Decizia penală nr. 1295/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.1295/R/2012
Ședința publică din 26 septembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : A. D. L., judecător
JUDECĂTORI : I. C. M.
: M. R. GREFIER : L. A. S.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de partea responsabilă civilmente SC U. A. SA împotriva sentinței penale nr. 220 din data de (...) pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoriei Z., privind pe inculpatul Ț. V., trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Zalău, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev.și ped.de art.184 alin.2 și 4 C.penal cu aplic.art.13 alin.1 C.penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă partea civilă S. E. asistat de apărător ales, avocat S. Z., din Baroul Sălaj, cu delegație la dosar, ( f. 13), lipsă fiind inculpatul Ț. V., părțile civile S. J. de U. Z., S. J. de A. S., precum și partea responsabilă civilmente S. U. A. S. B.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul părții civile solicită respingerea recursului declarat de către societatea asiguratoare, cu mențiunea că acesta nu este motivat. Apreciază că recurenta a încercat tergiversarea soluționării litigiul, prin prisma poziției adoptată în cauză, precum și prorogarea achitării sumei de 10 000 de lei.
Opinează că soluția pronunțată de către prima instanță este temeinică și legală, respectând textele legale aplicabile în materie și are în vedere probele administrate în cauză. Astfel, arată că suma acordată a fost apreciată ca fiind suficientă pentru dezdăunarea integrală a părții civile și fără a aduce atingere altor drepturi ale altor părți.
Conform solicitărilor formulate pe fondul cauzei și evocate în sentința motivată arată că s-a aplicat principiul de drept potrivit căruia trebuie să fie reparate integral prejudiciile suferite de către victimele unor astfel de fapte ilicite, în scopul repunerii în situația anterioară producerii accidentului, sens în care susține că s-au avut în vedere diagnosticele consemnate în actele medicale existente la dosarul cauzei, numărul zilelor de îngrijiri medicale și suferințele fizice efectiv suferite.
Reiterează concluziile formulate, apreciind hotărârea primei instanței ca fiind temeinică și legală, solicitând menținerea acesteia prin respingerea recursului declarat în cauză, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor judiciare, sens în care depune la dosar două chitanțe.
Reprezentanta M.ui P. formulează aceleași concluzii pentru considerentele anterior expuse. Opinează că, raportat la lipsa de motivare substanțială a recursului, s-a vizat reducerea daunelor morale acordate pentru întinderea și prejudiciul cauzat părții vătămate, apreciind că acestea au fost dovedite și justificate în dosarul cauzei, precum și evidențiate pe larg în motivarea efectuată de către instanța de fond. În concluzie, consideră că nu se impune casarea sentinței recurate
și solicită respingerea recursului.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 220 din data de 18 mai 2012 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr. (...), în baza art.14 Cod procedură penală, raportat la art.
998-999 Cod civil, coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. E., domiciliată în localitatea S., str.T., nr.99, jud.S. și a fost obligat inculpatul Ț. V., fiul lui G. și M., născut la data de (...) în localitatea Z., jud.S., cetățean roman, studii medii, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație și loc de muncă, fără antecedente penale, CNP 1., domiciliat în municipiul Z., str. V. G., nr.6, bl. E-11, sc.A, ap.17, jud.S., condamnat prin sentința penală nr. 94/(...), definitivă la data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Judecătoriei Z., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art.184 alin.2 și 4 Cod penal, alături de asigurătorul S.U. A. S., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri morale către partea civilă în cuantum de 15.000 euro.
În baza art.313 din Legea nr.95/2006 coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a admis acțiunea civilă formulată de S. J. DE U. Z. și a fost obligat inculpatul Ț. V., alături de asigurătorul S.U. A. S., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri materiale către S. J. de U. Z., în cuantum de 2.666,01 lei, actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. pană la data plății integrale, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată S. E.
În baza art.313 din Legea nr.95/2006 coroborat cu art.54 alin.1 din Legea nr.136/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a admis acțiunea civilă formulată de S. J. DE A. S. și a fost obligat inculpatul Ț. V., alături de asigurătorul S.U. A. S., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri materiale către S. J. de A. S., în cuantum de 467,40 lei, reprezentând cheltuieli de transport pentru partea vătămată S. E.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul Ț. V. la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art.193 alin.1 Cod procedură penală și art.50 din Legea nr. 136/1995, a fost obligat inculpatul, alături de asigurătorul S.U. A. S., în limita plafonului legal, la plata sumei de 500 lei în favoarea părții civile S. E., cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr. 94 din (...) a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr.(...), definitivă prin decizia penală nr. 607/R/(...) a Curtii de A. C., a fost condamnat inculpatul Ț. V., în baza art.184 alin. 2 și 4 Cod penal, cu aplicarea art.3201 Cod procedură penală, la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă împotriva părții vătămate S. E.
În baza art.81 și art.82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 4 luni care constituie termen de încercare pentru inculpat. S-a făcut aplicarea art.71 alin.1 Cod penal cu art.64 lit.a), b) Cod penal, iar în baza art. 71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a), b) Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
De asemenea, s-a constatat că în baza 3201 alin.5 Cod procedură penală, a fost disjunsă latura civilă a cauzei, formându-se un nou dosar, cu numărul (...).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La data de (...), în jurul orei 07.15, inculpatul Ț. V. conducea autoturismul marca Fiat Brava cu numărul de înmatriculare (...) pe B-dul M. V. din municipiul Z., dinspre centru înspre gară, vizibilitatea fiind scăzută în condițiile în care era încă întuneric și ploua. Inculpatul Ț. V. circula pe banda I și nu a observat-o pe partea vătămată S. E. care s-a angajat în traversarea B-dului M. V.l pe trecerea de pietoni din zona Pieței Astralis, trecerea fiind semnalizată corespunzător cu indicator și marcaj și a lovit-o pe aceasta cu partea din stânga față a autoturismului. În urma impactului, partea vătămată S. E. a fost proiectată pe capota autoturismului și apoi a căzut pe carosabil. În momentul premergător impactului, pe banda a II-a circula un alt autovehicul, care a oprit pentru a acorda prioritate părții vătămate angajate în traversarea drumului pe trecerea de pietoni, impactul producându-se abia după ce partea vătămată a trecut pe banda I. Inculpatul și partea vătămată au fost testați cu aparatul etilotest, însă valoarea alcoolemiei din aerul expirat a fost zero în cazul ambilor.
Din raportul de constatare medico-legală nr.1508/II/b/243/(...) emis de S. J. de M. L. Z., a rezultat faptul că partea vătămată S. E. a prezentat multiple leziuni traumatice care s-au putut produce în condițiile unui accident rutier, acestea necesitând pentru vindecare 90-100 de zile de îngrijiri medicale, leziunile nefiind apte să pună în primejdie viața victimei. Aceste concluzii au fost menținute și prin completarea la raportul de constatare medico-legală din data de (...).
La data de (...), după comiterea faptei, autoturismul condus de către inculpatul Ț. V. a fost supus unei verificări tehnice efectuate de o societate de profil, împrejurare în care s-a constatat că sistemul de frânare, de direcție, cel de rulare și sistemul de lumini erau corespunzătoare .
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, din concluziile căreia a rezultat că locul producerii accidentului a fost pe banda I a sensului de mers centru-gară, pe trecerea de pietoni din zona Pieței Astralis, marcată și semnalizată corespunzător, viteza autoturismului condus de către inculpat în momentul premergător impactului a fost de peste 50-60 km/h, autoturismul condus de acesta corespundea din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice, accidentul putea fi evitat de către inculpat în condițiile în care ar fi respectat obligațiile care îi reveneau la apropierea de trecerea de pietoni, iar partea vătămată nu ar fi putut evita accidentul, întrucât aceasta nu putea să prevadă că inculpatul nu-i va acorda prioritate de trecere, având în vedere că partea vătămată se afla pe trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător.
Inculpatul a recunoscut cu sinceritate săvârșirea faptei și în apărarea sa a arătat doar că a văzut-o foarte târziu pe partea vătămată angajată în traversarea străzii, datorită condițiilor meteorologice nefavorabile.
Prin aceeași hotărâre, instanța a reținut că potrivit art.135 alin.1 lit.h) din H.G.nr.1391/2006 (Regulamentul de punere în aplicare a O.U.G.nr.195/2002 republicată), ,,conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului’’. Inculpatul, nesocotind această normă, deși trecerea de pietoni (așa cum rezultă și din planșele foto efectuate cu ocazia cercetării la fața locului - f.15-
17) era semnalizată corespunzător prin indicator și marcaj transversal, nu a acordat prioritate de trecere părții vătămate aflate pe trecerea de pietoni angajată în traversarea străzii, pe sensul de mers al inculpatului. Ca urmare a nesocotirii acestei norme privind circulația pe drumurile publice s-a produs acroșarea părții vătămate de către autovehiculul condus de către inculpat și căderea acesteia pe carosabil, fiind cauzate părții vătămate leziunile descrise în raportul medico-legal.
Prin procesul verbal din data de (...) de verificare a stării tehnice a autovehiculului marca Fiat Brava, cu numărul de înmatriculare (...), s-a concluzionat că acesta corespundea din punct de vedere tehnic (f.48-49).
Prin declarația din data de (...) dată în fața procurorului, partea vătămată S. E. s-a constituit parte civilă față de inculpat cu suma de 15.000 euro daune morale, poziție menținută și în fața instanței de judecată prin precizarea depusă la dosar, în care se arată că solicită și dobânzile legale aferente de la data formulării cererii și până la plata efectivă.
S. J. de U. Z. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2.660,01 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea vătămată S. E., iar S. J. de A. S. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 467,40 lei, ce reprezintă contravaloarea kilometrilor parcurși de ambulanță și a cheltuielilor ocazionate cu tratarea părții vătămate constituiri de parte civilă menținute și în fața instanței de judecată .
În cauză a fost citat în calitate de asigurător S. U. A. SA.
Din cuprinsul probatoriului administrat în cauză și ținând cont de starea de fapt reținută în sarcina inculpatului Ț. V., care a fost condamnat la pedeapsa închisorii, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.998-999 Cod civil: fapta ilicită - infracțiunea săvârșită, prejudiciul - rănirea părții civile, legătura de cauzalitate directă dintre fapta ilicită și prejudiciul produs, vinovăția sub forma culpei.
Având în vedere faptul că accidentul de circulație s-a soldat cu rănirea gravă a victimei S. E. și cauzarea de leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de
90-100 de zile de îngrijiri medicale, instanța a apreciat că părții vătămate i s-a cauzat un prejudiciu patrimonial constând în cheltuielile efectuate cu spitalizarea și cu îngrijirile medicale, cât și un prejudiciu moral, constând în suferința fizică și psihică deosebită creată ca urmare a accidentării cu autoturismul prin provocarea leziunilor traumatice descrise în actele medicale.
Sub acest aspect, instanța a avut în vedere că partea civilă nu a formulat pretenții cu privire la prejudiciul patrimonial suferit, ci doar cu privire la cel nepatrimonial.
Instanța de fond a reținut că unul dintre principiile fundamentale de drept este cel al reparării integrale a prejudiciului suferit, acest lucru presupunând înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei (principiul restitutio in integrum).
Criteriul echității exprimă cerința ca indemnizația să reprezinte o justă și integrală dezdăunare a părții vătămate. În temeiul Convenției Europene a
Drepturilor Omului, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Altfel spus, cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit încât să aibă efecte compensatorii și in același timp să nu constituie venituri nejustificate pentru victimele daunelor morale.
Raportat la suferința fizică resimțită ca urmare a accidentării cu autoturismul
și provocării leziunilor traumatice descrise în actele medicale, disconfortul produs de necesitatea prezentării la unități spitalicești în vederea consultării, a administrării tratamentului, la numărul de zile de spitalizare și de concediu medical, la restrângerea firească a sferei activităților cotidiene, pe perioada recuperării, instanța a apreciat ca fiind echitabil a i se acorda acesteia o indemnizație pentru reparația prejudiciului nepatrimonial suferit.
Instanța a apreciat că pretențiile părții civile sunt justificate și proporționale cu prejudiciul nepatrimonial suferit, astfel că aplicând criteriile menționate la situația concretă a părții civile, instanța consideră că suma de 15.000 lei solicitată reprezintă o indemnizație compensatorie de natură să atenueze suferințele părții civile.
Instanța a constatat că la fila nr. 101 din dosar se află o copie a poliței de asigurare obligatorie emisă de S. U. A. S., cu valabilitate de la (...) la (...), din care rezultă că autoturismul marca Fiat Brava având număr de înmatriculare (...), proprietatea tatălui inculpatului Ț. V. și condus la momentul accidentului de către inculpat, era asigurat la această societate la data producerii accidentului.
În consecință, în baza art.14 Cod procedură penală raportat la art.346 Cod procedură penală coroborat cu art.998-999 Cod civil, instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. E. și l-a obligat pe inculpatul Ț. V., condamnat prin sentința penală nr.94/(...), definitivă la data de (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al Judecătoriei Z., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art.184 alin.2 și 4 Cod penal, alături de asigurătorul S.U. A. S., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri morale către partea civilă în cuantum de 15.000 euro.
Prin adresa nr. 17721/(...), aflată la fila 37 din dosar, S. J. de U. Z. a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma totală de 2.666.01 lei, reprezentând cheltuielile cu asistența medicală acordată pacientei S. E., iar prin adresa nr.35/(...), aflată la fila 29, S. J. de A. S. a menționat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 467,40 lei, sumă ce reprezintă contravaloarea kilometrilor parcurși și a echipajelor pentru transportul numitei S. E..
Instanța a constatat că în conformitate cu prevederile art.313 din Legea nr.
95/2006, S. J. de U. Z. și S. J. de A. S. au calitatea de părți civile în cauză, iar din înscrisurile depuse la dosar de acestea, instanța apreciază că pretențiile lor civile sunt întemeiate, făcând dovada cheltuielilor ocazionate de spitalizarea și administrarea tratamentului medical și, respectiv transportul părții civile.
Prin urmare, față de prevederile art.313 din Legea nr.95/2006, instanța l-a obligat pe inculpatul Ț. V., alături de asigurătorul S.U. A. S., în limita plafonului legal, la plata de despăgubiri materiale către S. J. de U. Z., în cuantum de 2.666,01 lei, actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. pană la data plății integrale, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată S. E. și la plata de despăgubiri materiale către S. J. de A. S., în cuantum de 467,40 lei, reprezentând cheltuieli de transport pentru partea vătămată S. E.
Instanța a constatat că partea civilă S. E. a solicitat acordarea de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, iar întrucât au fost depusa la dosar chitanța care atestă plata onorariului (f.100), în cuantum total de 500 lei, în baza art.193 alin.1 Cod procedură penală și art.50 din Legea nr.136/1995, apreciind ca dovedite pretențiile formulate în acest sens, instanța a dispus obligarea inculpatului Ț. V., alături de asigurătorul S.U. A. S., în limita plafonului legal, la plata sumei de
500 lei în favoarea părții civile S. E., cu titlu de cheltuieli de judecată.
În baza art.191 alin.1 și 3 Cod procedură penală, instanța l-a obligat pe inculpatul Ț. V., la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe partea responsabilă civilmente S. U. A. S. a declarat recurs, calea de atac nefiind motivată în scris. Recursul va fi astfel examinat prin prisma prevederilor art. 385/6 alin. 3 C.pr.pen.
Examinând conținutul hotărârii atacate, Curtea constată că în mod greșit prima instanță a obligat recurenta la plata despăgubirilor civile alături de inculpat.
Potrivit Deciziei I. pronunțată în recursul în interesul legii nr. I/2005, în procesul penal societatea de asigurare are calitatea de asigurător de răspundere civilă și nu cea de parte responsabilă civilmente. Din aceasta perspectivă, obligarea ei „alături"; de inculpat (adică in solidum) la plata despăgubirilor civile apare ca fiind nelegală.
Pe cale de consecință, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. Curtea va admite recursul declarat de către recurenta S. U. A. S. B. prin S. C. împotriva sentinței penale nr. 220 din 18 mai 2012 a Judecătoriei Z., pe care o va casa numai cu privire la greșita obligare a inculpatului alături de asiguratorul S. U. A. S. la plata despăgubirilor civile.
Rejudecând cauza în aceste limite, va dispune înlăturarea obligației la plata despăgubirilor civile alături de inculpat a S. U. A. S. si va constata că această societate are calitatea de asigurător în prezenta cauză.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
In baza art. 192 al.3 Cod proc.penala, cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de către recurenta S. U. A. S. B. prin S. C. cu sediul în C.-N., str. G. M., nr. 3.A, împotriva sentinței penale nr. 220 din 18 mai 2012 a
Judecătoriei Z., pe care o casează numai cu privire la greșita obligare a inculpatului alături de asiguratorul S. U. A. S. la plata despăgubirilor civile.
Rejudecând cauza în aceste limite, dispune înlăturarea obligației la plata despăgubirilor civile alături de inculpat a S. U. A. S. si constată că această societate are calitatea de asigurător în prezenta cauză.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
In baza art. 192 al.3 Cod proc.penala, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26 septembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. D. L. I. C. M. M. R.
Red.A.D.L./(...). Dact. H.C./3 ex. Jud.fond. M. C.Ș..
L. A. S.
GREFIER,
| ← Decizia penală nr. 1728/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 292/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
