Sentința penală nr. 2/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
SENTINȚA PENALĂ NR.2/2012
Ședința publică din 28 februarie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : I. M. - judecător GREFIER : L. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - S. D.
S-a luat spre examinare cererea formulată de petentul B. P. A. privind revizuirea sentinței penale nr.46/(...) a Curții de A. C., pronunțată în dosar nr.(...), definitivă prin decizia penală nr.3414/(...) a ÎCCJ.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă revizuientul B. P. A. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, revizuientul arată că apărătorul ales al său a fost angajat doar să formuleze cererea de revizuire și nu l-a angajat să-l reprezinte în fața instanței. Depune la dosar concluzii cu privire la cererea de revizuire.
Reprezentantul Parchetului apreciază că trebuie să se facă aplicarea art.403 alin.1 C.pr.pen., care prevăd că în Camera de C., instanța, se va pronunța asupra admisibilității în principiu a cererii de revizuire și apoi dacă consideră că este admisibilă în principiu, să se citeze părțile și să se treacă la judecare acauzei.
Instanța, deliberând, va judeca cererea de revizuire pe fondul ei și acordă cuvântul părților.
Revizuientul susține cererea așa cum a fost formulată în scris, menționând că nu și-a angajat avocat tocmai pentru că a crezut că se va judeca doar admisibilitatea în principiu. Dacă se trece pe judecarea în fond, ar dori să își angajeze un avocat.
Instanța, având în vedere că s-a trecut la judecarea pe fond a cauzei, admisibiliattea în principiu a fost luată în considerare deja de către instanță și s-a trecut peste această fază.
Revizuientul susține cererea așa cum a fost formulată în scris. în plus de motivele din cerere, elementele noi care au apărut se coroborează cu probele administrate de parchet în dosarul în care s-a dispus condamnarea sa. M. M. Diaconu a declarat că partea vătămată i-a spus la introducerea în arest că a fost lovită de un singur anchetator de la B. De asemenea, se coroborează cu expertiza medico legală care prezintă un dubiu cu privire la posibilitatea producerii urmării așa cum a fost descrisă de partea vătămată. Totodată, filmarea confirmă ieșirea sa din încăpere și inexistența unor urmări pe fața părții vătămate. M. P. A. confirmă că în momentul în care a ieșit din birou, partea vătămată nu avea nici un fel de urmă pe obraz. F. de martorul P. A. s-a început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații cu toate că acesta a dat o declarație în fața notarului unde menționează că-și menține ceea ce a declarat în fața instanței, ceea ce ridică serioase dubii cu privire la urmărirea penală. Dosarul este intrumentat de către procurorul F. care a dispus trimiterea sa în judecată și inclusiv acesta a recunoscut că el a fost în cel mai rău caz martor. Î. timp au apărut fapte și împrejurări noi care se coroborează cu probe deja existente, respectiv declarația inculpatului P. V. A. care spune că l-a lovit pe partea vătămată M. R., ceea ce nu face altceva decât să contureze o stare de fapt. Pe de altă parte, procurorul de caz consideră că este martor la ceva ce s-a întâmplat, astfel că nu-și poate explica ce se întâmplă. Arată că nu l-a avut nici un moment în custodie pe partea vătămată și nu l-a escortat pe perioada anchetării. Având calitatea de șef, avea obligația legală de a instrui escorta fapt pentru care semna de introducere pe procesul verbal. De asemenea, s-a afirmat la începutul urmăriri penale, că el l-a introdus în arest pe partea vătămată iar pe parcursul introducerii pe traseu, l-a amenințat pe partea vătămată ori pe camera de filmare se vede exact cum s-a întâmplat, în sensul că el a chemat alți colegi și a format altă escortă pentru ca partea vătămată să fie depusă la arest. L-a întrebat pe inculpatul P. ce s-a întâmplat cu partea vătămată și acesta i-a spus că nu a lovit-o. S-a invocat că a avut declarații contradictorii ceea ce este foarte adevărat însă, când a fost chemat pentru audiere, în încercarea de a salva un coleg, s-a ajuns la această situație. S-a mai spus că atunci când a apărut filmarea a început să-și schimbe declarația, ori, el a invocat existența filmării și a adus la cunoștința parchetului de existența ei și a solicitat să fie administrată ca și probă. Elementele noi care nu au fost cunoscute de instanță ar consta în faptul cvă partea vătămată M. R. a făcut declarații mincinoase atunci când a susținut că l-a agresat. A. că declarația dată de partea vătămată sub semnătură privată este un mijloc de probă în măsură să sublinieze elementele de fapt noi cu caracter informativ cu privire la ceea ce trebuie dovedit în calea de atac a revizuirii. O altă împrejurare necunoscută instanței este aceea că partea vătămată M. R. a dorit în repetate rânduri să-și schimbe declarația întrucât nu corespundea realității însă i-a fost teamă de eventualele consecințe. De asemenea, o altă împrejurare nouă constă în faptul că în momentul în care a existat altercația între P. V. și partea vătămată, el nu se afla în încăperea respectivă.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea cererii de revizuire formulate arătând că se tinde la o reinterpretare a probelor ceea ce nu se poate face în cadrul unei proceduri de revizuire. M. invocate nu sunt împrejurări noi care să justifice o asemenea cerere. Apărările invocate de către revizuient au fost avute în vedere de către instanță. Partea vătămată a fost constată în declarații, inclusiv în fața Înaltei Curți de C. și Justiție, ocazie cu care a solicitat condamnarea inculpaților. P. toate acestea, solicită respingerea cererii de revizuire.
C U R T E A
Prin cererea de revizuire înregistrată sub nr de mai sus, revizuientul B. P. A. a solicitat, în temeiul art. 394 alin. 1 lit. "an din C.pr.pen., revizuirea sentinței penale nr. 46/2011, din (...), pronunțată de Curtea de A. C., Secția penală și de minori, în dosarul nr. (...), rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3414/2011, din (...), pronunțată de inalta Curte de C. și Justiție, Secția penală , prin care a fost condamnat la pedeapsa de 5000 (cincimii) lei amendă pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 250 alin. 1 și 3 din Codul penal, alături de un alt inculpat, P. V. A., condamnat la aceeași pedeapsă și pentru aceeași infracțiune.
P. a pronunța sentința penală de condamnare a celor doi inculpați, sentință rămasă definitivă prin respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de aceștia de către instanța supremă, Curtea de A. C., Secția penală și de minori a reținut în esență că, cei doi inculpați, ofițeri de poliție în cadrul Direcției de C. a C. O. - B. C.-N. și lucrători de poliție judiciară, delegați să efectueze acte de cercetare penală în dosarul nr. 49D/P/2008 al D.l.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C., în ziua de 19 mai 2008, în jurul orei 14,30, în sediul unității la care lucrau, au aplicat cu mâinile și picioarele mai multe lovituri părții vătămate M. R. V., arestat preventiv și lncătușat, după ce acesta a participat la o confruntare cu un alt inculpat, cauzându-i leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale timp de 5-6 zile.
Așa cum s-a arătat, revizuientul a solicitat revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive, invocând existența cazului de revizuire prevăzut de art. 394 alin. 1 lit. "a" din C.pr.pen., care privește acea situație când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
În sustinerea cererii de revizuire, s-a arătat că sentința penală nr. 46/7 aprilie 2011 a Curții de A. C., rămasă definitivă prin respingerea recursului, este nelegală și netemeinică ,întrucât a fost condamnat pentru o infracțiune pe care nu a săvârșit-o "fără să se cunoască o serie de împrejurări de natură a conduce la o soluție diametral opusă, respectiv achitarea" revizuientului,că după pronunțarea sentinței penale nr. 46/7 aprilie 2011, a Curții de A. C., respectiv după rămânerea definitivă a acesteia, prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție "au apărut fapte și împrejurări noi, necunoscute de instanța de fond, respectiv de cea de recurs la momentul soluționării cauzei, care atrag nelegalitatea și netemeinicia hotărârii" prin care a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 250 alin. 1 și 3 din Codul penal.
Astfel, .hotărărea judecătorească s-a întemeiat pe declarația nereală a părții vătămate M. R. V., iar faptele și împrejurările noi se referă la faptul că instanța nu a cunoscut faptul că partea vătămată l-a amenințat că-1 va reclama și pe el pentru lovire cu toate că nu era adevărat, dacă nu declară că l-a văzut pe P. A. V. când îl lovea,că aceasta a făcut plângere penală "Ia nervi", la mânie și că această stare i-a afectat rațiunea făcându-1 să declare aspecte nereale cu privire la persoana revizuientului,că instanța nu a cunoscut faptul că pe parcursul procesului penal partea vătămată a dorit în repetate rânduri să-și schimbe declarația, întrucât aceasta nu corespundea realității, însă i-a fost teamă de eventualele consecințe,iar în momentul în care P. V. A. a recunoscut că a agresat partea vătămată, acesta era în biroul nr. 7 doar cu partea vătămată, iar revizuientul nu se afla în acel birou.
În aceeași cerere de revizuire, s-a motivat în continuare că "faptele și împrejurările noi" rezultă din următoarele:
1. Declarația dată de M. R. V. autentificată la BNP O. M. (încheierea de autentificare nr. 2. octombrie 2011) în care partea vătămată a susținut că niciodată nu a fost lovit sau amenințat de către polițistul B. A. și că a făcut plângere penală față de acesta doar pentru că a fost enervat de faptul că a fost lovit de către polițistul P. A., iar după ce acesta din urmă l-a agresat, în birou a intrat polițistul B. A. fără ca acesta să-I agreseze în vreun fel.
În declarația dată în fața notarului, M. R. V. a menționa că "pe parcursul urmăririi penale și înainte de judecarea de către Înalta Curte de
Casație și Justiție a recursului, respectiv în lunile iulie-august 2011", a încercat să-și schimbe declarația, însă procurorul de caz și apărătorul său ales l-au sfătuit să nu o facă deoarece în acest caz împotriva lui se vor efectua cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasă.
2. Declarația dată de P. V. A., autentificată la BNP L. O. Ion (încheierea de autentificare nr. 586/2(...)) în care acesta arată, între altele, că după finalizarea confruntărilor a rămas în aceeași încăpere, respectiv biroul nr. 7, împreună cu inculpatul M. R. V. și cu șeful serviciului B. A. B. A. a ieșit din biroul nr. 7 iar el a rămas singur cu inculpatul, moment în care acesta a devenit agitat, ocazie cu care l-a lncătașat și cerându-i să se așeze pe un scaun i-a aplicat "patru-cinci lovituri cu palma în zona capului și o lovitură de picior în zona tibie;""". în momentul următor a intrat în biroul nr. 7 și B. A., care nu i-a adresat injurii și nici nu l-a lovit pe inculpat, iar apoi împreună l- au condus pe inculpat în biroul nr. 3.
3. Declarația dată de P. D. A., autentificată la BNP L. O. Ion (Încheierea de autentificare nr. 609/(...)), în care acesta arată că la data de 19 mai 2009, în timp ce se afla în biroul nr. 3 de la sediul B. de C. a C. O. C.-N., a asistat la o discuție purtată între colegul său B. A. și inculpatul M. R. V., cercetat la acea dată în stare de arest preventiv în dosarul nr. 49D/P/2008 pentru săvârșirea infracțiunii de trafic și consum de droguri și că în cursul acestei discuții M. R. V. l-a amenințat pe colegul său B. A. că dacă nu declară că l-a văzut pe P. A. V. când îl lovea, îl va reclama și pe el pentru lovire.
4. Declarația dată de J. I. M. autentificată la BNP F. T. M. (Încheierea de autentificare nr. 1896/(...)) care relatează că în ziua de 19 august 2011, în timp ce se afla cu prietenul său P. V. A. pe marginea lacului Tarnița, acesta s- a întâlnit cu doi tineri, unul prezentându-se "R.", despre care a aflat că ar fi făcut o plângere penală Împotriva lui P. V. A. și a altui coleg, pe nume B. A., și cu acea ocazie acest tânăr a afirmat că singurul lucru de care-i pare rău este că "celălalt a căzut nevinovat", făcând referire la B. A.
5. Declarația dată de M. A., autentificată la BNP F. T. M. (Încheierea de autentificare nr. 1936/(...)) care relatează că în ziua de 19 august 2011, în timp ce se afla cu prietenul său M. R. V. pe marginea lacului Tarnița, s-au întâlnit cu două persoane, dintre care l-a recunoscut doar pe politistul A. P.
și că în timpul discutiilor dintre "R." și politist a auzit că "lui R. îi pare rău că a făcut plângere și împotriva altui coleg a lui A. P., care coleg nu are nici o vină.".
În legătură cu declaratiile date în fata notarului public de către J. I. M. și M. A., revizuientul a precizat că declaratiile autentificate ale acestora au fost prezentate și depuse în fata instanței de recurs, însă "nu au fost administrate ca probe în conditii procedurale".
Instanța apreciază însă că cererea de revizuire este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Din analiza dispozitiilor art. 393 și art. 394 din C.pr.pen., rezultă că revizuirea, cale extraordinară de atac, este un mijloc procesual prin folosirea căruia pot fi înlăturate erorile judiciare cu privire la faptele retinute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, erori determinate de necunoașterea de către instantele care au soluționat cauza a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu adevărul.
Din examinarea dispozitiilor art. 394 alin. 1 lit. a și alin. 2 din
C.pr.pen., rezultă că revizuirea întemeiată pe descoperirea de fapte sau împrejurări noi este condițonată sub următoarele două aspecte: trebuie să fie vorba de descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instență la solutionarea cauzei,iar faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.
Cu privire la ințelesul expresiei "fapte sau împrejurări" este de menționat că ele semnifică probele propriu-zise, adică elementele de fapt cu caracter informativ cu privire la ceea ce trebuie dovedit în calea de atac a revizuirii, respectiv orice întâmplare, situație, stare care în mod autonom sau în coroborare cu alte probe poate duce la dovedirea netemeiniciei hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal sau de condamnare.
Cazul de revizuire prev. de art.394 lit.a C.pr.pen. privește o hotărâre definitivă care conține erori -esențiale-de fapt,evidențiate ulterior de descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;este inadmisibil ca în cadrul acestui caz de revizuire
,să se obțină o prelungire a probațiunii pentru fapte sau împrejurări deja cunoscute și verificate de instanțele jurisdicției ordinare.
Nu pot fi însă considerate "împrejurări noi" în sensul pretins de lege acele dovezi, cum este cazul declaratiilor autentificate de notarul public, prin care se tinde la constituirea unei noi apărări în favoarea unui inculpat, condamnat definitiv, prin care se urmărește obtinerea unei soluții diametral opuse, de achitare, atâta vreme cât ele nu au caracter de noutate, faptele probatorii la care se referă fiind puse în discutie, analizate și lămurite prin probele administrate în ciclul procesual ordinar.
De asemenea,situațiile care constituie cazurile de revizuire prev. de art.394 lit.b C.pr.pen. -printre acestea și săvârșirea de către un martor a infracțiunii de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere,la care s-ar ajunge dacă s-ar considera că martorii audiați în cauză au dat declarații mincinoase trebuie dovedite,potrivit art.395 al.1 C.pr.pen., prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului dacă prin aceasta s-a dispus asupra fondului cauzei.
Cu alte cuvinte, apărarea formulată de către revizuientul B. P. A. în sensul că el nu a participat la agresarea părții vătămate M. R. V., apărare care ar fi susținută prin declarațiile notariale anexate cererii de revizuire, a fost examinată în ciclul procesual ordinar, în considerentele sentinței penale a cărei revizuire se cere, reținându-se expres faptul că inculpații au susținut în mod constant, atât în cursul urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești, că nu au lovit-o pe partea vătămată și că aceasta s-a autovătămat. S. acestora au fost însă infirmate de probele administrate în cauză" (pag. 3 alin. 3 al sentinței penale nr. 46/2011, pronunțată de Curtea de A. C.), iar în continuare au fost analizate, detaliat, probele care au fundamentat hotărârea de condamnare.
P. considerentele arătate, instanța va respinge cererea de revizuire, ca neîntemeiată, nefiind îndeplinită condiția cerută de art. 394 alin. 1 lit. "a" din C.pr.pen .
Va obliga revizuientul la 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului
P. ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E :
Respinge cererea de revizuire formulata de revizuientul B. P. A., de impotriva sentintei penale nr. 46 din 7 aprilie 2011 a Curtii de A. C.
Obligă revizuientul la 100 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Cu recurs in 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 februarie 2012.
PREȘEDINTE GREFIER I. M. L. C.
Red.I.M./S.M
3 ex/(...)
| ← Decizia penală nr. 1630/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1709/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
