Decizia penală nr. 1299/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)/a3
DECIZIA PENALĂ NR.1299/R/2012
Ședința publică din 26 septembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. D. L., judecător
JUDECĂTORI : I. C. M.
: M. R. G. : L. A. S.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C. - reprezentat prin P. - D. D.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații V. I. C. și A. R. S., împotriva încheierii penale din data de 12 septembrie 2012, pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui M., prin care s-a menținut starea de arest a acestora, inculpații fiind trimiși în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
A. R. S. - cercetat pentru infracțiunile de inițiere, constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, trafic de minori prev. de art.13 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și proxenetism prev. de art.329 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal - toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal,
V. I. C. - cercetat pentru infracțiunile de inițiere, constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, trafic de minori prev. de art.13 alin.1, 2 și 3 teza ultimă din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și proxenetism prev. de art.329 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal - toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul A.
R. S., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat I. I. M., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 15) și inculpatul V. I. C., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat I. M., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 9 ).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Inculpații A. R. S. și V. I. C., întrebați fiind, arată că îți menține recursurile formulate și se declară de acord cu asistența judiciară asigurată prin apărătorii desemnați din oficiu.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătoarea inculpatului A. R. S., solicită admiterea recursului declarat de către inculpat împotriva încheierii penale prin care instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv, revocarea măsurii, cu consecința punerii în libertate a acestuia și cercetarea în stare de libertate.
Raportat la perioada de timp scursă de la luarea măsurii apreciază că, în prezent, nu mai subzistă temeiurile care au justificat arestarea preventivă și nu mai există alte temeiuri noi care să justifice menținerea acesteia. Astfel, arată că instanța nu a evidențiat în mod concret, raportat la fiecare inculpat, pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea acestora în libertate, ci doar a evidențiat în mod generic motivele avute în vedere la luarea măsurii, cu aprecierea colectivă și în bloc, față de toți inculpații, a existenței, în continuare, a temeiurilor care să justifice măsura preventivă. Consideră că motivarea instanței de fond contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia o asemenea apreciere ar încălca art. 5 al tratatului convenției, în sensul că instanțele nu au îndeplinit obligația de a preciza în mod concret motivele pentru care lăsarea în libertate a fiecărui inculpat ar fi un pericol. Raportat la modalitatea de motivare și la faptul că nu există probe și indicii certe că lăsarea inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, apreciază încheierea atacată ca nelegală, solicitând admiterea recursului formulat, cu onorariu din fondul M.ui Justiției.
Apărătoarea inculpatului V. I. C., solicită admiterea recursului declarat de către inculpat, casarea încheierii pronunțate la data de 12 septembrie 2012 și, rejudecând, să se dispună, în principal, revocarea arestului preventiv, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, iar, în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură preventivă, respectiv obligația de a nu părăsi localitatea sau țara.
Consideră că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și că nu există temeiuri noi care să justifice menținerea în continuare a acestei măsuri.
Apreciază că simpla învinuire a inculpatului cu privire la comiterea faptei nu este suficientă pentru menținere măsurii arestului preventiv, iar probele administrate până în prezent în cauză nu au răsturnat prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul.
De asemenea, arată că măsura neprivativă de libertate trebuie avută în vedere doar în situații excepționale, regula fiind cercetarea inculpatului în stare de libertate, fiind o măsură pentru a se evita sustragerea inculpatului de la judecată și pentru ca acesta să nu împiedice buna desfășurare a procesului penal
Consideră că, după o perioadă de 6 luni de zile nu se mai justifică măsura arestului preventiv, apreciind că aceasta anticipează eventuala pedeapsă pe care o va primi inculpatul, în măsura în care se va adeveri că a săvârșit faptele de care este acuzat.
Susține că în cauză nu există probe certe că cercetarea inculpatului ar prezenta un pericol public pentru ordinea publică ori că acesta ar comite noi fapte penale și că neînceperea cercetării judecătorești nu poate fi imputabilă inculpatului și nu poate constitui un temei pentru prelungirea arestului. Cu onorariu din FMJ.
Reprezentantul M.ui P. solicită, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respingerea ca nefondate a recursurilor formulate de către inculpați împotriva încheierii penale din data de 12 septembrie 2012 a T.ui
M. și, prin care, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de aceștia, dispunându-se menținerea măsurii și totodată respingându-se cererile de revocare a acesteia.
În opinia sa încheierea atacată este legală și temeinică, suficient motivată și consideră, în concordanță cu instanța fondului, că temeiurile care au determinarea luarea măsurii arestării preventive față de inculpați și, ulterior, prelungirea și menținerea acesteia subzistă în continuare în cauză, fiind întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există indicii și probe care duc la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, respectiv cea prev. de art. 16 din Legea nr. 39/2002, art. 13 din Legea nr.
678/2001 și art. 329 Cod penal. De asemenea, apreciază că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile prezumate a fi săvârșite de către inculpați este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea lor în libertate sau judecarea acestora în stare de libertate, în acest moment, prezintă un pericol pentru ordinea publică.
Raportat la existența indiciilor și probelor care conduc la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată arată că acestea au fost analizate în repetate rânduri de către instanța fondului, dar și de către instanța de control judiciar, începând cu
Decizia penală nr. 540/R/2012 a Curții de A. C. prin care au fost respinse recursurile formulate de către inculpați împotriva încheierii prin care a fost luată măsura preventivă, intrând astfel în puterea autorității de lucru judecat.
Consideră că săvârșirea unor astfel de infracțiuni contrapun un impact negativ puternic în cadrul societății civile, iar lăsarea în libertate a inculpaților ar induce un sentiment de neîncredere în instituțiile abilitate să combată astfel de fapte și să înfăptuiască justiția.
Pentru considerentele anterior expuse solicită respingerea recursului.
Inculpatul A. R. S., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, cu precizarea că se află în stare de arest de 6 luni de zile.
Inculpatul V. I. C., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
C U R T E A
Prin încheierea penală din data de 12 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.(...), au fost respinse cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpații N. A. I. și A. R. S.
A fost respinsă cererea de revocare a măsurii arestării preventive, precum și cea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea formulate de inculpatul G. V.
A fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpatul G. I.
A fost respinsă cererea de revocare a măsurii arestării preventive, precum și cea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulate de inculpatul V. I. C.
În temeiul art. 3002 și art. 160b Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților N. A. I. arestată preventiv, aflată la Penitenciarul Gherla ),A. R. S. aflat la Penitenciarul Gherla), G. I. arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla), G. VASILE arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla), V. I. C. arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla) și, în consecință, a fost menținută arestarea preventivă a acestora.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin rechizitoriul întocmit la 18 mai 2012 în dosarul nr. 43/D/P/2011
D.I.I.C.O.T. - B. teritorial M. a dispus trimiterea în judecată alături de alți 6 inculpați a inculpaților N. A. I. (pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, de trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2,3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001 cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen., de prostituție prev.de art. 328 C.pen. cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen. și de proxenetism prev.de art.
329 alin.1,2 C.pen. cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen. toate cu aplic.art. 75 alin.1 lit.c C.pen. și a art. 33 lit.a C.pen.), A. R. S. (pentru infracțiunile prev.de art.
7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, de trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2,3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001 cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen., toate cu aplic.art. 75 alin.1 lit.c C.pen. și a art. 33 lit.a C.pen.), G. I. (pentru infracțiunile prev.de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2,3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001 cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen. și de proxenetism prev.de art. 329 alin.1,2 C.pen. cu aplic.art.
41 alin.2 C.pen. toate cu aplic.art. 37 lit.b C.pen. și a art. 33 lit.a C.pen.), G.
V. (pentru infracțiunile prev.de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, de trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2,3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001 cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen. și de proxenetism prev.de art. 329 alin.1,2 C.pen. cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen. toate cu aplic.art. 33 lit.a C.pen.) și V. I. C.
(pentru infracțiunile prev.de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 și de trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2,3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001 ambele cu aplic.art. 75 alin.1 lit.c C.pen. și a art. 33 lit.a C.pen.).
S-a format dosarul nr. (...), cauza fiind în prezent în faza de judecată.
Procedând la verificarea din oficiu a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a celor cinci inculpați mai sus menționați, precum și la examinarea cererilor acestora de revocare a măsurii arestării preventive (cu excepția inculpatului G. I.) și de înlocuire a acestei măsuri cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea (aceasta din urmă fiind formulată de inculpații G. V. și G. I.) și țara (formulată de inculpatul V. I. C.), tribunalul reține următoarele:
Prin încheierea penală nr. 168 din 27 martie 2012 a T.ui M. s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților N. A. I., A. R. S., G. I., G. V., V. I. C. pe o perioadă de 29 de zile ((...) - (...) inclusiv), în temeiul art. 148 lit.f C.pr.pen.
În considerentele încheierii s-a reținut, în esență, că există indicii temeinice în sensul că inculpata N. A. I. a inițiat și a constituit un grup infracțional organizat având ca obiectiv traficarea de tinere minore
(preponderent), dar și majore în scopul exploatării sexuale pe raza mai multor localități din județele M. și Satu M., grupul funcționând până în cursul lunii martie 2012 când activitatea sa a fost întreruptă prin intervenția organelor de urmărire penală. După ce a fost cooptat în grupul infracțional organizat de către inculpata N. A. I., inculpatul A. R. S. a participat activ la exploatarea sexuală a victimelor având un rol determinat în exploatarea sexuală a acestora, fiind folosit la depistarea de tinere minore și la ademenirea acestora sub pretextul de relații sentimentale. Inculpatul G. I., cooptat fiind de inculpata N. A. I. în grupul infracțional organizat, oferea găzduire victimelor și le exploata împreună cu aceasta, convingându-le de necesitatea acceptării practicării prostituției, motivând că, altfel, nu există surse de subzistență și căutând și racolând clienți cu care părțile vătămate să întrețină relații contra cost. Inculpatul G. V. a sprijinit grupul infracțional organizat constituit de inculpata N. A. I., executând acte materiale repetate specifice infracțiunilor de trafic de minori și proxenetism, facilitând exploatarea sexuală a mai multor tinere atât în perioada în care acestea erau minore, cât și după ce au devenit majore, beneficiind de sumele de bani obținute în acest mod (în concret a pus la dispoziția inculpatei N. apartamentul său situat în municipiul B. M., B-dul B., nr.34A/6, apartament ce era folosit în vederea întreținerii de relații sexuale contra cost, încasând o parte din sume). După cooptarea sa de către inculpata N. A. I., inculpatul V. I. C. a avut ca rol exploatarea victimelor, supravegherea acestora în timpul exploatării lor, găsirea de clienți și însușirea sumelor de bani rezultate.
Această încheiere a fost menținută prin decizia penală nr. 540/R/2012 a Curții de A. C.
Prin încheierea penală nr. 220 din 23 aprilie 2012 a T.ui M. s-a prelungit cu 30 zile perioada arestului preventiv a celor cinci inculpați mai sus menționați (25 aprilie 2012-24 mai 2012 inclusiv) - soluție menținută prin încheierea penală nr. 639/R/2012 a Curții de A. C.
Raportat la ansamblul probelor aflate la dosr (o analiză a lor detaliată în această fază a procesului penal nu este posibilă), văzând și faptul că acești cinci inculpați au fost trimiși în judecată pentru presupusele fapte pentru care au fost arestați preventiv, tribunalul a apreciat că, în speță, există indicii în sensul celor prev.de art. 143 C.pr.pen.Există astfel indicii în sensul că inculpata N. A. I. a inițiat și a constituit un grup infracțional organizat având ca și scop traficarea de tinere (minore și majore) în vederea exploatării lor sexuale, că inculpatul A. R. S. a fost cooptat în acest grup de inculpata N. A. I., a fost folosit la depistarea de tinere minore și la ademenirea lor sub pretextul întreținerii unor relații de prietenie. Se presupune că inculpatul G. I. a oferit găzduire victimelor și le-a exploatat împreună cu inculpata N. A. I., convingându-le de necesitatea acceptării practicării prostituției cu motivarea că altfel nu există surse de subzistență, căutând clienți cu care părțile vătămate să întrețină relații intime în schimbul unor sume de bani. Se prezumă că inculpatul G. V. a facilitat exploatarea sexuală a mai multor tinere, beneficiind de sumele obținute astfel (i-a pus inculpatei N. A. I. la dispoziție apartamentul său din B. M., B- dul B., nr. 34A/6 pentru întreținerea de relații intime în schimbul unor sume de bani, beneficiind de o parte din acestea). Inculpatul V. I. C. se presupune că le-a supravegheat pe victime, le-a căutat clienți și a beneficiat de sumele de bani obținute.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru presupusele fapte pentru care acești inculpați au fost arestați preventiv este închisoare mai mare de 4 ani și lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret ridicat pentru ordinea publică, acesta rezultând din natura și gravitatea presupuselor fapte (dată de modalitatea mai sus descrisă în care se presupune că au fost comise și din caracterul lor repetat), chiar dacă inculpații N. A. I., A. R. S., G. V. și V. I. C. nu au antecedente penale (inculpatul G. I. a suferit anterior mai multe condamnări pentru infracțiuni de furt calificat și o tâlhărie, ultima condamnare fiind din anul 2001). Raportat la acest grad ridicat de pericol social al acestora, luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate
(măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara) nu este suficientă.
Apărările formulate de inculpatul G. V. cu referire la problemele sale de sănătate nu pot fi primite în condițiile în care, potrivit art. 1391 C.pr.pen., administrația locului de deținere are obligația, în cazul în care se constată că inculpatul arestat nu poate fi tratat în rețeaua sanitară a A.N.P., de a dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua sanitară a M.ui Sănătății P.e.
S-a respins și apărarea inculpaților N. A. I. și A. R. potrivit căreia nu există indicii în sensul că ar încerca să se sustragă, să ia legătura cu martorii, a inculpatului G. I. că ar zădărnici aflarea adevărului prin influențarea părților vătămate și a martorilor, și a inculpatului V. I. C. că s-a sustras de la judecată în condițiile în care nici nu au fost arestați preventiv
și în temeiul art. 148 lit. a,b Cod procedură penală.
Întrucât măsura arestării preventive a inculpaților s-a luat cu respectarea dispozițiilor legale existente în această materie, iar temeiul care a stat la baza luării ei se menține, au fost respinge cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de inculpații N. A. I., A. R., G. V., V. I. C., , cerințele prev.de art. 139 alin.2 C.pr.pen. nefiind îndeplinite.
Durata arestării preventive a celor cinci inculpați se încadrează în limitele unui termen rezonabil.
Pentru toate aceste motive s-a menținut starea de arest preventiv a acestora.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal, inculpații
V. I. C. și A. R. S., criticând soluția ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea recursurilor lor, inculpații au învederat faptul că se impune cercetarea acestora în stare de libertate atâta vreme cât temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri preventive nu mai subzistă.
Consideră, de asemenea că, în cauză, a fost încălcat termenul rezonabil prevăzut de art.5 din C., inculpații fiind arestați preventiv de mai bine de 6 luni, astfel că prin menținerea acestei măsuri se anticipează deja o pedeapsă viitoare, încălcându-se astfel prezumția de nevinovăție.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
Din probele administrate până în prezent, probe ce au stat la baza trimiterii în judecată a inculpaților prin rechizitoriul întocmit la 18 mai 2012 în dosarul nr. 43/D/P/2011 D.I.I.C.O.T. - B. teritorial M. rezultă existența indiciilor temeinice în sensul art.68 ind.1 C.p. care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpații sunt autorii faptelor pentru care sunt cercetați.
Sub aspectul stării de fapt, inculpaților li se impută comiterea unor fapte antisociale de un pericol social generic deosebit de ridicat și anume A. R. S.
(pentru infracțiunile prev.de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, de trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2,3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001 cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen., toate cu aplic.art. 75 alin.1 lit.c C.pen. și a art. 33 lit.a C.pen.) și V. I. C. (pentru infracțiunile prev.de art. 7 alin.1 din Legea nr.
39/2003 și de trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2,3 teza ultimă din Legea nr. 678/2001 ambele cu aplic.art. 75 alin.1 lit.c C.pen. și a art. 33 lit.a C.pen.).
Apreciem că temeiurile inițiale care au stat la baza luării măsurii preventive subzistă și în continuare, faptele pentru care sunt cercetați inculpații fiind pedepsite de lege cu închisoare mai mare de 4 ani iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru a conchide astfel, curtea a avut în vedere modul și mijloacele de comitere a faptelor, așa cum acestea se conturează din probele administrate până în prezent, modul organizat în care se presupune că au acționat inculpații, participația efectivă a fiecăruia dintre aceștia, este semnificativ faptul că inculpatul A. este bănuit că ar fi participat activ la exploatarea sexuală a victimelor, având un rol determinant în ademenirea victimelor sub pretextul unor relații sentimentale iar inculpatul V. a avut un rol de supraveghere a acestora, de găsire a unor clienți și însușirea sumelor de bani rezultante.
Toate aceste aspecte conduc la concluzia că faptele, prin natura lor sunt în măsură să provoace un puternic sentiment de insecuritate în rândul comunității din care provin inculpații, sentiment ce nu a putut fi estompat în perioada relativ scurtă de timp, circa șase luni de când sunt arestați inculpații.
Astfel, apreciem, raportat și la jurisprudența C., care a statuat că termenul rezonabil este stabilit în raport cu complexitatea cauzei, comportamentul autorităților și a părților, că în speță nu a existat o astfel de încălcare(decizia C. din 31 martie 1998 paragraf 97 citat de C. B.).
Potrivit art.6 alin.1 din Convenția Europeană, orice persoană învinuită de săvârșirea unei infracțiuni are dreptul să obțină, într-un termen rezonabil, o "decizie definitivă"; cu privire la temeinicia și legalitatea acuzației ce i se aduce. Instanța europeană a făcut sublinierea, de principiu, că scopul acestui text al Convenției este ca persoanele aflate în această situație "să nu rămână multă vreme, nejustificat, sub o asemenea acuzație";. ( cauza Eckle c. Germaniei din 27 iunie 1968).
Ori, văzând complexitatea deosebită a cauzei, numărul mare de părți modul în care s-a desfășurat ancheta până în prezent, urmărirea penală fiind finalizată și cercetarea judecătorească în curs de demarare, apreciem că autoritățile naționale au arătat o diligență specială în conducerea procedurilor, neputându-li-se imputa nimic.
Așa fiind, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondate recursurile declarate.
Va stabili în favoarea Baroului C. suma de câte 100 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat I. M. și I. M.
Va obliga pe fiecare recurent inculpat să plătească în favoarea statului suma de câte 250 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații V. I. C. și A. R. S., aflați în prezent în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f.nr. din 12 septembrie 2012 a T.ui M..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de câte 100 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat I. M. și I. M.
Obligă pe fiecare recurent inculpat să plătească în favoarea statului suma de câte 250 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 26 septembrie 2012
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. D. L. I. C. M. M. R.
G. L. A. S.
Red.M.R./S.M.D.
3 ex./(...) Jud.fond.B. C.
| ← Decizia penală nr. 659/2012, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 73/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
