Încheierea penală nr. 798/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.798/R/2012

Ședința publică din 22 mai 2012

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. H., judecător JUDECĂTORI : V. V. A.

: I. M.

G. : L. C.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și

T. - S. T. C. - reprezentat prin P. - D. D.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul B. A. R., împotriva încheierii penale nr. 268/15 mai 2012, pronunțată în dosar nr. (...) al Tribunalul Maramureș, prin care s-a admis propunerea formulată de D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T. M. și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. A. R., acesta fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev.de art.2 alin.1 din Legea

143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 C.penal și art.14 alin.1 lit.c din Legea 143/2000.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul B. A. R., aflat în stare de arest asistat de apărător ales, av.M.un P. Mircea, din cadrul Baroului M., cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu, av.Pușcă A. E., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, care solicită acordarea onorariului avocațial parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă. Apreciază că măsura arestării nu este necesară iar disp.art.148 lit.f C.pr.pen., nu sunt incidente în speță. Ceea ce instanța a avut în vedere ca indicii temeinice sau probe de comiterea faptei, sunt indicii neverosimile și nu își găsesc susținerea în materialul probator administrat în cauză. În cea mai mare parte dosarul conține interceptări telefonice și nu creează nici un mod de săvârșirea de infracțiuni ci sunt discuții purtate de inculpați cu persoane din familia sa și nu se întrevede săvârșirea vreunei fapte de natură penală. La dosar există o declarație trimisă prin fax de către un inculpat areastat în alt dosar prin care arată că ar fi cumpărat în repetate rânduri diverse cantități de droguri de la inculpat dar aceasta o apreciază ca nesinceră raportat la lipsa vreunui alt indiciu care ar fi trebuit să rezulte din interceptări. Ea este și neverosimilă deoarece dacă acel inculpat s-ar fi aflat de circa 30 de ori la inculpat pentru a cumpăra droguri, este interesant că nu apare în nici o interceptare telefonică. Această declarație nu poate constitui un indiciu temeinic de săvârșirea acestei fapte. Dimensiunea pe care parchetul încearcă să o dea nu are susținere în materialul probator. Există probe că inculpatul a deținut o cantitate de droguri însă inculpatul nu este un traficant. Instanța de fond nu a avut în vedere și alte măsuri mai puțin restrictive care ar fi suficientă pentru a asigura scopul procesului penal.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că încheierea penală a primei instanțe este legală și temeinică. Consideră că sunt întrunite cumulativ condițiile prev.de art.143 C.pr.pen., în sensul că există indici și probe care să ducă la bănuiala rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile reținute. De asemenea sunt întrunite și condițiile prev.de art.148 lit.f C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute se pedepsesc cu închisoarea mai mare de patru ani iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică. Solicită a se avea în vedere că cu ocazia percheziției, la domiciliul inculpatului s-au găsit mai multe doze ambalate separat precum și două cântare care reprezintă încă un indiciu că acele substanțe erau destinate nu numai consumului de droguri. A. aspecte se coroborează cu declarația numitului S. care este cercetat pentru trafic de droguri și care a arătat că a cumpărat de mai multe ori de la inculpatul B. droguri de risc și cu rapoartele de constatare tehnico științifică. Raportat la toate aceste indicii și probe, în jurispudența CEDO s-a statuat că atunci când se discută despre luarea măsurii arestării preventive față de o persoană bănuită a fi comis o faptă de natură penală, aceste indicii nu trebuie să aibă forța juridică probantă care să conducă la condamnarea inculpatului ci doar la presupunerea rezonabilă că a săvârșit infracțiunile de care este acuzat. Prima condiție a art.148 lit.f C.pr.pen., este realizată însă și cea de-a doua referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta inculpatul dacă ar fi cercetat în stare de libertate.

Inculpatul B. A. R., având ultimul cuvânt, solicită judecarea lui în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Arată că el a consumat ocazional droguri și nu a făcut trafic.

C U R T E A

Prin încheierea penală nr. 268 din 15 mai 2012, pronunțată în dosar nr. (...) al

Tribunalul Maramureș, a fost admisă propunerea formulată de D. de I. a I. de C. O. și T.

- B. T. M. și în consecință:

În temeiul art. 1491, 148 lit. f C.pr.pen., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. A. R. (CNP 1., fiul lui C.-M. și A., născut la data de (...) în Baia Mare, jud. M., domiciliat în Baia Mare, Aleea Plaiului nr. 16, jud. M.), cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 14 alin.1 lit. c din Legea nr. 143/2000, pe o durată de 29 de zile, împotriva căruia s-a emis mandat de arestare preventivă cu începere de la data de 15 mai 2012 și până la 12 iunie 2012 inclusiv.

În temeiul art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin sesizarea adresată acestei instanțe Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. - B. T. M. a solicitat, în temeiul art. 149 ind. 1 din Codul de procedură penală arestarea preventivă pe o durată de 29 de zile, începând cu data de (...) până la (...), a inculpatului B. A. R. (CNP 1., fiul lui C. M. și A., născut la data de (...) în Baia Mare, jud. M., domiciliat în Baia Mare, Aleea Plaiului nr. 16, jud. M.), cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 14 alin.1 lit. c din Legea nr.

143/2000.

În motivarea propunerii s-a arătat că sunt incidente disp. art. 143 și respectiv 148 lit. f din Codul de procedură penală, întrucât la dosar există indicii temeinice în sensul că acest inculpat, consumator de substanțe psihotrope, în perioada 2010 - mai 2012 a procurat în mod repetat diverse cantități de droguri de risc (cannabis și rezină de cannabis) pe care le-a deținut la domiciliu și le-a comercializat continuu, unui cerc larg de consumatori atât pe raza județului M., cât și pe raza județului Sălaj, dintre care a fost identificat și un minor. La data de (...) a vândut investigatorului sub acoperire cantitatea de 3,2 grame hașiș cu suma de 180 lei, iar la data de (...), cu ocazia percheziției a fost descoperită la domiciliul acestuia cantitatea de aproximativ 9 grame de muguri de cannabis, ambalată și pregătită pentru vânzare

Prin ordonanța dată în (...), s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpat, iar prin ordonanța din (...) s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului pentru infracțiunile de trafic de droguri de risc și de deținere de droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu prev.de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art.

41 alin.2 C.pen. și art. 14 alin.1 lit.c din Legea nr. 143/200, respectiv prev.de art. 4 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen., ambele cu aplic.art. 33 lit.a C.pehn.

Față de acest inculpat s-a dispus luarea măsurii preventive a reținerii pe o perioadă de 24 de ore prin ordonanța din (...).

Examinând propunerea înaintată în raport de dispozițiile art. 143 și art. 148 din

Codul de procedură penală, instanța a reținut următoarele:

În sarcina inculpatului B. A. R. se reține că, în perioada în perioada 2010 - mai

2012 a procurat în mod repetat diverse cantități de droguri de risc (cannabis și rezină de cannabis) pe care le-a deținut la domiciliu și le-a comercializat continuu, unui cerc larg de consumatori atât pe raza județului M., cât și pe raza județului Sălaj, dintre care a fost identificat și un minor. La data de (...) a vândut investigatorului sub acoperire cantitatea de 3,2 grame hașiș cu suma de 180 lei, iar la data de (...), cu ocazia percheziției a fost descoperită la domiciliul acestuia cantitatea de aproximativ 9 grame de muguri de cannabis, ambalată și pregătită pentru vânzare.

Pentru a se stabili corect și cât mai exact natura și sfera preocupărilor ilicite ale inculpatului în domeniul traficului și consumului de droguri s-a procedat la autorizarea folosirii în cauză a unui investigator sub acoperire sub numele de „. L., precum și autorizarea interceptărilor convorbirilor și comunicărilor telefonice și în mediu ambiental ale inculpatului. Din conținutul acestora au rezultat numeroase elemente care au confirmat că într-adevăr inculpatul se ocupa constant și continuu cu procurarea și comercializarea repetată de droguri de risc (cannabis și rezină de cannabis), un gram dintr-o astfel de substanță fiind vândută cu prețul de 60 lei.

Din primele date existente la dosar reiese că cercul de consumatori cărora inculpatul le-a vândut droguri este foarte larg constatându-se că astfel de substanțe psihotrope provenind de la inculpat au fost comercializate inclusiv pe raza județului Sălaj prin intermediul unei persoane din Baia Mare, numitul S. P. B. P. celor declarate de acesta în ancheta efectuată în dosarul nr. 22-D/P/2011 al D. - B. teritorial Sălaj a rezultat că acesta a cumpărat de la inculpatul B. A. R. aproximativ 200 grame de rezină de cannabis în perioada mai 2011-februarie 2012 cu prețul de 60 lei/gram. Credibilă pare această declarație și asta pentru că la data de (...) inculpatul a vândut și investigatorului sub acoperire cantitatea de 3,2 grame de rezină de cannabis cu suma de 180 lei.

În concret, probele și indiciile temeinice care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpatul B. A. R. ar fi săvârșit faptele pentru care este cercetat, sunt următoarele: procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, aflate la filele 43-229 dosar urmărire penală, din care rezultă caracterul organizat al activității desfășurate de acesta (numărul mare de persoane implicate, modalitatea de operare, numărul mare de acțiuni); proces-verbal al investigatorului sub acoperire; rapoarte de constatare tehnico- științifică realizate de L. de A. F.-C. D. și P. C., din care rezultă confirmarea științifică a caracteristicilor și naturii substanțelor ilicite provenite de la inculpat aflate la filele 13-16 și 258 dosar urmărire penală; procese-verbale de verificare și constatare - f.21-42 dosar urmărire penală; copia depoziției numitului S. P. B. în dosarul penal nr. 22- D/P/2011 al B.ui T. Sălaj din cadrul DIICOT; procese-verbale de percheziție domiciliară.

Este adevărat că inculpatul nu recunoaște infracțiunea pentru care este cercetat și s-a formulat propunerea de arestare preventivă, relevând doar faptul că este consumator ocazional de droguri, însă din probele administrate pe lângă cele expuse mai sus, s-a stabilit că la domiciliul său a fost găsită o cantitate de cannabis dar și două cântare care probabil, au fost folosite pentru porționarea drogurilor se conturează presupunerea rezonabilă că în acest moment procesual admiterea cererii formulate este justificată.

În consecință, instanța a apreciat că din probele administrate în cursul cercetării penale inculpatul se află în situația prev. de art. 143 rap. la art. 148 lit. f Cod procedură penală în sensul că există presupunerea rezonabilă că acesta a săvârșit cu intenție infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

La aprecierea gradului de pericol social tribunalul a avut în vedere natura infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul, modalitatea în care acesta a acționat, consecințele acțiunilor sale, elemente care, coroborate cu dispozițiile art. 136 din Codul de procedură penală, care definesc scopul arestării preventive, conduc instanța la concluzia că cel puțin în acest moment procesual continuarea cercetărilor trebuie să se realizeze cu acest inculpat în stare de arest preventiv.

S-a apreciat că în speța de față se impune luarea celei mai severe măsuri preventive având în vedere fenomenul infracțional care ia amploare, dar și activitatea amplă de acest gen pe care a desfășurat-o inculpatul.

În consecință, instanța a admis propunerea formulată de D. - B. T. M. și a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. A. R. pe o durată de 29 de zile, sens în care s-a emis mandatul de arestare preventivă pentru perioada (...)-(...) inclusiv.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul B. A. R., solicitând casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă.

Recursul a fost motivat arătându-se că măsura arestării nu este necesară iar disp.art.148 lit.f C.pr.pen., nu sunt incidente în speță deoarece nu există indicii temeinice sau probe de comiterea faptei de trafic de droguri, iar probele cauzei atestă doar că inculpatul a deținut o cantitate de droguri. S/a mai invocat faptul că instanța de fond nu a avut în vedere și alte măsuri, mai puțin restrictive, care ar fi suficiente.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514 Cod procedură penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

41 alin.2 C.pen. și art. 14 alin.1 lit.c din Legea nr. 143/200, respectiv prev.de art. 4 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen., ambele cu aplic.art. 33 lit.a

C.pehn.

Față de acest inculpat s-a dispus luarea măsurii preventive a reținerii pe o perioadă de 24 de ore prin ordonanța din (...).

În fapt s-a retinut că există indicii temeinice în sensul că în perioada 2010-2012 inculpatul a procurat în mod repetat diverse cantități de droguri de risc (cannabis și rezină de cannabis) pe care le-a deținut la domiciliu și le-a comercializat continuu, unui cerc larg de consumatori (printre care si un minor) de pe raza județelor M. si Sălaj. La data de (...) a vândut investigatorului sub acoperire cantitatea de 3,2 grame hașiș cu suma de 180 lei, iar la data de (...), cu ocazia percheziției a fost descoperită la domiciliul acestuia cantitatea de aproximativ 9 grame de muguri de cannabis, ambalată și pregătită pentru vânzare.

P. dispozitiilor legale luarea măsurii arestului preventiv se poate dispune dacă sunt întrunite cerintele art. 143 C. si există vreunul din cazurile prevăzute de art. 148 C., respectiv există probe sau indicii temenicie din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit cu intenție infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Procedând în temeiul textelor de lege menționate, Curtea constată că în cauză există indicii temeinice în sensul art. 143 C. din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele pentru care este cercetat în acest sens fiind procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, aflate la filele 43-229 dosar urmărire penală, din care rezultă caracterul organizat al activității desfășurate de acesta (numărul mare de persoane implicate, modalitatea de operare, numărul mare de acțiuni); proces-verbal al investigatorului sub acoperire; rapoarte de constatare tehnico- științifică realizate de L. de A. F.-C. D. și P. C., din care rezultă confirmarea științifică a caracteristicilor și naturii substanțelor ilicite provenite de la inculpat aflate la filele 13-16

și 258 dosar urmărire penală; procese-verbale de verificare și constatare - f.21-42 dosar urmărire penală; copia depoziției numitului S. P. B. în dosarul penal nr. 22- D/P/2011 al B.ui T. Sălaj din cadrul DIICOT; procese-verbale de percheziție domiciliară.

De altfel, art.5 paragraf 1 lit.c din Convenția E. a Drepturilor Omului admite privarea de libertate a unei persoane atunci când „există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune";.

Desigur că stabilirea vinovăției inculpatului urmează a se face numai în urma efectuării cercetării judecătorești de către instanța investită cu judecarea fondului cauzei, însă probațiunea administrată în faza urmăririi penale, pune în evidență existența unor indicii temeinice în înțelesul art.143 C. care justifică luarea măsurii arestării preventive față de acesta.(cazul Fox, Campbell și Hartley vs UK).

Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității asupra căreia și-a exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale și rezultă, în egală măsură, atât din gravitatea faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, cât și din activitatea infracțională desfășurată de acesta.

Curtea E. a Drepturilor Omului a acceptat în cazul Letellier vs Franța că în circumstanțe excepționale, pe motivul gravității în dauna reacției publice, anumite infracțiuni, pot constitui cauza unor dezordini sociale în măsură să justifice detenția, cel puțin pentru un timp.

De asemenea, obstrucționarea justiției și pericolul de sustragere au constituit motive întemeiate de a refuza eliberarea unei persoane arestate preventiv, apreciate ca atare de Curtea E. în interpretarea art.5 paragraf 3 din Convenția E. a Drepturilor Omului.

În ceea ce privește riscul de tulburare a ordinii publice, în chiar accepțiunea instanței europene - cauza Letellier c. Franței- s-a stabilit că, prin gravitatea lor și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot suscita o tulburare socială, de natură a justifica o detenție provizorie, cel puțin o perioadă de timp, însă trebuie demonstrat că punerea în libertate ar tulbura în mod real ordinea publică.

În sensul celor de mai sus, reamintim că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că unele fapte, care prin împrejurările concrete în care au fost comise, prin răsunetul pe care l-au produs, au tulburat profund mediul social ocrotit prin normele presupus încălcate, și aruncă o lumină negativă asupra celui bănuit de comiterea lor, și asupra comportamentului său viitor, pentru ocrotirea siguranței publice, este necesară privarea de libertate a celui cercetat pentru astfel de fapte (a se vedea cauza Rotaru împotriva României).

În cauză inculpatul este suspicionat de comiterea unor fapte extrem de grave de pericol si rezultat deoarece traficul de droguri aduce atingere relatiilor sociale izând starea sănătatii altor persoane. De asemenea, activitatea presupus infracțională a inculpatului s-a derulat pe o perioada lungă de timp, pe raza mai multor judete si exista suspiciunea comercializării unei cantităti mari de droguri către un numar ridicat de persoane.

Așadar, condiția pericolului public solicitată de lege există si este conturat fără dubiu, iar rezonanța faptei de genul celei presupus a fi comise de inculpat este actuală și potentată de calitatea avuta de recurent (aceea de vicepresedinte a C. J.), continuând să suscite interes cel putin sub aspectul modului de actiune a organelor statului.

Așa fiind, Curtea apreciază că, în acest moment procesual, față de natura infracțiunilor presupus a fi comise de inculpat, ținând cont de rezonanța acestora în rândul opiniei publice, și determinând reacția negativă a acesteia, se justifică măsura arestării preventive.

Solicitarea inculpatului din petitul subsidiar referitoare la luarea unei măsuri neprivative de libertate nu este întemeiată întrucât potrivit disp. art.136 alin.1 și 8 C.p.p. circumstanțele favorabile invocate de inculpat în favoarea sa nu pot constitui prin ele însele temei al reconsiderării privării sale de libertate, acestea trebuind evaluate în contextul gravității sporite a faptei de care este acuzat și a scopului urmărit prin măsura preventivă dispusă, respectiv asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal.

Pentru toate aceste motive Curtea concluzioneză că în mod temeinic si legal s-a dispus privarea de libertate a inculpatului astfel că în temeiul 385/15 pct. 1 lit. b C. se va respinge ca nefondat recursul declarat de recurent, iar încheierea atacată s eva mentine în totalitate.

P. art. 189 C. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.- suma de 50 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

În temeiul art. 192 al. 2 C. se va obliga recurentul să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU A. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. A. R., împotriva încheierii penale nr. 268 din 15 mai 2012 a T.ui M..

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 50 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 22 mai 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

L. H. V. V. A. I. M.

G., L. C.

Dact.L.H./Dact.S.M

4 ex./(...)

Jud.fond. O. M. G.

← Decizia penală nr. 1283/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1698/2012, Curtea de Apel Cluj →

Încheierea penală nr. 798/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 798/2012, Curtea de Apel Cluj