Decizia penală nr. 1355/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R.IA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA P.Ă NR.1355/R/2012
Ședința publică din 04 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B., judecător
JUDECĂTORI: V. G.
D. P.
GREFIER: D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-au luat spre examinare recursurile declarat de inculpatul G. A. M. și P. de pe lângă J. C. N. împotriva sentinței penale nr.901 din 29 august 2012 a J. C. N., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1 C., art. 209 alin. 2 lit. b C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.C. A., din
Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Reprezentantul P. solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de furt calificat la o pedeapsă în cuantum sporit, care să reflecte gradul de pericol social al faptei săvârșite. Inculpatul a acționat în baza unui plan prestabilit, atent pus la punct și din răzbunare, iar ulterior sustragerii bunurilor, a depus o parte din bani la CEC, iar o altă parte i-a cheltuit pentru achiziționarea unor ceasuri, telefoane mobile sau bijuterii. Raportat la gravitatea faptei comise, apreciază că se impune majorarea pedepsei aplicate inculpatului.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului declarat de P. ca nefondat și admiterea recursului declarat de inculpat, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună reducerea pedepsei aplicate acestuia și punerea sa în libertate. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul P. solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei aplicate, deoarece este bolnav și suspendarea condiționată a executării pedepsei.
C U R T E A
Asupra recursurilor penale de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Cluj-Napoca prin sentința penală nr.901 din 29 august 2012, în temeiul art. 208 alin.
1, art. 209 alin. 2 lit. b din C. penal, cu aplicarea art. 3201 din C. de procedură penală și a art. 74 alin. 2 din C. penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. d din C. penal a condamnat pe inculpatul G. A. M., fiul lui natural și S., născut la data de (...) în C.-N., jud. C., cu domiciliul în C.-N., str. Albac, nr. 25, et. 3, ap. 108, jud. C., cetățenie română, studii 8 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, cu antecedente penale care nu atrag starea de recidivă, CNP 1., posesor al CIP seria PC nr. 6., la o pedeapsă de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 350 alin. 1 din C. de procedură penală s-a menținut măsura arestului preventiv luată față de inculpat.
În temeiul art. 88 alin. 1 din C. penal s-a dispus deducerea din pedeapsa aplicată de 10 luni închisoare perioada reținerii și arestului preventiv, respectiv începând cu data de (...) până la zi.
În temeiul art.71 din C. penal, s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut de art. 64 lit. a) teza a II-a din C. penal.
S-a constatat că partea vătămată SC C. F. I. SRL nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e din C. penal s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 30.390 lei reprezentând diferența dintre suma de bani sustrasă de la partea vătămată și suma de bani recuperată.
În temeiul art. 113 din C. penal s-a dispus luarea față de inculpat a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical până la însănătoșire.
În temeiul art. 191 alin 1 Cod procedură penală a obligat pe inculpat la plata sumei de 220 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
20 lei reprezintă cheltuielile efectuate în cursul urmăririi penale, iar 200 lei cheltuielile efectuate pe parcursul cercetării judecătorești.
În temeiul art. 189 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu av. Catarig A., în sumă de 200 lei, se avansează din FMJ.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul emis la data de (...) în dosarul penal nr.
6315/P/2012 al P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca înregistrat pe rolul J. C.-N. sub nr. (...) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului G. A. M. sub acuzația săvârșirii infracțiunii de „. calificat"; prev. și ped. de art.
208 alin.1, art. 209 alin. 2 lit. b) Cod penal.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut în sarcina inculpatului faptul că, la data de (...), în jurul orelor 1900, profitând de faptul că ușa de intrare din spatele F.aciei „."; de pe C. F. din C.-N. era închisă, dar neasigurată, a pătruns în interior de unde a sustras dintr-o poșetă două portmonee, ce conțineau acte ce servesc legitimării și suma de 31.500 lei. G. A. M. a precizat că a săvârșit fapta deoarece era supărat pe angajații farmaciei care, în urmă cu o lună, refuzaseră să îl ajute cu bani și medicamente, deși el le solicitase aceasta. Drept consecință, el a urmărit câteva zile zona și a observat că reprezentanta farmaciei intra și ieșea pe ușa din spate la țigară, de unde a concluzionat că acea ușă ducea în biroului F.aciei „.";. Inculpatul a cheltuit o parte importantă din banii sustrași achiziționând două lănțișoare din aur, un inel din aur, un ceas de mână, două telefoane mobile și obiecte de îmbrăcăminte. T., acesta a depus suma de 3.700 lei la CEC și din această sumă retrăgea zilnic câte o parte pe care o cheltuia în interes personal. Inculpatul a arătat că suma de 4400 lei a pierdut-o pe stradă, în timp ce se plimba.
În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângerea și declarațiile părții vătămate (filele 13-141), declarațiile inculpatului (filele 4, 8-9), dovada de predare-primire bunuri (filele 20, 22-24), certificate de garanție și facturi (filele 29-32), extras de cont (fila 33), ordine de retragere (filele 32-36, 37-45), bon fiscal (fila 46), planșa foto și CD (filele 47-49), înscrisuri (filele 50-52), monetar, registru casă și bonuri (filele 53-55), precum și procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila 60).
La data de (...) împotriva numitului G. A. M. s-a început prin rezoluția organelor de cercetară penală urmărirea penală pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 2 lit. b) Cod penal, confirmată la aceeași dată prin rezoluția procurorului (fila
5).
Prin ordonanța din data de (...) a organelor de cercetare penală s-a dispus reținerea pe o perioadă de 24 de ore a inculpatului (fila 6).
Prin ordonanța din data de (...) a organelor de urmărire penală a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul G. A. M. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art.
209 alin. 2 lit. b din C. penal (fila 3).
Prin încheierea penală nr. 73/C/A/(...) a J. C.-N. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului G. A. M. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 2 lit. b din C. penal pentru o perioadă de 29 de zile. (filele 57-59)
În faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut fapta săvârșită pe care a declarat că o regretă.
În aceeași fază procesuală reprezentanta părții vătămate SC „. F.
SRL a renunțat la constituirea de parte civilă în cauză (fila 14).
În faza cercetării judecătorești prezent personal în fața instanței inculpatul a declarat că dorește soluționarea cauzei potrivit procedurii simplificate a judecății reglementată de dispozițiile art.3201 C. de procedură penală., recunoscând în totalitate săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, nemaisolicitând administrarea altor probe decât cele din faza de urmărire penală pe care și le-a însușit (proces verbal fila
43).
Au mai fost depuse la dosar cazierul judiciar (fila 20) și acte medicale (filele 25-30, 40-41, 50-51, 54-66).
Inculpatul G. A. M. este o persoană cu afecțiuni de sănătate
(epilepsie, ulcer duodenal, întârziere mintală ușoară cu tulburări de comportament, etc.) care au condus la încadrarea sa în grad accentuat de handicap (fila 40).
Din declarațiile reprezentantei părții vătămate și ale inculpatului reiese că medicamentele necesare pentru tratamentul afecțiunilor cronice de care suferă G. A. M. sunt gratuite, nefiind necesară cumpărarea lor. În plus, în tratarea afecțiunilor acute pentru care inculpatul se prezintă de obicei la UPU C., unde i se efectuează investigații și i se prescrie tratament medicamentos, G. A. M. a fost susținut din punct de vedere material și financiar de-a lungul timpului de către reprezentanta SC „. F. I."; S. Astfel, între inculpat și reprezentanta părții vătămate a existat o relație de colaborare, acesta fiind ajutat ori de câte ori avea nevoie cu medicamente și bani, relație care a durat până în iarna acestui an când, G. A. M. a refuzat să ajute angajatele farmaciei la înlăturarea zăpezii de pe trotuarul din fața imobilului, pe motiv că afecțiunile de care suferă nu îi permit să depună efort fizic. A. în vedere refuzul inculpatului de a răspunde în mod pozitiv solicitării formulate, reprezentanta părții vătămate nu l-a mai ajutat pe G. A. M. cu bani sau cu medicamente.
În semn de răzbunare, inculpatul a urmărit din spatele farmaciei zona de acces în interior, iar în data de (...) a pătruns înăuntru profitând de faptul că ușa nu era asigurată. În interior, a pătruns într-un birou unde a văzut pe scaun o poșetă, din interiorul căreia a sustras două portmonee. A părăsit repede locul faptei și s-a deplasat în apropierea farmaciei unde le-a deschis pentru a verifica ce conțin. Din interiorul acestora a luat suma de 31.500 lei, iar portmoneele le-a aruncat la un coș de gunoi.
Din banii sustrași a cumpărat obiecte de îmbrăcăminte, telefoane mobile, lănțișoare și inel de aur, ceas de mână și suma rămasă a depus-o la C. Din banii depuși a retras zilnic diferite sume de bani pe care le cheltuia în interes propriu.
Pentru a reține această stare de fapt, instanța a coroborat declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală și în faza judecății, când a recunoscut săvârșirea faptei, cu declarațiile reprezentantei părții vătămate date în faza de urmărire penală și în faza judecății, cu planșele foto și imaginile surprinse de camerele de supraveghere..
Din fișa de cazier judiciar a rezultat că G. A. M. a fost condamnat anterior de două ori pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, pedepsele fiind executate între anii 1994-1996, însă este cunoscut drept o persoană care a mai comis fapte asemănătoare, dosarul penal întocmit aflându-se pe rolul J. C.-N.
Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate în faza de urmărire penală și analizate anterior, instanța a constatat că în drept:
Fapta inculpatului G. A. M. care, în data (...), în jurul orelor 1900, profitând de faptul că ușa de intrare din spatele F.aciei „."; de pe C. F. din C.-N. era închisă, dar neasigurată, a pătruns în interior de unde a sustras dintr-o poșetă două portmonee, ce conțineau acte ce servesc legitimării și suma de 31.500 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin 1, art. 209 alin. 2 lit. b Cod penal.
Elementul material al faptei îl reprezintă luarea bunului mobil din detenția părții vătămate, iar forma de vinovăție cu care a fost săvârșită fapta este intenția directa, in accepțiunea art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a din C. penal, inculpatul prevăzând rezultatul si urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte. T., din probatoriul administrat reiese scopul însușirii pe nedrept a bunurilor mobile, acela al apropriațiunii, făptuitorul dispunând de acestea ca si cum ar fi fost proprietar, precum si lipsa consimțământului persoanelor vătămate, nefiind probat acordul acestora.
Chiar dacă inculpatul G. A. M. prezintă unele probleme de sănătate, având în vedere mobilul care a stat la baza săvârșirii faptei (în scop de răzbunare), modalitatea de executare a acesteia (prin urmărirea reprezentantei și a angajaților părții vătămate în vederea găsirii unei modalități de a pătrunde în interior), dar și modul de cheltuire a banilor
(pe bunuri care nu sunt de strictă necesitate - aur, telefoane mobile, ceas de mână etc., în mod calculat/rațional - depunerea la CEC și ulterior scoaterea periodică a unor sume de bani) instanța nu are vreun dubiu cu privire la existența discernământului în momentul săvârșirii faptei sau ulterior.
În vederea unei juste individualizări judiciare a pedepsei la care urmează să fie condamnat inculpatul și a modalității de executare a acesteia, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 C. penal, respectiv dispozițiile părții generale a C.ui penal, limitele de pedeapsă fixate în cadrul art. 208 alin. 1, a art. 209 alin.
2 lit. b din C. penal (de la 3 la 15 ani închisoare), modificate prin aplicarea prevederilor art. 3201 alin. 7 din C. de procedură penală, gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia, precum și persoana inculpatului.
Odată reținute dispozițiile art. 3201 alin. 7 din C. de procedură penală, limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea de furt calificat suferă modificări în sensul reducerii acestora cu o treime, situație în care acestea se situează între 2 ani închisoare și 10 ani închisoare.
Analizând modalitatea de comitere a faptei (pe timpul zilei, după o prealabilă urmărire a locului faptei, profitând de neatenția reprezentantei părții vătămate), precum și informațiile cu privire la persoana inculpatului (din fișa de cazier acestuia rezultă că a fost condamnat definitiv în trecut pentru comiterea altor infracțiuni de furt calificat, dar și că este judecat într-un alt dosar penal pentru săvârșirea unor fapte asemănătoare - ceea ce denotă o perseverență infracțională, dar și împrejurarea că nu a renunțat la comiterea de infracțiuni cu toate că a venit în contact cu organele judiciare prin derularea celuilalt proces penal), instanța a apreciat ca fiind ridicat gradul de pericol concret al faptei săvârșite de inculpat, astfel încât nu va reține vreo circumstanță atenuantă prevăzută la art. 74 alin. 1 din C. penal.
S-a reținut totuși ca și circumstanță atenuantă prevederile art. 74 alin. 2 din C. penal, respectiv afecțiunile de sănătate ale inculpatului - retardul mintal care este posibil să-l fi împiedicat pe G. A. M. să înțeleagă motivul refuzului reprezentantei părții vătămate de a-l susține material și financiar în continuare, să accepte că acest refuz este consecința propriilor acțiuni și nu a unei rele-voințe, dar și să conștientizeze importanța obținerii veniturilor în mod legal/pro-social, chiar dacă aceasta presupune depunerea unui minim efort fizic sau mintal.
În continuare, reținând că fapta există, a fost săvârșită de către inculpat și constituie infracțiune în sensul art. 17 Cod penal, în baza art.
345 alin.2 Cod procedură penală l-a condamnat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, 209 alin. 2 lit. b) Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. 2 din C. penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. d din C. penal la o pedeapsă de 10 luni închisoare, apreciind că aplicarea unei sancțiuni în acest cuantum este în măsură să contribuie la realizarea scopului coercitiv și reeducativ a legii penale prevăzut de art.52 Cod penal.
Conform dispozițiilor articolului 71, aliniatul 2 din C. penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea dreptului prevăzut în articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
În consecință, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din C. penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal. Instanța nu a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera c din C. penal întrucât inculpatul nu s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii de o funcție, profesie sau activitate.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, având în vedere circumstanțele comiterii infracțiunii (în scop de răzbunare, fără a aprecia ajutorul financiar și material primit anterior de la reprezentanta părții vătămate, cu o prealabilă pregătire, etc.), dar și faptul că inculpatul și-a menținut comportamentul infracțional în ciuda avertismentului pe care ar fi trebuit să îl reprezinte derularea celuilalt proces penal, instanța a apreciat că doar prin privarea de libertate a lui G. A. M. s-ar putea realiza efectul educativ al pedepsei aplicate prin prezenta sentință penală, dar mai ales ar putea fi motivat să renunțe la comiterea de infracțiuni.
Constată că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în cauză începând cu data de (...), motiv pentru care în temeiul art. 88 alin. 1 din C. penal dispune scăderea din pedeapsa de 10 luni închisoare a perioadei reținerii și arestului preventiv cuprinsă începând cu (...) până la zi.
În temeiul art. 350 alin. 1 din C. de procedură penală s-a menținut măsura arestului preventiv luată față de inculpat.
S-a constatat că partea vătămată SC C. F. I. SRL nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e din C. penal s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 30.390 lei reprezentând diferența dintre suma de bani sustrasă de la partea vătămată și suma de bani recuperată.
Instanța a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.
113 Cod penal, potrivit cărora măsura obligării la tratament medical poate fi dispusă față de făptuitorul care din cauza unei boli prezintă pericol pentru societate. În cauza de față, inculpatul G. A. M. a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală în dauna părții vătămate SC C. F. I. S. A. în vedere actele medicale depuse la dosar, mobilul și modalitatea săvârșirii faptei, se poate aprecia că acesta prezintă pericol pentru societate, existând riscul ca pe fondul bolii de care suferă, să se implice în comiterea altor fapte penale. În aceste condiții se impune obligarea la tratament medical a inculpatului, pentru înlăturarea stării de pericol pentru societate, respectiv pentru prevenirea săvârșirii de fapte penale în viitor. Astfel, în temeiul art. 113 din C. penal s-a dispus luarea față de inculpat a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical până la însănătoșire.
În temeiul art. 191 alin 1 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 220 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 20 lei reprezintă cheltuielile efectuate în cursul urmăririi penale, iar 200 lei cheltuielile efectuate pe parcursul cercetării judecătorești.
Împotriva soluției instanței de fond, au declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și inculpatul G. A. M.
Prin motivele scrise și orale procurorii au cerut majorarea sancțiunii aplicate de către instanța de fond, aceasta fiind prea blândă față de modul și condițiile de realizare a furtului calificat.
Apărătorul inculpatului a cerut prin recursul promovat reducerea pedepsei aplicate acestuia față de circumstanțele personale și față de cele reale referitoare la fapta.
Cu privire la recursul P.
Curtea examinând recursul promovat, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Judecătoria Cluj-Napoca prin recunoașterea sinceră a inculpatului conform art. 320 ind. 1 C.p.p., a reținut judicios starea de fapt, vinovăția inculpatului, elementele constitutive ale infracțiunii și încadrarea juridică a acesteia pe baza celor susținute de procuror, în faza de urmărire penală.
Potrivit art.72 din C. penal la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.
Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Sub aspectul individualizării pedepsei în speță, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.72 C., ținându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptei comise agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii sale, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului G. A. M., care a avut o atitudine sinceră cu privire la faptele comise, posedă antecedente penale dar fără a atrage starea de recidivă, așa cum rezultă din fișa de cazier, a colaborat cu organele judiciare.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.
Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului.
Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în C. penal român, art. - 52 alin.1 - , potrivit căruia
"scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni";.
La individualizarea tratamentului penal, instanța de recurs trebuie să efectueze o corectă analiză și evaluare a tuturor datelor concrete ale cazului, cât și a împrejurărilor săvârșirii faptelor, în raport cu criteriile prevăzute de art.72 C.
Pentru determinarea gradului de pericol social se ține cont de două etape. Mai întâi, se apreciază dacă gradul de pericol e suficient de ridicat pentru a fi în prezența unei infracțiuni. Apoi, se valorifică acest grad ținându-se cont de o scară de valori personală a fiecărui judecător.
Orice sancțiune produce efecte diferite asupra fiecărui inculpat în parte, în funcție de caracteristicile biologice, psihologice sau sociologice ale acestuia.
Dar, firește, în lumina criteriilor prevăzute de art.72 C., gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorilor.
Față de probele dosarului, Curtea reține că inculpatul a acționat în baza unui plan prestabilit, bine pus la punct, în condițiile în care intrase anterior de mai multe ori în incinta farmaciei, unde beneficiase de medicamente din partea angajaților, înduioșați de situația personală și materială a recurentului, astfel că profitând de încrederea acestora, a sustras geanta cu actele personale ale unei farmaciste, cauzându-i un prejudiciu de 31.500 lei rămas nerecuperat.
Așa fiind, modul de săvârșire al faptei, în condițiile în care inculpatul și în prezent este judecat pentru o infracțiune similară, având în antecedente activități de aceeași natură, dar care nu atrag recidiva, justifică pe deplin o pedeapsă mai severă care să contribuie la resocializarea sa viitoare pozitivă conform art. 72 și 52 C.
În aceste condiții, se va admite ca fondat în baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d C.p.p. recursul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria
Cluj-Napoca împotriva sentintei penale nr. 901 din 29 august 2012 a J. C.-N., pe care o va casa în latura penala si rejudecând în această limită va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 1 an și 1 lună închisoare în baza art 208 al 1, 209 al 2 lit b Cod penal cu art art 320 ind 1 Cod proc. penală si art 74, 76 Cod penal pentru infractiunea de furt calificat.
În baza art. 88 C., se va deduce din pedeapsă retinerea si arestul preventiv din 3 iulie 2012 la zi. Se va face aplicarea art 71 si 64 lit a teza a-II-a Cod penal. Se vor mentine restul dispozitiilor sentintei.
Se va stabili onorar apărător oficiu la 200 lei ce se achită Baroului de A. C. din FMJ pentru avocat C. A., conform art. 189 C.p.p.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului în recursul P., în baza art. 192 pct. 3 alin. 3 C.p.p.
Cu privire la recursul inculpatului G. A. M.
Curtea examinând modul în care instanța de fond a analizat critica privind individualizarea pedepsei principale aplicată recurentului, constată că nu a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, numai modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din C. penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea, fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare privative de libertate, prin prisma funcțiilor unei asemenea sancțiuni.
Curtea, în baza propriei analize, față de critica formulată în sensul reducerii cuantumului pedepsei consideră că nu se impune a se da curs celor susținute, deoarece nu s-ar putea da eficiență într-un mod prioritar circumstanțelor personale, în raport cu celelalte, față de regula examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor.
Curtea consideră că pedeapsa principală de 1 an și 1 lună închisoare, cu executare prin privare de libertate aplicată de către instanța de recurs, reprezintă o pedeapsă proporțională, atât cu gravitatea efectivă a faptei comise de recurent, concretizată prin modul în care acesta a acționat, prin comiterea unei acțiuni de sustragere pe timp de zi, din loc public, sustrăgând din incinta unei farmacii geanta cu bani și obiecte personale a unei angajate și ea reliefează periculozitatea excesivă a modului de operare al recurentului, cât și profilul socio-moral și de personalitate a inculpatului, a cărui atitudine în societate și procesuală în cauză, este negativă.
Față de modul concret de săvârșire a faptei, cuantumul pedepsei principale de 1 an și 1 lună închisoare, asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea sa, prin privare de libertate, va da posibilitate inculpatului, ca prin programele educaționale desfășurate și în mediu închis, cu valorificarea aptitudinilor acestuia, să conducă, chiar și prin restrângerea libertății presupusă de o asemenea modalitate de executare la conștientizarea consecințelor faptei sale, în vederea unei reinserții sociale reale a acestuia.
Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus față de gravitatea faptei comise, consecințele acesteia, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni, așa încât nu este incident cazul de casare invocat, respectiv art.385/9 pct.14 C.pr.pen.
În raport cu cele menționate, sentința instanței de fond este legală, fără a fi temeinică, fiind îndreptată sub acest aspect de către Curte, și verificându-se hotărârea atacată, instanța nu a constatat existența vreunui caz de casare ce s-ar fi putut invoca din oficiu potrivit art.385/9 alin.3 C.proc.pen.
Așa fiind, pentru motivele ce preced, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.proc.pen.
Se va obliga inculpatul să achite statului 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu, conform art. 192 alin. 2 C.p.p.
PENTRU ACESTE M.IVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
I. Admite recursul declarat de către P. de pe lângă J. C. N. împotriva sentintei penale nr. 901 din 29 august 2012 a J. C. N., pe care o casează în latura penala si rejudecând în această limită:
Condamna pe inculpatul G. A. M., fiul lui N. și S., născut la data de
(...) în C.-N., CNP 1.,
In baza art. 208 al.1, 209 al.2 lit.b Cod penal cu art. 320/1 Cod proc.penală si art. 74, 76 Cod penal pentru infractiunea de furt calificat la o pedeapsă de :
-1 an si 1 lună închisoare.
Deduce din pedeapsă retinerea si arestul preventiv din 3 iulie 2012 la zi.
Face aplicarea art. 71 si 64 lit.a teza a-II-a Cod penal. Mentine restul dispozitiilor sentintei.
Stabilește onorar apărător oficiu la 200 lei ce se achită Baroului de
A. C. din FMJ.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului în recursul P..
II. Respinge ca nefondat recursul inculptului G. A. M. impotriva aceleiași sentinte.
Obliga inculpatul să achite statului 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu.
Definitivă.
Pronuntata in ședința publică din 4 octombrie 2012.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER | |
M. B. | V. G. D. P. | D. S. |
red.PD/CA
4 ex. - (...)
jud.fond.M. D.
| ← Decizia penală nr. 373/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 276/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
