreapta părții vătămate. P. la bancomat cele două persoane i-au spus părții vătămate că nu vor accepta doar o plată parțială, iar când au ajuns la bancomat a constatat că a venit și restul persoanelor din grup. Toți s-au poziționat într-o parte a bancomatului, partea vătămată opinând că s-au așezat în felul în care să nu poată fi surprinși de camerele de supraveghere. P. vătămată a arăta că în prezent se gândește că ar fi avut inclusiv posibilitatea de a intra în sediul băncii pentru a cere ajutor însă deși nu sunt o persoană care se sperie ușor, fiind profesor universitar de studii în domeniul securității, dar nu aș dori să simtă cineva frica pe care am simțit-o eu. P. vătămată a precizat că inculpatul G. Ș. avea dinții auriți, împrejurare care corespunde realității.

Cu privire la această faptă inculpații G. I. și G. Ș. au declarat că au efectuat lucrarea pentru partea vătămată, însă nu au recunoscut că ar fi amenințat pe partea vătămată, deși la finalul lucrării au existat unele probleme între G. Ș. și partea vătămată în sensul că acesta din urmă a refuzat să-i plătească lui G. Ș. suma cerută pentru lucrare (declarația inc. G. I. din data de 2 mai 2012 - filele 43-44 dos. UP). În aceeași declarație inculpatul G. I. arată că nu îmi amintesc ca împreună cu tatăl meu și G. Ș. să mă fi deplasat în localitatea R. unde să fi schimbat burlane la vreo casă… dar o să discut cu tatăl meu și o să revin cu o completare; iar referitor la cele întâmplate în localitatea B. la data de 25 aprilie 2012 solicit un timp de gândire până săptămâna viitoare.

Împrejurări similare au fost învederate organelor judiciare de către partea vătămată C. P., care locuiește în localitatea R., nr. 196, jud. C., care a arătat că după ce a venit la locuința sa o persoană, pe care a recunoscut-o în fața instanței în persoana inculpatului G. I., care i-a propus să-i schimbe jgheaburile de la casă pentru suma de 1.500 lei. P. vătămată a fost de acord după multe insistențe și după ce s-a asigurat că suma de 1500 de lei a fost negociată pentru toată lucrarea. Imediat după aceea au mai venit alte cinci persoane dintre care l- a recunoscut pe inculpatul G. Ș. și pe o altă persoană mai tânără despre care a declarat că a văzut-o pe holul instanței. Spre finalul lucrării, care a fost făcută în mare majoritate de către inculpatul G. I. în prezența celor 6 persoane, una dintre ele pe care a recunoscut-o ulterior din planșe fotografice ca fiind G. P. i-a solicitat părții vătămate suma de 14.000 lei, reprezentând prețul lucrării, amenințând-o cu exercitarea de acte de violență împotriva sa și a soției sale, respectiv i-a spus îți iau gâtul. Fiindu-i teamă și văzând-o pe soția sa în stare de șoc, partea vătămată a declarat că dacă aș fi avut atunci 140 de milioane i-aș fi dat pentru că îmi era teamă de amenințările exprese ale lui G. P. și a fost de acord să se deplaseze în localitatea C.-N. cu un autovehicul marca Opel în care se afla și inculpatul G. I., fiind urmați de un alt autovehicul în care erau cele cinci persoane. P. vătămată a reușit să anunțe organele de poliție, după ce a coborât din mașină și se îndrepta spre un bancomat, iar între timp toți cei șase au plecat. După ce au ajuns organele de cercetare penală cărora le-a spus ce s-a întâmplat, în timp ce se îndrepta spre localitatea R. a fost sunat de persoana care s-a recomandat drept șeful lor și pe care a recunoscut-o în persoana inculpatului G. P. care i-a cerut să le de banii (partea vătămată precizând că înainte de a pleca din R. spre C.-N. însoțit de către inculpatul G. I., a dat numărul de telefon persoanei pe care a recunoscut-o ulterior ca fiind inculpatul G. P.). A dat telefonul unuia dintre lucrătorii de poliție care au încercat să o liniștească pe persoana cu care vorbeau (declarația din UP - fila 210 verso), iar la scurt timp a fost sunată de către aceeași persoană care i-a spus nu o să stea Poliția tot timpul lângă mine. T., întrucât partea vătămată s-a arătat dispusă să achite suma de 1500 de lei la care s-au înțeles anterior lucrării, persoana cu care a vorbit la telefon l-a trimis pe numitul N. A. căreia partea vătămată i-a predat suma de 1.500 de lei, așa cum a fost inițial înțelegerea. I. au declarat că nu au executat nicio lucrare în localitatea R., însă martorul N. A. a declarat că s- a deplasat la locuința părții vătămate, unde a primit suma de 1500 de lei, la solicitarea inculpatului G. I.. În fața instanței a declarat însă că s-a deplasat în localitatea R. de unde trebuie să ridice suma de 1500 de lei la solicitarea unei persoane numite G. I. care nu lucrează cu inculpații, dar a precizat că muncește în calitate de șofer alături de aceste persoane. P. vătămată a mai declarat că ulterior, martorul N. l-a sunat spunându-i să-și închidă telefonul pentru că G. P. este băut și mai vrea bani. Martorul a confirmat că l-a sunat și i-a spus să-și închidă telefonul pentru unul dintre băieții la care trebuia să le duc banii (care sigur nu era Gabro P.) era băut și m-am gândit să-l sun pe C. P. să-și închidă telefonul pentru a nu fi deranjat.

În cursul urmăririi penale partea vătămată l-a recunoscut fără ezitare pe inculpatul G. I. ca fiind persoana cu care a avut înțelegerea inițială despre lucrare și preț, iar pe inculpatul G. P. ca fiind persoana care i-a cerut suma de

14.000 de lei amenințându-l verbal că în caz contrar o să-i i-a gâtul. În fața instanței de judecată, la termenul din data de 2 august 2012, după ce i s-a solicitat să privească în sală și să spună dacă recunoaște vreuna dintre persoanele care au fost la locuința sa din R. la data de 14 aprilie 2012, partea vătămată a privit în sală și i-a recunoscut pe inculpații G. I. și G. Ș. care erau arestați și a mai recunoscut o persoană (pe inculpatul G. P.) dar nu sunt sigur, pentru că acea persoană care s-a recomandat ca fiind șeful lor era o persoană mai slabă și purta barbă. Judecătorul i-a prezentat pe rând planșele fotografice de la filele 176, 177 și 178 din dos. UP, iar partea vătămată a recunoscut-o fără ezitare pe persoana din fotografia nr. 4 de la fila 176 dos. UP spunând că este persoana care se numea G. P. și care coincide cu inculpatul G. P. La solicitarea apărătorului inculpatului G. P. instanța a permis inculpatului G. P. să se ridice de pe scaun, iar acesta a venit în față în apropierea părții vătămate și după ce a ajuns în fața părții vătămate a ridicat mâinile în sus și s-a aplecat spre partea vătămată care a spus imediat precizez că sunt sigur că persoana care s-a recomandat G. P. dintre cele prezente la locuința mea la data de 12 aprilie 2012, nu este inculpatul G. P. prezent în sala de judecată.

Având în vedere că judecătorul a prezentat planșele fotografice părții vătămate, care purta ochelarii și care l-a indicat fără ezitare pe inculpatul G. P., iar fotografia este fidelă realității, după care, de la o distanță de 1 metru partea vătămată a declarat cu siguranță că nu este vorba despre inculpatul G. P. care stătea cu mâinile ridicate și aplecat către partea vătămată, există o contradicție flagrantă cu privire la recunoașterile părții vătămate. Î. această contradicție este doar aparentă și trebuie văzută în contextul evenimentelor trăite de către partea vătămată. Astfel, aceasta declară că a fost amenințată de către persoana care s-a recomandat ca fiind G. P. că i se va tăia gâtul, în prezența a altor cinci persoane care o însoțeau pe aceasta și care prin numărul lor și atitudinea ostilă au creat părții vătămate o stare de puternică teamă concretizată prin aceea că dacă aș fi avut atunci 140 de milioane i-aș fi dat pentru că îmi era teamă de amenințările exprese ale lui G. P., … nu știu cum credeți dumneavoastră dar când vin șase în jurul dumneavoastră ‘să le dau banii, să le dau banii’, cum credeți că ați fi reacționat, … inculpatul G. Ș. a participat la lucrare iar după ce iscat discuția cu privire la preț mi-a întins mâna în semn de salut și după aceea cu un gest brusc m-a tras spre el cu umărul, mi-a spus că nu o să stea poliția tot timpul lângă mine (fila 115 dos. inst.). Starea de teamă a fost vizibilă și în sala de judecată, iar recunoașterile făcute de către partea vătămată la termenul de judecată din data de 12 iulie 2012, când inculpatul G. P. nu a fost prezent, după care l-a indicat judecătorului fără ezitare pe inculpatul G. P. din planșe fotografice, s-au datorat fie faptului că inculpații G. I. și G. Ș. erau arestați, fie încrederii în judecător la momentul la care i-a prezentat planșele fotografice. Î. când s-a apropiat inculpatul G. P., adică persoana presupusă că ar fi amenințat-o pe partea vătămată că îi ia gâtul, având mâinile ridicate într-un gest inexplicabil și într-o sală de judecată în erau doar rudele inculpaților, partea vătămată a declarat imediat că nu îl recunoaște exclusiv datorită temerii intense pe care a resimțit-o în acel moment.

Cât privește declarația martorul N. care este colaborator cu inculpații sau cu rude ale inculpaților, instanța de fond a reținut că partea vătămată nu avea niciun motiv să indice numele de G. P. ca fiind cel folosit în conversația cu martorul N. și cu atât mai puțin nu i-ar fi dat martorului suma de 1500 de lei dacă ar fi știut că va fi predată unei persoane pe nume G. I. și nu uneia pe nume G. P. S. martorului (un băiat ar fi fost băut … dar sigur nu era G. P.) sunt lămurite de împrejurarea că banii au fost predați de către martor soției inculpatului G. I. (fila 410 dos. UP), adică fiului inculpatului G. P., deși în declarația din fața instanței martorul declară că pe inculpați îi cunosc de 10 ani

și ei nu merg să ia banii de la lucrarea făcută de alții (fila 122 dos. inst.). Vom reține dincolo de orice îndoială rezonabilă că persoana care a amenințat-o prin cuvinte explicite pe partea vătămată (îți iau gâtul) a fost inculpatul G. P.

Împrejurări similare au fost învederate de către J. E. care locuiește în localitatea B., nr. 320, jud. C. și care a declarat că la data de 26 aprilie 2012 la locuința sa a venit o persoană care s-a arătat dispusă să schimbe jgheaburile de la casă pentru suma de 100 de lei. S-a asigurat că prețul pentru toată lucrarea va fi de 100 de lei întrebând de mai multe ori, întrucât partea vătămată și-a dat seama că era un preț prea mic. Imediat după aceea au venit alte cinci persoane, iar după aproximativ 2-3 ore când au terminat treaba i s-a spus că întreaga lucrare costă 3900 de lei. P. vătămată le-a spus că s-au înțeles la suma de 100 de lei, iar atunci au început să strige și să mă amenințe, respectiv că îi taie părul soției și că mă omoară; vorbeau toți ca și la târg și nu mi-am dat seama care și ce spunea; am fost foarte speriat și te miră că nu am făcut un infarct; și soția mea săraca numai ea știe prin ce a trecut; pe lângă amenințările arătate mai sus mi-au spus că nu mai scăpăm de ei; frica a intrat în mine când i-am văzut pe toți. P. vătămată le-a dat suma de 400 de lei pe care o avea iar ei mi-au spus să vin cu ei la C. și să fac rost de bani. A. la data de 12 iulie 2012 partea vătămată a declarat că îi recunoaște pe cei doi inculpați prezenți respectiv pe inculpații G. I. și G. Ș. A fost dus cu mașina de către cele șapte persoane până la locuința părții vătămate din C.-N., unde aceasta le-a spus să aștepte jos, însă una dintre persoane a urmat-o până la ușa apartamentului de la etajul al șaselea, dar partea vătămată i-a cerut să o aștepte jos. Din apartament partea vătămată a luat suma de 1000 de euro pe care a predat-o unei persoane în vârstă de aproximativ 50 de ani, mai grasă și cu părul pieptănat pe spate, pe care a declarat în fața instanței că a recunoscut-o după planșe fotografice.

În cursul urmăririi penale partea vătămată a arătat că ajunsă acasă a găsit-o pe soția sa în stare de șoc și plângând, iar din planșe fotografice a recunoscut pe G. P. care s-a recomandat ca fiind șeful lor, care a luat banii de la mine și m-a amenințat cu moartea și cu înjunghierea și cu incendierea casei (filele

238-239 dos. UP), precum și pe G. I. cu care am făcut înțelegerea inițial, care m-a amenințat cu moartea, iar pe soția mea cu tăierea părului.

M. J. Ana a declarat că o persoană mai plinuță, cu vârsta de aproximativ

40 de ani i s-a părut că era șeful lor, iar inculpatul G. I. pe care l-a recunoscut în sala de judecată i-a spus că îi taie părul și îl dă soacrei lui ca să-i facă vrăji, și nu își amintește care dintre ei le-a spus că ne va tăia și ne va da foc la casă; eu am perceput totul ca pe o tragedie și m-am înfricat foarte tare și mă mir că nu am căzut pe jos să rămână socrii mei fără ajutor. M. a declarat că la poliție l-a recunoscut după planșe fotografice pe G. I. (care a amenințat-o cu tăierea părului) și pe șeful lor, iar în fața instanței a declarat că îl recunoaște și pe inculpatul G. Ș. ca făcând parte din acel grup. Nici prin actul de sesizare nu a fost indicat inculpatul G. Ș. ca fiind parte din grupul care a fost la locuința părții vătămate J. și nici în cursul urmăririi penale partea vătămată sau martora J. Ana nu l-au indicat pe inculpat ca făcând parte din grup. Instanța apreciază că în acest context și în lipsa unor date care să fi fost precizate de către partea vătămată și soția sa, recunoașterea din fața instanței s-a datorat doar presupunerii celor doi că inculpatul G. Ș., care era în stare de arest preventiv, ar fi făcut parte din acel grup.

P. vătămată a anunțat organele de poliție imediat după plecarea persoanelor care l-au însoțit la C.-N., iar când au ajuns la locuința părții vătămate, organele de cercetare penală au constatat că J. Ana era în stare de șoc în sensul că foarte speriată și plângea (fila 250 verso).

La data de 11 mai 2012 martora B. M. a anunțat telefonic organele de poliție că persoane necunoscute au sustras părții vătămate C. C. care locuiește în localitatea C. T., str. G. Coșbuc, nr. 23, jud. C. suma de 3800 de lei. O. de cercetare penală s-au deplasat la locuința părții vătămate iar aceasta a declara că în jurul orei 10.00 a venit la locuința sa un bărbat de etnie rromă pe care nu îl cunoștea și care i-a propus să-i schimbe burlanele, spunând că i-a mai rămas tablă de la o altă lucrare. P. vătămată i-a spus că nu are bani pentru așa ceva însă acel bărbat a insista spunând că va face lucrarea ieftin, adică pentru suma de 100 de lei. P. vătămată a fost de acord în cele din urmă și imediat în curte au mai apărut trei persoane de etnie rromă aducând mai multe burlane gata confecționate, iar ulterior a mai venit încă o persoană. După terminarea lucrării cel mai în vârstă, cu barbă și mustață i-a cerut o foaie de hârtie ca să calculeze valoarea lucrării. Deși partea vătămată i-a spus că s-a înțeles la preț cu unul dintre ei, acea persoană i-a spus că întreaga lucrare costă 13.000 de lei, întrucât au pus jgheaburi pe o lungime de 80 de metri, deși partea vătămată a declara că lungimea pe care au pus jgheaburi era de 50 de metri. P. vătămată i-a spus să-și ia cetârnele pentru că nu îmi vând casa pentru cetârne (fila 70 dos. inst.), iar atunci i s-a spus să dai banii, să dai banii și când i-am spus că nu am mi-a spus că îmi taie gâtul și să merg la bancă să scot bani … mi-a fost teamă de gabori pentru că mi-au spus că dacă nu le dau banii îmi iau capul și vin în fiecare zi la mine la poartă și fac circ … iar cel înalt și slab (pe care l-a recunoscut în cursul urmăririi penale și în fața instanței ca fiind inculpatul G. I.) mi-a pus că dacă mă prinde aghia lui praf mă face (fila 70 dos. inst.) sau că vor veni la noapte peste noi și ne vor tăia cu sabia (fila 307 verso dos. UP). P. vătămată i-a spus soțului ei, martorul C. G. să aducă din casă 800 de lei, iar când martorul a intrat într-o cameră pentru a lua suma de bani dintr-un plic în care aveau suma de 4000 de lei, una dintre persoane a intrat în urma sa și i-a luat plicul cu bani din mână. În acest timp G. I. s-a pus în fața mea ca să nu intru în casă și mi-a spus să le dau banii pentru că altfel se vor îmbăta și vor face circ (fila 70 dos. inst.). P. vătămată le-a spus să vină în jurul orei 19.00 ca să le dea și restul banilor, încercând să-i determine să plece pentru a suna la poliție, iar după aceea au plecat a mers la vecina sa B. M. care a anunțat telefonic organele de poliție. P. vătămate i s-a spus să sune imediat ce vor veni să ia restul banilor, iar în jurul orei 14.00 când au revenit la poartă, partea vătămată a anunțat telefonic organele de poliție. La venirea organelor de poliție cele patru persoane care au venit să i-a restul de bani au urcat în grabă într-un autovehicul marca Audi A6 cu nr. de înmatriculare CJ-0.. Pornind în urmărirea lor cu semnalele acustice și luminoase în funcțiune agentul șef principal Chicinaș V. a constatat că la un moment dat autovehiculul a intrat în coliziune ușoară cu un zid iar cele patru persoane au abandonat autovehiculul și au urcat într-un taxi și s-au deplasat în grabă până pe str. T. unde au coborât și s-au ascuns într-un imobil de pe str. C. D. cele patru persoane lucrătorul de poliție a recunoscut pe inculpații G. I. și G. Ș. (fila 374 și filele 334-335 dos. UP). În urma cercetării la fața locului reținem că autovehiculul a fost abandonat cu portiera față deschisă și după ce a intrat în coliziune ușoară cu un zid. În portbagaj au fost găsite burlane din tablă (fila 335 dos. UP) de pe care au fost prelevate urme papilare care au fost create de către inculpatul G. I. (raportul de constatare tehnico-științifică nr. 6303/6 iunie 2012

- filele 362-370 dos. UP). Soțul părții vătămate, respectiv C. G. a confirmat întru totul declarația acesteia. Martorul a declarat că acele persoane i-au amenințat că le vor da foc la casă și nu știu mai ce, iar instanța va reține că martorul suferă de anumite afecțiuni grave și pe fondul temerii induse de către acele persoane nu își mai amintește amenințările exprese adresate lor (fila 119 dos. inst.).

M. B. M. declarat că la data de 11 mai 2012 a venit la locuința ei partea vătămată cu care este vecină, în jurul orei 14.00 - 15.00 și i-a cerut suma de

1000 de lei spunându-i că mai multe persoane i-au schimbat cetârnele și deși s- au înțeles la suma de 100 de lei, l-a dat 3800 de lei și au mai cerut 1000 de lei. T. martora a declarat că partea vătămată era necăjită și i-a spus că acele persoane nu au lăsat-o să sune la poliție și au amenințat-o.

M. S. C.-C.a a declarat că la data de 13 mai 2012 s-a întâlnit s-a întâlnit în localitatea T. cu o cunoștință pe nume G., în jur de 50 de ani care face parte dintr-o familie de gabori și care i-a cerut să o ajute într-o problemă spunându-i că băieții ei au fost în C. T. unde au efectuat o lucrare de montare a unor burlane la o casă și din greșeală au calculat și au primit mai mulți bani decât li s-ar fi cuvenit, iar femeia, beneficiară a lucrării i-a reclamat la poliție. În aceste împrejurări i-a cerut martorei să ducă banii înapoi pentru ca acea femeie să-și retragă plângerea. M. a declarat că i s-a solicitat acest serviciu pentru că nu este de etnie rromă și partea vătămată nu se va speria. M. s-a deplasat la adresa indicată de către numita G. și a ajuns la locuința părții vătămate C. care i-a spus că i-au fost schimbate jgheaburile de la casă și că a fost amenințată iar apoi i s-a furat un plic cu suma de 3800 de lei. M. i-a explicat părții vătămate că a doua zi îi va restitui suma de 3000 de lei dar va trebui să-și retragă plângerea la cererea numitei G. P. vătămată a fost de acord, iar a doua zi când martora a venit la locuința sa având asupra ei suma de 3000 de lei a fost interceptată de către organele de poliție. S. de bani a fost ridicată de la martoră și predată părții vătămate.

Cu privire la persoanele care au fost autovehiculul marca Audi A6 reținem că inculpatul G. I. a declarat că a folosit acel autovehicul în acea zi pentru a merge la bunica sa în T., numai că avea în portbagaj jgheaburi care purtau amprentele lui și a fost recunoscut fără ezitare de către lucrătorul de poliție care i-a urmărit și de către partea vătămată C. care a declarat că inculpatul este persoana care s-a pus în fața ei și a împiedicat-o să intre în cameră, ceea ce înseamnă că l-a văzut foarte bine.

P. vătămată P. Z. care locuiește în localitatea Z., jud. Sălaj a sesizat organele de poliție cu privire la împrejurarea că la data de 15 martie 2012 persoane necunoscute s-au oferit să-i schimbe opt metri liniari de jgheaburi la casă și prin amenințări l-au determinat să le plătească cu 1500 de lei mai mult decât s-ar fi cuvenit. P. vătămată a arătat că a venit la locuința sa un tânăr de aproximativ 25-28 de ani de etnie rromă care s-a oferit să-i schimbe jgheaburile de la casă, însă partea vătămată a refuzat. Acea persoană a insista spunând că lucrează foarte ieftin propunându-i suma de 50 de lei. P. vătămată s-a lăsat convins de această sumă considerând că este un preț de ocazie și imediat au mai apărut alte trei persoane. După ce au terminat lucrarea partea vătămată a vrut să le achite suma de 50 de lei, însă una dintre persoanele care a venit ulterior a devenit violentă a intrat după mine în casă și a început să mă amenințe cu moartea și să îmi ceară tot mai mulți bani. În acel moment partea vătămată, care se deplasează greu datorită unui accident mai vechi, și-a manifestat intenția de a anunța organele de poliție, însă cel care mă amenința și care a intrat după mine în casă nu m-a lăsat să mă apropii de telefon, amenințându-mă cu moartea și forțându-mă să-i dau suma de 1900 de lei (fila 430 dos. UP). În fața instanței și-a menținut în totalitate declarația arătând că după ce au terminat lucrarea i-au spus părții vătămate că 50 de lei costă metrul liniar, iar atunci, sub presiune partea vătămată le-a oferit suma de 400 de lei pentru cei 8 metri de jgheaburi, însă ei au insistat să le dau toți banii spunând că mă omoară și îmi aprind casa, iar eu m-am speriat întrucât locuiesc singur și sunt bolnav și în aceste condiții i-am dat suma de 1900 de lei inculpatului G. I. În fața instanței partea vătămată a declarat că este sigur că inculpatul G. I., pe care l-a recunoscut în sala de judecată, este persoana care l-a amenințat și căreia i-a dat banii, după care a mai recunoscut o persoană din sala de judecată care ar fi făcut parte din grupul celor patru, respectiv pe numitul G. I., care în acel moment s-a ridicat, s-a apropiat de partea vătămată și i-a strâns mâna în semn de salut, iar partea vătămată a revenit și a declarat că o altă persoană din sală ar fi fost în acel grup, respectiv numitul G. P. (altă persoană decât inculpatul cu același nume). În urma cercetării la fața locului au fost ridicate urme papilare de pe jgheaburile noi montate pe acoperișul casei, iar din raportul de constatare tehnico-științifică nr. 37833/6 iunie 2012 a rezultat că una dintre urme a fost creată de către inculpatul G. I. (filele 450-456 dos. UP). Inculpatul G. I. a declarat că ajută la îndoirea tablei care ulterior este vândută altor persoane care se ocupă cu montarea ei, iar dacă au fost găsite amprentele sale pe acele jgheaburi nu înseamnă că a săvârșit fapta. În același sens au fost audiați martorii G. M. și G. M. care amândoi au precizat că noi nu ne ocupăm cu montarea jgheaburilor sau inculpatul G. I. nu se prea ocupă cu tăblăria fiind bișnițar (filele 153-154 dos. inst.). Numai că aceste din urmă aserțiuni sunt contrazise de către inculpații G. Ș., fiul martorului G. M. și de inculpatul G. I., nepotul martorului, care au recunoscut că au montat jgheaburile la locuința părții vătămate I. F. că urmele papilare create de către G. I. la locuința părții vătămate P., coroborat cu faptul că partea vătămată l-a recunoscut pe inculpat imediat după ce a intrat în sala de judecată fără să îl mai fi văzut din martie

2012 și având în vedere același mod milimetric de desfășurare a evenimentelor ca și în celelalte cazuri de mai sus, conduc spre concluzia necesară că inculpatul G. I. este persoana care a amenințat-o pe partea vătămată și a primit cei 1900 de lei.

Instanța de fond a constatat că toate cele cinci evenimente petrecute la date diferite și localități diferite sunt milimetric similare. Întotdeauna o persoană venea la locuința părților vătămate propunând să schimbe jgheaburile, oferind invariabil un preț derizoriu. Acesta a fost și motivul determinant pentru fiecare parte vătămată pentru a accepta efectuarea lucrărilor de montare de jgheaburi noi deși nu aveau în planuri în acest sens. Reținem că părțile vătămate sunt majoritatea persoane în vârstă, care dispun de mijloace materiale modeste și care, fie nu dispuneau de suma de 10.000 de lei sau mai mari, fie nu ar fi plătit aceste sume pentru schimbarea jgheaburilor de la case, mai ales că o astfel de lucrare nu reprezenta o necesitate pentru părțile vătămate, fiind mai degrabă o oportunitate oferită de către persoana care le aborda. În continuarea acelorași argumente reținem că părțile vătămate nu sunt persoane naive care să nu fi cunoscut natura propunerii și care să nu fi înțeles lucrarea pe care inculpații alături de alte persoane s-au oferit să o execute și prețul cerut inițial, iar prețul atractiv pare spre derizoriu a constituit și motivul determinant pentru care părțile vătămate au acceptat propunerea inculpaților. De asemenea instanța nu a găsit niciun motiv rezonabil să considere că inculpații nu au explicat corect părților vătămate prețul total al lucrări, mai întâi pentru că la finalizarea lucrării au știut să justifice prețul, în general de 10 ori mai mare, iar pe de altă parte pentru că buna credință și diligența minimă a inculpaților ar fi trebuit să-i facă să fie mai atenți pentru a nu crea confuzie părților vătămate la faptele ulterioare celei din februarie 2012. S-a reținut așadar că în mod voit se propunea un preț derizoriu numai pentru a începe lucrarea și pentru a crea la final premisa solicitării unor sume aberante raportat la înțelegerea inițială, sume care, dacă ar fi fost cunoscute de către părțile vătămate nu ar fi acceptat lucrarea (nu o să-mi vând casa pentru niște cetârne - declarația părții vătămate C.).

Ulterior înțelegerii, invariabil mai veneau alte cinci sau șase persoane, dintre care cele mai multe nici nu lucrau, singurul rol al acestor persoane fiind relevat de faptul că la finalul lucrării părțile vătămate nu erau de acord cu schimbarea radicală a înțelegerii, iar numărul mare de persoane care se agitau zgomotos și adresau amenințări explicite crea presiune și temere. Chiar dacă nu au fost exercitate acte de violență amenințarea explicită cu tăierea cu sabia sau cuțitul, cu punerea caselor în flăcări și alte asemenea gesturi din partea unui grup compact de șase sau șapte persoane, în condițiile în care părțile vătămate erau persoane în vârstă, nu erau lăsate să telefoneze sau să se deplaseze neînsoțite au creat premisele suficiente exprimate foarte direct de către partea vătămată C. dacă aș fi avut și 14000 le-aș fi dat banii numai să scap, sau de către partea vătămată I. am simțit o frică enormă, iar motivul pentru care am mers la bancomat a fost acela de a-i determina să iasă din curte ca să nu izbucnească acte de violență la care mă așteptam.

Instanța a reținut așadar că singurul scop urmărit de către inculpați a fost acela de a obține sume importante de bani prin exercitarea de amenințări explicite și nicidecum efectuarea unor lucrări, aceasta fiind pretextul pentru a crea aparența de legitimitate pentru primirea acelor sume de bani. În aceste condiții schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de înșelăciune pentru toți inculpații este neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs P. DE PE L. JUDECĂTORIA

CLUJ-NAPOCA si inculpații G. I., G. S. și G. P. solicitând admiterea acestora, casarea hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri.

În rejudecarea cauzei, parchetul a solicitat condamnarea inculpatului G. P. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 alin. 1 Cod penal, arătând că hotărârea atacată estre nelegală, întrucât dacă a constatat că actul material pentru care inculpatul a fost trimis în judecată face parte din infracțiunea de tâlhărie în formă continuată, ar fi trebuit să dispună schimbarea încadrării conform art. 334 C. și netemeinică întrucât amenințările cu cauzarea unui rău prin intermediul a trei convorbiri telefonice constituie infracțiunea de șantaj prev. de art. 194 alin. 1 Cod penal.

I. au solicitat, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, cu motivarea că încadrarea juridică este greșită față de inculpații G. I. și G. Ș., fiind vorba de infracțiunea de înșelăciune în convenții, iar în cazul inculpatului G. P., acesta nu a comis faptele imputate și nu este autorul infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

În subsidiar, inculpații G. I. și G. Ș. au solicitat reducerea pedepselor, aplicarea unei pedepse rezultante de cel mult 3 ani și suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, cu motivarea că inculpații sunt infractori primari, iar scopul pedepsei poate fi realizat și în această modalitate.

Recursurile declarate în cauză sunt nefondate.

În baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt, dându-se acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăția inculpaților fiind stabilită în afara oricărui dubiu.

Susținerile parchetului în sensul că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică în ce privește infracțiunea de șantaj prev. de art. 194 alin. 1 Cod penal, reținută în sarcina inculpatului G. P., este nefondată.

În cauză este dovedit că în perioada (...) - (...) inculpatul G. P. prin folosire de amenințări cu acte de violență fizică,împreună cu alte persoane, le-a determinat pe părțile vătămate C. P. și J. E. să îi predea sume de bani în mod nejustificat.

Or, este evident că actele aceluiași inculpat care la datele de (...) și (...), în cadrul mai multor convorbiri telefonice prin amenințare cu acte de violență fizică l-a determinat pe partea vătămată C. P. să-i predea suma de 1.500 lei în mod nejustificat, constituie acte ale unei acțiuni unice de tâlhărie în formă continuată având în vedere rezoluția infracțională unică, existența unui singur subiect pasiv, actele de amenințare și constrângere fiind identice și realizarea scopului produs.

În fine, obiectul juridic principal al infracțiunii inculpatului l-a constituit patrimoniul părții vătămate, amenințările și constrângerile realizându-se în scopul dobândirii unui folos injust, a unei sume de bani și cu libertatea morală a acestuia specifică infracțiunii de șantaj.

În aceste condiții, soluția pronunțată de instanța de fond, de a dispune achitarea inculpatului G. P. pentru infracțiunea de șantaj prev. de art. 194 alin.

1 Cod penal în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C., pe considerentul că faptei îi lipsește elementele constitutive ale infracțiunii este legală și temeinică.

Din probele administrate în cauză, modul de concepere și operare rezultă că scopul urmărit de inculpați a fost acela de a obține sume mari de bani prin acte de amenințare și constrângere explicite și nu acela de a efectua lucrări. Or, contractarea și efectuarea unor asemenea lucrării a fost doar pretextul pentru crearea unei aparențe de legitimitate pentru deposedarea părților vătămate de sumele de bani.

Mai mult, în cauză nu se poate vorbi de inducerea în eroare cu prilejul încheierii sau executării unui contract ci de sustragere a unor sume de bani prin folosirea unor amenințări la adresa părților vătămate sau a unor bunuri ale acestora.

În aceste condiții, cererea inculpaților G. I. și G. Ș. de schimbare a încadrării juridice a faptelor comise în infracțiunea de înșelăciune în convenții este nefondată.

Pedepsele aplicate inculpaților au fost corect individualizate în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal, atât în ce privește cuantumul pedepselor cât

și în privința modalității de executare, acestea fiind în măsură să asigure realizarea scopului prev. de art. 52 Cod penal.

Astfel, în raport de gradul ridicat de pericol al faptelor, atitudinea inculpaților, forma continuată a infracțiunii de tâlhărie, sustragerea de la urmărirea penală a inculpatului G. P. și atitudinea acestuia de intimidare a părților vătămate, dar și lipsa antecedentelor penale și recuperarea prejudiciilor cauzate, Curtea apreciază că cererea de reducere a pedepselor și de suspendare sub supraveghere a pedepselor este nefondată.

În afara motivelor de recurs invocate, Curtea a examinat cauza și din oficiu, constatând că nu există nici un motiv din cele prev. de art. 3. C. care să atragă casarea hotărârilor atacate.

Așa fiind, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C., Curtea va respinge recursurile parchetului si inculpaților ca nefondate, deducând, conform art. 88

Cod penal, din pedeapsa aplicată inculpaților G. I. și G. S. perioada arestării preventive, începând cu 16 mai 2012 la zi și obligând inculpații, potrivit art. 192 alin. 2 C. la câte 600 lei fiecare în favoarea statului, reprezentând cheltuieli judiciare și onorariu avocațial parțial în recurs.

PENTRU ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondate recursurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA

CLUJ-NAPOCA si inculpații G. I., G. S. și G. P. împotriva sentinței penale nr.

896 din 3 august 2012 a Judecătoriei C.-N..

Deduce din pedeapsa aplicată inculpaților arestați timpul arestului preventiv, începând cu data de 16 mai 2012 și până în prezent.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de câte 100 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.

Obligă pe recurenții inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 600 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial parțial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 25 septembrie 2012 .

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

V. V. A. L. H. I. M.

GREFIER, M. N.

Red.V.V.A./(...). Dact.H.C./4 ex./(...). Jud.fond: L. M..

← Decizia penală nr. 1709/2012, Curtea de Apel Cluj  Încheierea penală nr. 798/2012, Curtea de Apel Cluj →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1283/2012, Curtea de Apel Cluj