Decizia penală nr. 1308/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1308/R/2012
Ședința publică din 27 septembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. G., judecător
JUDECĂTORI: D. P.
M. B.
GREFIER: D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-a luat spre examinare - pentru pronunțare - recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Dej împotriva sentinței penale nr.148 din 23 aprilie 2012 a
Judecătoriei D., privind pe inculpatul G. D. I., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj ( două infracțiuni) si sfidarea organelor judiciare prev. de art. 239 alin. 2,5 si art. 272 ind. 1 teza II, cu aplicarea art.
33 lit. a și art. 37 lit. b cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 septembrie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin Rechizitoriul P.ui de pe lângă Judecătoria Dej, din data de 19 decembrie 2011, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului G. D. I., pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj (două infracțiuni) și sfidarea organelor judiciare, fapte prev. și ped. de art. 239 alin.2, 5 și art. 272 ind. 1 teza a II-a, cu aplic. Art. 33 lit.a în condițiile art. 37 lit. b Cod penal.
Inculpatul recunoaște și regretă comiterea faptelor.
Prin sentința penală nr. 148/(...), pronunțată de Judecătoria Dej în dosar nr. (...), a fost condamnat inculpatul G. D. I., fiul lui G. și P. domiciliat în D., A. T., nr. 26, ap. 14, județ C., C.N.P.: 1.71.(...)5.3, în prezent arestat preventiv și deținut în Penitenciarul Gherla, județul C., la pedeapsa de:
- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 2,5 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, art. 320 ind. 1 C.pr.pen.;
- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 2,5 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, art. 320 ind. 1 C.pr.pen.;
- 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de sfidare a organelor judiciare, prev. de art. 272 ind. 1 teza II, cu aplic. art. 37 lit.b Cod penal, art. 320 ind. 1 Cod proc. penală;
În temeiul art. 33 lit. a, 34 Cod penal inculpatul va executa pedeapsa mai grea de 6 luni închisoare în regim de detenție.
În baza art. 71 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 teza II, alin.1 lit.a Cod penal pe durata executării pedepsei.
S-a constatat că partea vătămată P. C. dom. în D. str. P. nr. 3B, nr. 58, județ C., nu se constituie parte civilă în cauză.
S-a constatat că partea vătămată A. G. domiciliat în sat S. nr. 102, comuna
C., județul C., nu se constituie parte civilă în cauză.
A fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului, fiind dedus din pedeapsa închisorii pronunțate, timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de (...) până la zi.
S-a constatat că inculpatul are apărător ales.
În temeiul art. 191 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în folosul statului, în sumă de 140 lei.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:
În cursul zilei de 24 noiembrie 2011 inculpatul G. D. I., s-a deplasat la barul „., din municipiul D. A., s-a întâlnit cu doi prieteni, respectiv martorii P. G.
și A. I. zis „Avion";, împreună cu care a consumat băuturi alcoolice până în jurul orei 05,00 (25 noiembrie). Deși, după ora 00,00 martora S. A., în calitate de barman le-a cerut în repetate rânduri celor trei să părăsească localul „. întrucât voia să închidă, aceștia nu s-au conformat comandând în continuare băuturi alcoolice, respectiv bere, motivând că localul se închide la ultimul client. A., barmana a sunat un amic, pe martorul T. G., întrucât nu voia să rămână singură în local cu cele trei persoane de sex masculin. Acesta s-a prezentat în local aproximativ în jurul orei 01,00.
În jurul orei 04,00 barmana le-a spus celor trei încă odată că nu le mai onorează comanda, însă martorul P. G. s-a îndreptat către frigider de unde a luat încă trei beri. La ora 05,00 martora S. A., văzând că inculpatul și cei doi martori nu voiau să părăsească localul, a stins lumina spunând că nu îi mai servește, solicitându-le să plece. În acel moment așa cum reiese și din declarațiile martorilor, inculpatul G. D. I. a sunat la P. M. D., reclamând faptul că i s-a sustras un portofel. În acest sens, s-a deplasat la localul „. un echipaj de poliție format din agentul principal de poliție P. C. și agentul șef principal A. G.
Cei doi polițiști au intrat în localul „. , iar agentul de poliție A. G., pe un ton calm a cerut inculpatului și celor doi martori să prezinte actele de identitate, întrebând în același timp cine a sunat la P. mun. D. Inculpatul a arătat faptul că el a sunat întrucât i s-a luat consumația și nu mai era servit deși localul nu are un orar afișat. Din portofel (care nu era deci sustras) a înmânat agentului A. G. actul de identitate. A., agentul de poliție a luat actul de identitate și s-a îndreptat către bar, la o distanță de aproximativ 3 metri de masa unde se afla inculpatul pentru, pentru a nota în agendă datele de identificare ale celui care solicitase sprijinul poliției, respectiv ale inculpatului. A.-se la masă inculpatul era iritat de faptul că agentul de poliție A. G. începuse să îi noteze datele de identificare, astfel că i-a spus acestuia „mă să îmi sugi p__a";! I. s-a ridicat de la masă spunându-i polițistului „mă îți f_t eu copilul în c_r, și nevastă-ta e la mănăstire și ți-o f_t călugării";, aspect confirmat de către agentul de poliție P. C. Inculpatul susține că nu i-ar fi afirmat agentului de poliție cuvinte vulgare însă arată că dacă sunt martori care confirmă acest aspect este posibil să fi adresat cuvinte vulgare polițistului.(fila100) Martorul T. G. aflat în zona barului confirmă faptul că inculpatul l-a înjurat pe polițist însă nu își amintește conținutul cuvintelor(fila32).
Pe fondul unui schimb de replici, agentul de poliție i-a cerut inculpatului, aflat sub influența băuturilor alcoolice, să meargă la masă, însă inculpatul nu s-a conformat. Î. inculpatul îi adresa cuvinte jignitoare, agentul de poliție a încercat să îl îndepărteze de umăr, din zona barului. Fiind deranjat de acest aspect inculpatul, care avea un pahar cu bere în mână a aruncat conținutul paharului în fața agentului de poliție A. G. În încercarea de a-l prinde cu brațul drept, pentru a-l imobiliza din cauza atitudinii violente a inculpatului, acesta din urmă l-a lovit pe polițist cu paharul în zona dreaptă din spatele capului, producându-i leziuni și implicit sângerare. I. s-a interpus agentul de poliție P. C. care a încercat să îl imobilizeze pe inculpat. A. cei doi agenți de poliție au prins mâinile inculpatului în încercarea de a-l imobiliza, și în momentul respectiv agentul de poliție P. a luat paharul spart din mâna inculpatului pe care i l-a dat martorului T. G., aspect confirmat de către cel din urmă. Î. nu au reușit să îl imobilizeze pe inculpat, agentul de poliție P. C. a solicitat intervenția altor echipaje de poliție ieșind afară din local, la autoturismul de serviciu. I. a ieșit inculpatul cu intenția de a pleca de la locul faptei, după care ieșit și agentul de poliție A. G. P. vătămată, P. C. l-a prins pe inculpat de braț spunându-i să stea pentru a discuta. La apariția agentului de poliție A., inculpatul l-a lovit cu piciorul și i-a aplicat o palmă, așa cum rezultă din declarația agentului de poliție P.. Cei doi polițiști au încercat din nou să îl imobilizeze pe inculpat, însă acesta era violent dând din mâini și din picioare. În tot acest timp inculpatul îi înjura pe cei doi, vorbind vulgar așa cum reiese de altfel și din declarație martorei S. A., care ieșise pe treptele barului pentru a vedea ce se întâmplă. Acest aspect este confirmat și de martorul T. G. care susține că inculpatul striga polițistului „du-te în p a mea";. În contextul imobilizării așa cum reiese din declarațiile celor doi polițiști, agentul de poliție P. C. a fost lovit cu piciorul de către inculpat, fiind prins de uniformă, astfel că aceasta s-a rupt în zona umerilor, așa cum se desprinde și din planșele foto( fila 56). Ulterior au sosit alte echipaje de poliție care au reușit să îl încătușeze pe inculpat, conducându-l apoi la sediul P. mun. D. Conform rapoartelor polițiștilor veniți ulterior B. Fabian, Tomai Călin, Mecea M. și R.
Cornel, inculpatul era violent scuipându-i pe aceștia.
Conform certificatelor medico-legale, agenții de poliție A. G. și P. C. au suferit leziuni ce au necesitat pentru îngrijiri 3-4 zile de îngrijiri medicale, respectiv 5-6 zile de îngrijiri medicale, leziuni ce s-au putut produce „prin lovire
cu corp dur";.(filele 19, 23).
Fiind audiat, inculpatul a declarat inițial că la data anterior menționată s-a aflat în localul Talion împreună cu martorii P. G. și A. I., unde au consumat băuturi alcoolice. Î. nu i s-au mai servit băuturi alcoolice a sunat la poliție pentru a reclama acest aspect. Ulterior, după ce au venit cei doi polițiști, a avut un schimb de replici cu agentul de poliție A. G. Î. acțiunile s-au succedat cu rapiditate nu își amintește detaliat ce s-a întâmplat, însă în încercarea polițiștilor de a-l imobiliza a căzut și probabil atunci l-a lovit pe agentul de poliție A. G., însă neintenționat. Inculpatul mai susține că este posibil ca în momentul încătușării să îi fi lovit pe agenții de poliție „. nu în mod intenționat ci din cauza faptului că se opunea încătușării";. Inculpatul a fost reaudiat cu prilejul aducerii la cunoștință a schimbării încadrării juridice și prezentării materialului de urmărire penală. Cu acest prilej inculpatul susține că i-a făcut „niște reproșuri"; agentului de poliție A. G. cu referire la familia acestuia însă nu a folosit cuvinte jignitoare. Inculpatul G. D. arată că a izbucnit un conflict între el și agentul de poliție însă nu își amintește cum s-au desfășurat lucrurile. Din declarația acestuia mai reiese faptul că la un moment dat avea un pahar spart în mână dar ca urmare a faptului că mușcase din el, și cu certitudine nu a lovit pe nimeni cu paharul spart din mână. Dincolo de faptul că este posibil ca inculpatul să fi mușcat dintr- un pahar însă cu mult timp înainte de sosirea polițiștilor așa cum susține și martorul T. G., acest aspect nu poate fi credibil întrucât așa cum reiese și din imaginile surprinse de pe camerele de supraveghere, inculpatul a aruncat cu bere în fața polițistului, or dacă paharul respectiv era deja spart nu avea cum să fie cu bere. De altfel, chiar inculpatul recunoaște cu prilejul reaudierii, după ce a vizionat imaginile surprinse de camerele de supraveghere că a fost împins de umăr, după care a aruncat cu bere din paharul pe care îl avea asupra sa către polițist. În acest context, deși anterior nu își amintea cum s-au petrecut evenimentele, după vizionarea imaginilor, susține că a fost lovit de către agentul de poliție iar el, fiind provocat, a ripostat, dar nu știe dacă l-a lovit pe polițist cu mâna sau cu paharul. Inculpatul arată că această descriere a evenimentelor o face după vizionarea imaginilor. Inculpatul G. D. susține că gestul său de lovire a agentului de poliție a fost cu o reacție de apărare contra loviturii polițistului.
Declarațiile inculpatului, care sunt de altfel oscilante, sunt însă contrazise de declarațiile părților vătămate care arată că inculpatul nu a fost lovit de către ei, precum și de martori. A., martorul T. G. arată cu prilejul reaudierii că agentul de poliție l-a împins pe inculpat de zona umărului, însă nu a auzit sau văzut să fi fost o lovitură. Martorul susține că în mod cert inculpatul a aruncat cu bere către polițist, iar imediat a auzit ceva spărgându-se după care l-a văzut pe agentul de poliție A. G. ducând mâna către zona din spatele capului. De altfel nici din imaginile camerelor de supraveghere nu se poate desprinde dacă agentul de poliție l-a lovit pe inculpat, în contextul în care agentul de poliție își îndreaptă mâna către acesta. Martorul P. Georghe a susținut atât cu prilejul audierii cât și în contextul reaudierii că nu a văzut momentul incidentului fiind cu spatele către zona barului, aspect credibil de altfel întrucât așa reiese și din imaginile surprinse de camerele de supraveghere. Din declarațiile martorului A. I. nu rezultă că agentul de poliție l-ar fi lovit pe inculpat, iar martora S. A. nu se afla la momentul incidentului în local fiind plecată în altă încăpere după orar, aspect de necontestat întrucât așa reiese și din imaginile de pe camerele de supraveghere. Nu s-ar putea spune nici că inculpatul a fost provocat întrucât chiar el este cel care a provocat aruncând cu bare în fața agentului de poliție.
Vinovăția inculpatului este dovedită și se probează cu următoarele probe și mijloace de probă: plângerea părților vătămate ( filele 1,2,17,20), proces verbal de consemnare acte premergătoare (fila 87), certificate medico-legale(filele 19, 23), proces verbal de cercetare la fața locului(80 - 82), planșe foto (58-69), declarații martori ( S. A. M. - fila 24, P. G. - fila 27, T. G. fila- 30, A. I. - fila 34), coroborate cu declarațiile inculpatului (filele 6-9, 99-101,138)
În drept, faptele inculpatului G. D. I., care la data de 25 noiembrie 2011, în jurul orei 05,00 a exercitat violențe și a lovit părțile vătămate P. C. și A. G., în calitate de polițiști aflați în exercițiul funcțiunii, și a adresat cuvinte vulgare și insultătoare agentului A. G., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj (două infracțiuni) și sfidarea organelor judiciare prev. de art. 239 alin.
2,5 și art. 2721 teza a II-a, cu aplic. art. 33 lit. a în cond. art. 37 lit. b cod penal.
P. vătămată P. C. nu are pretenții civile și nici de altă natură, astfel că nu se constituie parte civilă în cauză.
P. vătămată A. G. de asemenea nu se constituie parte civilă în cauză.
Față de aceste elemente de individualizare, a fost condamnat inculpatul G.
D. I. la pedepsele de: 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 2,5 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, art. 320 ind. 1 Cod proc. penală; 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 2,5 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, art. 320 ind. 1 Cod proc. penală și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de sfidare a organelor judiciare, prev. de art. 272 ind. 1 teza II, cu aplic. art. 37 lit.b Cod penal, art. 320 ind. 1 Cod proc. penală.
În temeiul art. 33 lit. a, 34 Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa mai grea de 6 luni închisoare în regim de detenție.
În baza art. 71 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 teza II, alin.1 lit.a Cod penal pe durata executării pedepsei.
S-a constatat că părțile vătămate P. C. și A. G. nu se constituie părți civile în cauză.
A fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului și a fost dedus din pedeapsa închisorii pronunțate, timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de (...) până la zi.
S-a constatat că inculpatul are apărător ales.
În temeiul art. 191 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în folosul statului, în sumă de 140 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Dej, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună condamnarea inculpatului pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată la pedepse cu închisoarea în limitele prevăzute de lege și corespunzătoare gradului de pericol social al faptelor comise, dar ținând cont și de persoana inculpatului (cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior pentru tentativă la infracțiunea de omor și infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice).
Recursul declarat în cauză este fondat pentru următoarele considerente:
Prin Rechizitoriul P.ui de pe lângă Judecătoria Dej din (...) s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului G. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj (două fapte), prevăzută de art. 239 alin. 2 și 5
C. și sfidarea organelor judiciare, prevăzută de art. 2721 teza a II-a C.
S-a reținut în sarcina inculpatului că în data de (...), în jurul orelor 5,00, inculpatul G. D. I. a exercitat acte de violență asupra părților vătămate P. C. și A. G., polițiști aflați în exercițiul funcțiunii, și a adresat cuvinte insultătoare agentului A. G.
Din certificatele medico-legale depuse la dosar rezultă că ambii lucrători de poliție au suferit vătămări corporale necesitând pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale, agentul A. G., respectiv 5-6 zile de îngrijiri medicale agentul P. C.
Pe baza probelor administrate în cauză vinovăția inculpatului, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. 2 și 5 C., respectiv sfidarea organelor judiciare prevăzută de art. 2721 teza a II-a C., a fost în mod corect reținută. Deși în cursul cercetărilor inculpatul a avut o poziție oscilantă, în fața instanței acesta a revenit și s-a prevalat de dispozițiile art. 3201
C.pr.pen.
Criticile formulate prin motivele de recurs ale P.ui sunt însă fondate sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor stabilite pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului.
A., instanța de fond a reținut în mod corect criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, împrejurările concrete în care faptele au fost comise, gradul de pericol social al faptelor care este unul deosebit de ridicat, precum și persoana inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale ce atrag starea de recidivă. Instanța de fond a acordat însă o eficiență prea mare prevederilor art. 3201 C.pr.pen., aplicându-i inculpatului pedepse mult prea blânde raportat la criteriile generale de individualizare și raportat la conduita concretă a inculpatului care a avut o atitudine oscilantă în cursul urmăririi penale și are antecedente penale ce atrag starea de recidivă, fiind condamnat anterior pentru tentativă la infracțiunea de omor, pedeapsă din a cărui executare a fost liberat condiționat la (...).
De asemenea, nu se poate face abstracție nici de gradul de pericol social al faptelor comise de inculpat, infracțiuni îndreptate împotriva autorității, astfel că instanța apreciază că recursul declarat în cauză se impune a fi admis, iar pedepsele aplicate inculpatului urmează a fi majorate de la 6 luni închisoare la 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunilor de ultraj și de la 2 luni închisoare la
3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de sfidare a organelor judiciare.
În temeiul art. 33 lit. a, art. 34 lit. b C., inculpatul va executa pedeapsa ce a mai grea, aceea de 1 an închisoare în regim de detenție cu consecințele prevăzute de art. 71, art. 64 teza a II-a alin. 1 lit. a C.
În temeiul art. 350 C.pr.pen., se va deduce din pedeapsa aplicată perioada executată din (...) până în (...).
Pentru toate considerentele depuse, având în vedere dispozițiile art. 38515 pct. 2 lit. d C.pr.pen., recursul declarat în cauză urmează a fi admis.
În temeiul art. 192 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Dej împotriva sentinței penale nr. 148/23 aprilie 2012 pronunțată de Judecătoria Dej pe care o casează sub aspectul cuantumului pedepselor stabilite și rejudecând cauza sub acest aspect.
Majorează pedepsele aplicate inculpatului G. D. I., fiul lui G. și P. domiciliat în D., A. T., nr. 26, ap. 14, județ C., C.N.P.: 1. .
- de la 6 luni închisoare la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 2,5 C.p., cu aplic. art. 37 lit. b C.p., art. 3201 C.p.p.
- de la 6 luni închisoare la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 2,5 C.p. cu aplic. art. 37 lit. b C.p., art. 3201 C.p.p.
- de la 2 luni închisoare la 3 luni_ pentru săvârșirea infracțiunii de sfidare a organelor judiciare, prev. de art. 272 ind. 1 teza II, cu aplic. art. 37 lit.b C.p. art. 3201 C.p.p.
În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit.b C.p. contopește pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa de 1 an închisoare, care va fi executată în regim de detenție cu consecințele prevăzute de art. 71 și 64 teza II, alin. 1 lit.a Cod penal.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată din (...) până în (...).
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27 septembrie 2012.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |
V. G. D. P. | M. B. | D. S. |
Red.MB/dact.MS
3 ex./(...)
Jud.fond: C.L.Cătineanu
| ← Decizia penală nr. 674/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 223/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
