Decizia penală nr. 276/2012, Curtea de Apel Cluj

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

D. PENALĂ NR. 276/R/2012

Ședința publică din 21 februarie 2012

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : L. H.- judecător

JUDECĂTORI : I. M.

GREFIER : M. N.

M. Ș.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin

PROCUROR : S. DOBRESCU

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpata S. M., împotriva sentinței penale nr.1960 din 14 noiembrie 2011, pronunțată în dosar nr.(...) al J. G., inculpata fiind trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 2. al P. de pe lângă Judecătoria Gherla, pentru săvârșirea infracțiunilor de ";. de posesie";, faptă prevăzută și pedepsită de articolul 220 alineatul 1 din Codul penal și de ";. hotărârilor judecătorești";, faptă prevăzută și pedepsită de articolul 271 alineatul 2 din Codul penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata personal, asistată de apărătorul ales avocat DAN G., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, precum și apărătorul desemnat din oficiu, avocat S. M., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, partea civilă F. M., lipsă fiind partea civilă F. I.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra onorariului parțial în cauză.

Întrucât inculpata are apărător ales se constată încetat de drept mandatul apărătorului desemnat din oficiu, prin prezentarea apărătorului ales în fața instanței de recurs.

Curtea, se va pronunța asupra cererii apărătorului desemnat din oficiu privind onorariul parțial solicitat în cauză prin hotărâre.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al inculpatei solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal, schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni de tulburare de posesie și nerespectarea hotărârilor judecătorești aflate în concurs ideal într-o singură infracțiune de nerespectare a hotărârilor judecătorești, faptă prevăzută și pedepsită de art. 271 alin 2 Cod penal.

În subsidiar, solicită achitarea inculpatei în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie în temeiul art. 11 alin 2 lit a, raportat la prevederile art. 10 lit d Cod procedură penală și condamnarea acesteia pentru infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești la o pedeapsă situată sub minimul special, spre minimul general. Solicită totodată respingerea daunelor materiale solicitate în dosar de părțile civile, având în vedere lipsa absolută a oricărei dovezi a existenței și întinderii lor, în condițiile în care este unanim acceptat în doctrină și în practică că aceste daune trebuie să fie dovedite concret pentru a fi acordate. Oricum, este criticabilă soluția instanței de a estima ea însăși prejudiciul, prin apreciere, făcând presupuneri raportat la producția la hectar de grâu și porumb, cu atât mai mult cu cât aceste aprecieri se referă la suprafața de 5.700 mp, asta în condițiile în care din probele aflate la dosar rezultă că doar 13 ari puteau să fie lucrați, restul fiind teren apătos, mlăștinos.

Cât privește cererea principală, aceea de schimbare a încadrării juridice, arată că, după cum se observă și în practica judiciară pe care o anexează, respectiv D. nr. 505 din 28 septembrie 2010 a C. de A. O., în cazul art. 271 alin 2 Cod penal, infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești absoarbe infracțiunea de tulburare în posesie.

În condițiile în care terenul efectiv folosit a fost, potrivit probelor de la dosar de doar 13 ari, restul de până la 5700 mp fiind teren mlăștinos, gradul de pericol social al faptei, precum și atingerea adusă prin săvârșirea infracțiunii este mult mai mică. Solicită a se reține în cauză circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin 1 lit a și c. Cât privește lit c, arată că inculpata a recunoscut în totalitate fapta în materialitatea ei, având un comportament bun în familie și societate.

Reprezentantul parchetului arată că este discutabilă cererea de schimbarea încadrării juridice formulată în cauză de apărătorul inculpatei cu referire la acea decizie de la O., având în vedere că este vorba de două infracțiuni care au un cadru juridic diferit, fiind prevăzute și în capitole distincte cele două infracțiuni. Din acest punct de vedere reprezentantul parchetului ar merge pe soluția instanței de fond și se opune schimbării încadrării juridice. Î. chiar dacă s-ar merge pe această idee, nu s-ar impune achitarea inculpatei pentru infracțiunile de tulburare în posesie ci s-ar merge pe o singură infracțiune prevăzută de art. 271 Cod penal, așa că nu se justifică o soluție de achitare în cauză.

În ceea ce privește starea de fapt, aceasta este foarte clar stabilită prin probele administrate de instanța de fond, existând hotărâri ale instanțelor civile definitive și irevocabile, care îi dau dreptate părții vătămate, partea vătămată poseda și înainte acel teren, neexistând vreo problemă din acest punct de vedere, vinovăția fiind corect stabilită în sarcina inculpatei.

P. vătămată F. M. arată că, din moment ce i-a arat și i-a stricat terenul inculpata trebuie să-i plătească pagubele făcute. Solicită ca instanța să pună în vedere inculpatei să îi lase în pace, că a fost de ajuns de atâția ani de zile. I. caută scandal, intră abuziv pe teren, menționând că aceasta a mai fost pedepsită pentru același gen de fapte.

I. S. M. având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, cu consecința reducerii pedepsei, arătând că nu se face vinovată de săvârșirea faptelor care sunt reținute în sarcina sa. Arată că este pusă în posesie pe terenul tatălui său, folosind terenul din anul 1990.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 1960 din data de 14 noiembrie 2011, pronunțată în dosarul nr. (...) al J. G., s-a dispus condamnarea inculpatei S. M., fiica lui P. și I., născută la data de (...) în localitatea P., județul C., domiciliată în municipiul G., strada A., nr. 29, județul C., cetățenia română, căsătorită, studii 8 clase, pensionară, cu antecedente penale pentru care este reabilitată de drept, posesoare a cărții de identitate seria GX nr. 6., codul numeric personal 2., la pedeapsa de : a) 1 an 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, prevăzută de articolul 220 alineatul 1 din Codul penal, b) 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești, prevăzută de articolul 271 alineatul 2 din Codul penal.

S-au contopit pedepsele de la punctul 1 în pedeapsa mai grea de 1 an 10 luni închisoare, pe care o sporește cu 2 luni închisoare; în final 2 ani închisoare.

S-a suspendat condiționat executarea pedepsei precizate la punctul 2, pe durata termenului de încercare de 4 ani și s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor articolului 83 din Codul penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

S-a interzis inculpatei, pe durata executării pedepsei principale, dreptul prevăzut de articolul 64 alineatul 1 litera a), teza a II-a din Codul penal. Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, suspendă și executarea pedepsei accesorii precizate.

A fost obligată inculpata să achite părților civile F. M. și F. I., despăgubiri civile în sumă de 1.000 lei precum și suma de 1.400 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 200 lei reprezentând onorar pentru apărătorul din oficiu, avansată din fondurile M.ui Justiției, doamnei avocate H.-T. P.-E.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Gherla, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei S. M., pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, prevăzută de articolul 220 alineatul 1 din Codul penal și a infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești, prevăzută de articolul 271 alineatul

2 din Codul penal, cu aplicarea articolului 33 litera b) din Codul penal.

I. a recunoscut faptele, în materialitatea lor, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății dar a declarat că nu a săvârșit nici o infracțiune, terenul din litigiu fiind în proprietatea sa.

Analizând probele aflate la dosar precum și normele juridice în vigoare, instanța de fond a reținut următoarele:

I. La data de (...), în baza Legii nr. 18/1991, numitei D. R. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 5.700 nr teren, situat în extravilanul satul B., corn. Mintiu-Gherlii, tarlaua 27, parcela 11, având ca vecinătăți: la N. - drum, la Est - F. A., la Sud - cale C.F.R., la V. - D. G., fiindu-i eliberat titlul de proprietate nr. 2. din (...).

D. R. a fost pusă în posesia terenului, conform procesului-verbal din (...).

La data de (...), D. R. a încheiat cu părțile vătămate F. I. și F. M. un contract de vânzare-cumpărare, autentificat la B. N. P. F. G. din mun. G., cu nr. 985/(...), având ca obiect terenul menționat mai sus. în contract s-a precizat că vânzătoarea se afla în posesia de fapt a terenului înstrăinat, iar cumpărătorii au intrat, la data autentificării contractului ((...)), în posesia de fapt a terenului. Fila 23

Părțile vătămate F. I. și F. M. nu și-au înscris imobilul dobândit în cartea funciară deoarece acesta era revendicat de către inculpata S. M. și de către soțul acesteia S. A. Aceștia din urmă pretindeau că sunt proprietarii terenului cu suprafață de 5.700 m~ din satul B., tarlaua 27, parcela 11, teren care figura în titlul de proprietate nr. 2./(...) eliberat urmașilor lui M. L., printre care se număra și M. G. - antecesorul lui S. A. F. 16-17,20-22

II. Legalitatea celor două titluri de proprietate (nr. 8329/1829/ (...) - al lui D. R. și nr. 2./(...) - al antecesorului lui S. A.) a fost verificată și clarificată definitiv și irevocabil prin sentința civilă nr. 8. a J. G. și prin sentința civilă nr. 1. a J. G.

Prin sentința civilă nr. 8. a J. G., menținută prin decizia nr. 1. a T. C. și prin decizia nr. 4. a C. de A. C. s-a stabilit că titlul de proprietate eliberat lui D.

R. pentru suprafața de 5.700 m2, tarlaua 27 parcela 11 în extravilanul satului

B., a fost emis în mod legal, cu respectarea Legii nr. 18/1991, iar D. R. a fost îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru acea suprafață de teren. F. 37-38

Prin sentința civilă nr. 1. a J. G., menținută prin decizia nr. 6. a C. de A.

C. și prin decizia nr. 2. a C. de A. C. s-a anulat titlul de proprietate nr. 2./(...) emis pe numele lui M. G. (antecesorul lui S. A.) și a celorlalți moștenitorilor ai lui M. L., titlu în care era menționată suprafața de 5.700 m2, tarlaua 27, parcela 11 din extravilanul satului B. F. 28-30, 34-36

III. Prin sentința civilă nr. 7. din data de (...), pronunțată în dosarul civil nr. 1. al J. G. având ca obiect revendicare, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1. din (...) a T. C. s-a constatat faptul că D. R. a fost cea îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5.700 m2, tarlaua

27 parcela 11 din satul B. și că este valabil contractul de vânzare-cumpărare dintre D. R. și părțile vătămate F. I. și F. M. F. 16-17, 20-22

Instanța civilă a reținut că inculpații S. A. și S. M. au fost somați de mai multe ori să părăsească terenul părților vătămate F. I. și F. M. dar inculpații au continuat să cultive terenul cu porumb, floarea-soarelui, grâu, fasole, iar într- un an au dat foc ierbii de pe o parte din teren.

În cauza civilă a fost întocmită o expertiză tehnică judiciară topografică de către expertul S. A., care a identificat la fața locului terenul în suprafață de

5.700 m din tarlaua 27, parcela 11, teren care a fost cumpărat de către părțile vătămate F. I. și F. M. de la D. R. E. a stabilit că terenul respectiv se identifică la fața locului cu cel înscris în titlul de proprietate al lui D. R. și că numiții S. A. și S. M. ocupă acel teren.

Constatând că părțile vătămate F. I. și F. M. sunt titularii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5.700 m2 teren situat în satul B., corn. Mintiu-Gherlii, tarlaua 27, parcela 11, Judecătoria Gherla a hotărât următoarele:

„Admite acțiunea civilă formulată de reclamanții F. I. și F. M., domiciliați în

G., str. L., nr. 8,jud. C., împotriva paraților S. A. și S. M., domiciliați în G., str. A., nr. 29,jud. C. și în consecință:

Obligă pârâții să lase în deplină posesie și folosință terenul situat în loc.

B., în suprafață de 5.700 mp, înscris în titlul de proprietate nr. (...), tarlaua 27, parcela 11.

Obligă pârâții să achite în favoarea reclamanților suma totală de 2.000

RON, reprezentând contravalaorea folosului de tras pentru suprafața de teren descrisă mai sus. " Fila 17

Sentința civilă nr. 7. a J. G. a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului formulat de inculpata S. M. și de S. A. (decizia civilă nr.

1. din (...) a T. C.). Fila 22

În baza sentinței nr. 2. din (...) a J. G., la data de (...) părțile vătămate F. I. și F. M. și-au intabulat în cartea funciară dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 5.700 m2, din extravilanul satul B., tarlaua 27, parcela 11, înscris în titlul de proprietate nr. (...) emis la (...). F. 24, 26-27, 61-

62

IV. Sentința civilă nr. 7. a J. G., definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1. a T. C., a fost pusă în executarea de către părțile vătămate F. I. și F. M. prin intermediul B. executorului judecătoresc Lungu Răzvan din mun. G.

(dosar execuțional nr. 41/2008). F. 18-19

La data de (...), în baza sentinței menționate mai sus și a expertizei efectuate în cauză, executorul judecătoresc Lungu Răzvan, însoțit de expertul judiciar S. A., jandarmi și părțile vătămate F. I. și F. M. s-au deplasat la terenul în suprafață de 5.700 m2 situat în extravilanul satului B., com. Mintiu- Gherlii, tarlaua 27, parcela 11.

La fața locului a fost prezentă inculpata S. M. E. judecătoresc i-a adus la cunoștință inculpatei S. M. - în calitate de debitoare în dosarul execuțional, calitatea și scopul în care este prezent acolo, după care conform procedurii legale a somat-o pe inculpata S. M. să părăsească de îndată terenul. inculpata S. M. i-a spus executorului judecătoresc că nu este de acord cu punerea în posesie a părților vătămate F. I. și F. M. și că nu va respecta prevederile sentinței civile nr. 7. a J. G., indiferent ce consecințe negative va avea de suferit din această cauză. F. 19, 84-85, 64-66, 148-150, 5-6, 11

I. S. M. a fost atenționată în mod expres de către executorul judecătoresc asupra consecințelor legale pe care le va suporta în cazul nerespectării punerii în posesie a părților vătămate F. M. și F. I.

E. judecătoresc Lungu Răzvan a procedat la identificarea terenului conform sentinței susmenționate și cu ajutorul celor de față a predat și a pus în posesia terenul pe F. M. și F. I. Cu acel prilej s-au bătut țăruși pe limitele de est, vest, nord și sud ale terenului. F. 19

Deși a fost prezentă la efectuarea acestor operațiuni, inculpata S. M. a refuzat să semneze procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc, aspect care a fost consemnat în cuprinsul înscrisului respectiv fila 19, 5-6, 1, 148-150

Prin sentința civilă nr. 2. a J. G. s-a respins contestația la executare formulată de inculpata S. M. și de soțul ei S. A., prin care s-a solicitat anularea actelor și formelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr.

41/2008 al B. E.ui Judecătoresc Lungu Răzvan, în baza sentințelor nr. 7. a J. G., cu privire la predarea terenului în suprafață de 5.700 m2, situat în satul B., corn. Mintiu Gherlii, tarlaua 27, parcela 11. în sentința civilă nr. 2. a J. G. este menționată susținerea inculpatei S. M. făcută în ședința publică din data de

(...), aceasta arătând că „orice s-ar întâmpla nu vor preda acest teren ". Fila 39

V. Din toamna anului 2008 și până în luna iulie 2011 inculpata S. M. a ocupat și a efectuat în mod constant lucrări agricole pe terenul părților vătămate F. M. și F. I., cu suprafața de 5.700 m2, situat în extravilanul satul B., corn. Mintiu-Gherlii, tarlaua 27, parcela 11, având ca vecinătăți: la N. - drum, la Est -F. A., la Sud - cale C.F.R., la V. - D. G. în acest mod, inculpata S. M. le-a împiedicat pe părțile vătămate F. I. și F. M. să folosească terenul pe care acestea îl dețineau în baza sentinței civile nr. 7. a J. G., definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1. a T. C.

Pentru efectuarea lucrărilor agricole specifice înființării și întreținerii culturii de cereale (arat, discuit, recoltat etc.) inculpata S. M. a apelat la serviciile unor deținători de utilaje agricole, cărora le dădea asigurări că acel teren este proprietatea sa. în fiecare an, semănarea terenului s-a executat manual, de către inculpata S. M.

Culturile agricole de cereale au fost înființate sau au putut fi recoltate de inculpata S. M. numai de pe o parte a terenului (circa 13 arii din totalul de

5.700 m2) deoarece restul suprafeței era o porțiune apătoasă, pe care nu creșteau cereale, dar care putea fi folosită pentru producția de fân.

V. a) În toamna anului 2008, inculpata S. M. l-a rugat pe martorul S. G., zis Șucu, care are o gospodărie în satul B., să are cu tractorul suprafața de circa 13 ari (porțiunea de teren situată lângă drumul național, care nu este apătoasă) din terenul cu suprafața totală de 5.700 m2 - tarlaua 27, parcela 11, iar martorul a efectuat lucrarea. în aceeși toamnă, în timp ce inculpata S. M. semăna grâul, cu mâna, pe porțiunea care a fost arată în prealabil, martorul S. G. a efectuat cu tractorul operațiunea de discuire a terenului, la solicitarea inculpatei.

În luna iulie 2009 inculpata S. M. 1-a rugat pe martorul S. G. să secere terenul semănat cu grâu în toamna anului precedent pe terenul menționat mai sus. Conform înțelegerii, martorul S. G. s-a deplasat cu combina proprie la terenul respectiv, unde s-a întâlnit cu inculpata S. M. care era pregătită cu saci pentru transportul grâului și cu o folie din plastic pe care urma să fie descărcat grâul din combină. Când martorul S. G. a intenționat să intre cu combina pe teren și să înceapă seceratul, a văzut-o pe partea vătămată F. M., care era însoțită de fiica sa - martora F. Ana M. P. vătămată F. M. i-a spus martorului S. G. că acel teren îi aparține și că dacă va secera grâul, o va face pentru ea, și nu pentru inculpata S. M. M. S. G. i-a spus părtii vătămate F. M. că a fost chemat să recolteze grâul de către inculpata S. M. și înțelegând că sunt probleme în legătură cu terenul, martorul a refuzat să mai secere grâul în ziua respectivă. După circa 15 minute martorul S. G. 1-a văzut pe lucrătorul de poliție ajuns la fața locului în timp ce discuta cu partea vătămată F. M. și cu inculpata S. M. și a auzit cearta dintre acestea. După câteva zile, inculpata S. M. s-a deplasat în B., la locuința martorului S. G. și i-a spus că a rezolvat problema terenului, insistând ca martorul să-i recolteze grâul, iar în aceste condiții martorul a acceptat solicitarea inculpatei. S. G. s-a deplasat din nou cu combina agricolă la terenul din tarlaua 27, parcela 11 și a secerat grâul în prezența inculpatei S. M., apoi 1-a descărcat din combină pe o folie de pastic, în apropiere de gospodăria lui D. I. din satul B.

Părțile vătămate F. I. și F. M. au cosit în vara anului 2009 iarba care creștea pe porțiunea apătoasă a terenului, însă inculpata S. M. a dat foc la miriștea rămasă pe terenul de pe care a recoltat grâul, iar focul s-a extins și a distrus iarba cosită de părțile vătămate.

Starea de fapt reținută mai sus, referitoare ocuparea terenului de către inculpata S. M. în perioada cuprinsă între toamna anului 2008 și vara anului

2009, rezultă prin coroborarea declarațiilor părții vătămate F. M. (filele 10, 64-

66) și ale părtii vătămate F. I. (filele 84-85), cu declarațiile inculpatei S. M.

(filele 5-6, 11), declarația martorului S. G. (filele 92-94), declarația martorei F. Ana M. (filele 86-87), declarația martorei B. V. (filele 88-89), declarația martorului P. V. (filele 90-91) și declarația martorului B. L. (filele 95- 96).

I. S. M. a recunoscut că a arat, a semănat și a recoltat terenul din tarlaua 27, parcela 11 în toamna anului 2008 și în vara anului 2009, dar a precizat că terenul a fost cultivat cu orzoaica, iar cultura cu grâu la care au făcut referire martorii și părțile vătămate, inculpata a înființat-o în anul precedent (toamna anului 2007) și a recoltat-o în vara anului 2008. F. 148-150

V.b) În toamna anului 2009, la solicitarea inculpatei S. M., martorul S. G. a arat cu tractorul circa 13 ari (partea dinspre drumul național a terenului, care nu este apătoasă) din suprafața totală de 5.700 m2 - tarlaua 27, parcela

11. în primăvara anului 2010, tot la solicitarea inculpatei S. M., același martor

S. G. s-a deplasat cu tractorul și cu utilajul pentru discuit la terenul cu suprafața de 5.700 m2, tarlaua 27, parcela 11, iar în timp ce inculpata S. M. semăna manual, cu orz, porțiunea care a fost arată în toamna anului precedent, martorul S. G. a efectuat cu tractorul operațiunea de discuire. în luna iulie 2010 la solicitarea și în prezența inculpatei S. M., același martor S. G. a recoltat cu combina proprie, orzul semănat în primăvara aceluiași an. P. de teren care nu a fost cultivată de inculpată cu orz și pe care a crescut iarbă a fost cosită și recoltată de către părțile vătămate F. M. și F. I., aceștia apelând pentru această aparține la un cetățean care deținea o motocositoare.

Starea de fapt reținută mai sus, referitoare la ocuparea terenului de către inculpata S. M. în perioada cuprinsă între toamna anului 2009 și vara anului

2010 rezultă prin coroborarea declarațiilor părții vătămate F. M. (filele 10, 64-

66) și ale părții vătămate F. I. (filele 84-85), cu declarațiile inculpatei S. M. (filele 5-6, 11, 148-150), declarația martorei V. Ana (fila 13), declarația martorului V. L. (fila 14), declarațiile martorului S. G. (filele 15, 92-94), declarația martorei B. V. (filele 88-89), declarația martorului P. V. (filele 90-91) și declarația martorului B. L. (filele 95-96).

V.c) În toamna anului 2010, părțile vătămate F. I. și F. M. au intenționat să lase nearată întreaga suprafața de 5.700 m2 de teren din extravilanul satului B., tarlaua 27, parcela 11, pentru a crește iarbă, pe care să o folosească ca nutreț la animale, însă au fost împiedicați de inculpata S. M. A. s-a întâlnit în municipiul G. cu martorul S. G. și i-a solicitat să îi are cu tractorul întreaga suprafață de teren 5.700 m2, tarlaua 27, parcela 11, asigurându-l că este proprietara terenului, iar martorul a acceptat și a efectuat lucrarea solicitată de inculpată, la începutul lunii decembrie 2010.

În luna martie 2011, inculpata S. M. s-a deplasat la locuința martorului S. G., în satul B. și 1-a rugat insistent să îi semene cu orz terenul pe care martorul a efectuat arătura în toamna anului trecut. M. S. G. a refuzat solicitarea inculpatei deoarece cu puțin timp înainte a fost audiat la poliție și a aflat că sunt probleme în legătură cu proprietatea terenului situat în tarlaua

27, parcela 11.

În aceste condiții, inculpata S. M. a apelat la serviciile numitului Z. R., care deținea un tractor cu disc și astfel, în luna aprilie 2011, inculpata S. M. a semănat cu orz, personal, cu mâna, terenul menționat mai sus, iar în aceeași zi tractoristul solicitat de inculpată a efectuat discuirea terenului. însămânțarea terenului a fost constatată de partea vătămată F. M. la fața locului, ocazie cu care aceasta a aflat din discuții cu persoanele care au gospodării în apropierea terenului, că inculpata S. M. a semănat terenul.

La data de (...) a fost efectuată o cercetare la fața locului de către organele de poliție, în prezența inculpatei S. M., a părților vătămate F. I. și F.

M. și a membrilor Comisiei locale de fond funciar din Comuna Mintiu-Gherlii

(Balici M. - viceprimar, Feher G. - inginer) din care a reieșit că terenul cu suprafața de 5.700 m2 teren, situat în extravilanul satul B., corn. Mintiu- Gherlii, tarlaua 27, parcela 11, având ca vecinătăți: la N. - drum, la Est - F. A., la Sud - cale C.F.R., la V. - D. G. este cultivat parțial cu orzoaica, pe o porțiune de 20 % din totalul suprafeței. inculpata S. M. a recunoscut de față cu cei prezenți că ea a înființat cultura respectivă.

Starea de fapt reținută mai sus, referitoare la ocuparea terenului de către inculpata S. M. în perioada cuprinsă între toamna anului 2010 și vara anului

2011 rezultă prin coroborarea declarațiilor părții vătămate F. M. (f.3, 10, 64-

66) și ale părții vătămate F. loan (f.4, 84-85), cu declarațiile inculpatei S. M. (f.

5-6, 11, 148-150), cu declarația martorei V. Ana (f.13), declarația martorului V. L. (f.14), declarațiile martorului S. G. (f.15, 92-94), declarația martorei B. V. (f.88-89), declarația martorului P. V. (filele 90-91), declarația martorului B. L. (f.95-96), proces-verbal de cercetare la fața locului, planșă fotografică și schiță (f. 72-82).

I. S. M. a declarat că la finalul lunii iulie 2011 intenționează să recolteze cultura de orz de pe acel teren (f.148-150)

Din declarațiile inculpatei S. M. rezultă că în anul 2008 avea cunoștință despre procesul civil care a avut ca obiect revendicarea de către părțile vătămate F. loan și F. M. a terenului cu suprafața de 5.700 m2, situat în extravilanul satul B., corn. Mintiu-Gherlii, tarlaua 27, parcela 11, având ca vecinătăți: la N. -drum, la Est - F. A., la Sud - cale C.F.R., la V. - D. G., înscris în titlul de proprietate nr. 2. din (...). De asemenea, inculpata S. M. cunoaștea faptul că acțiunea în revendicare a părților vătămate a fost admisă și că acestea au fost puse în posesie de către executorul judecătoresc Lung Răzvan, în baza sentinței civile nr.7. a J. G., definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1. a T. C. inculpata S. M. a declarat că din 1991 în fiecare an a arat și a semănat acel teren, că nu va respecta hotărârile susmenționate și nicio altă hotărâre ,,pentru că nu sunt legale și adevărate" și că va împiedica orice persoană să folosescă acel teren, afirmând că ,, terenul este al nostru și nu las pe nimeni pe teren ".(f.5-6, 11, 80-82, 148-150

VI. Infracțiunea de tulburare de posesie are ca obiect juridic special relațiile sociale referitoare la posesia asupra bunurilor imobile și presupune în primul rând o acțiune de ocupare a unui imobil aflat în posesia altuia. A ocupa înseamnă a-1 lua în stăpânire. Nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie dacă se stabilește că partea vătămată nu a posedat niciodată suprafața de teren în litigiu, deoarece aceasta s-a aflat în posesia de fapt a inculpatului.

Instanța a apreciat că susținerea inculpatei S. M. că a folosit terenul cu suprafața de 5.700 irf, situat în extravilanul satul B., tarlaua 27, parcela 11, în fiecare an din 1991 și până în 2011 este doar parțial adevărată, deoarece există dovezi că după cumpărarea terenului de la D. R. de către părțile vătămate F. loan și F. M., acestea din urmă au avut și ele posesia terenului și au ocupat acel teren, anterior datei la care au fost puse în posesie de către executorul judecătoresc ((...)).

Astfel, constatând că F. loan a cosit iarba de pe teren și a transportat-o la domiciliu, S. M. și soțul S. A. au solicitat tragerea acestuia la răspundere penală pentru fapta de tulburare de posesie, iar Judecătoria Gherla a dispus prin sentința penală nr. 239/2006 din (...) achitarea lui F. I. deoarece din probe a rezultat că acesta a acționat fără vinovăție, în baza unui titlu de proprietate valabil. Fila 43

Folosirea terenului de către F. I. și F. M. anterior punerii lor în posesie de către executorul judecătoresc rezultă și din sentința penală nr. 1273/2005 din

0 (...) a Judecătorie G., prin care s-a respins plângerea lui S. A. și S. M. împotriva rezoluției procurorului din dosarul nr. 225/P/2005 al P. de pe lângă

Judecătoria Gherla, dosar în care F. I. și F. M. au fost acuzați că în toamna anului 2004 au ocupat terenul cu suprafața de 5.700 m2 de pe raza satului B.

- tarlaua 27, parcela 11. Fila 44

În cauza de față, este dovedit în mod cert că părțile vătămate F. I. și F.

M. aveau posesia terenul, cel puțin din data de (...), când au fost puse în posesie de către executorul judecătoresc. Așa cum s-a reținut în practica judiciară, există fapta de tulburare de posesie atunci când partea vătămată a depus toate diligentele ce se cer unui bun posesor, întrunind ambele condiții ale posesiei, atât animus - voința de a deține și poseda terenul, exprimată în demersurile făcute pentru obținerea titlului de proprietate apoi pentru apărarea acestuia în procesele civile purtate cu inculpații, cât și corpus - elementul material al posesiei, intrând în posesia efectivă a terenului prin punerea în posesie efectuată de executorul judecătoresc (D. penală nr.

684/R/2010 din (...) a C. de A. C., fila 147

Condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de tulburare de posesie și nerespectarea hotărârilor judecătorești, atunci când inculpatul ocupă și împiedică partea vătămată să folosească terenul cu care aceasta din urmă a fost pusă în posesie de către executorul judecătoresc în baza unei hotărâri judecătorești, este o soluție legală și temeinică, validată de jurisprudență. (D. penală nr. 684/R/2010 din (...) a C. de A. C., D. penală nr.

157/R/2010 din (...) a C. de A. C.). F. 137-141, 142-147

Starea de fapt reținută mai sus este dovedită cu următoarele probe administrate în cursul urmăririi penale: act de sesizare (f.1), declarații parte vătămată F. M. (f.3, 10, 64-66), declarație parte vătămată F. I. (f.4, 84-85), declarații făptuitor/inculpat S. M. (f.5-6, 11, 148-150), declarație martor V. Ana (f.13), declarație martor V. L. (f.14), declarații martor S. G. (f.15, 92-94) declarație martor F. Ana M. (f.86-87, declarație martor B. V. (f.88-89), declarație martor P. V. (f.90-91), declarație martor B. L. (f.95-96), proces-verbal de cercetare la fața locului, planșă fotografică și schiță (f.72-82), copii sentința civilă nr. 7. a J. G., decizia civilă nr. 1. a T. C. (f.16-17, 20-

22), proces-verbal de punere în posesie de către executorul judecătoresc (f.19), proces-verbal stabilire cheltuieli de executare (f.18), copie sentința civilă nr. 2. a J. G. (f.39), copie sentința civilă nr. 2. a J. G. extras de carte funciară (f.26-

27, 61-62), copie sentința penală nr. 1273/2005 a Judecătorie G. (f.44), copie sentința penală nr. 239/2006 a J. G. (f.43), titlul de proprietate nr. 2. din (...) f.25), proces-verbal de punere în posesie din (...) (f.83), contract autentificat de vânzare-cumpărare (f.23), plan amplasament și delimitare imobil (f.24), titlul de proprietate nr. 2. din (...) (f.57), adeverința nr. 84/(...) (f.55), copii sentința civilă nr. 1. a J. G., decizia nr. 2. a C. de A. C. (f.28-30, 34-36), copie decizia civilă nr. 4. a C. de A. C., F. 37-38 și proces-verbal prezentare material de urmărire penală (f.148-150). De asemenea, în cursul judecății s-au administrat următoarele probe: declarația inculpatei (f.21) și declarațiile martorilor (f.31-

37). Din coroborarea acestor probe reiese că inculpata se face vinovată de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată.

În drept, fapta inculpatei S. M. care în perioada noiembrie 2008 -iulie

2011 a ocupat fără drept terenul cu suprafața de 5.700 m2 situat în extravilanul satul B., corn. Mintiu-Gherlii, tarlaua 27, parcela 11, având ca vecinătăți: la N. - drum, la Est - F. A., la Sud - cale C.F.R., la V. - D. G., menționat în titlul de proprietate nr. 2. din (...), teren aflat în posesia părților vătămate F. loan și F. M. în baza sentinței civile nr. 7. a J. G., definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1. a T. C. și a procesului-verbal de punere în posesie întocmit de executorul judecătoresc la data de (...), inculpata efectuând fără consimțământ sau aprobare prealabilă primită în condițiile legii diverse lucrări agricole pe acel teren (arat, semănat, recoltat), întrunește elementele constitutive ale infracțiuni de tulburare de posesie, faptă prev. de art. 220 alin.

1 din C. pen.

Fapta inculpatei S. M. care în perioada noiembrie 2008 - iulie 2011 a împiedicat părțile vătămate F. loan și F. M. să folosească terenul cu suprafața de 5.700 m2, situat în extravilanul satul B., corn. Mintiu-Gherlii, tarlaua 27, parcela 11, având ca vecinătăți: la N. - drum, la Est - F. A., la Sud - cale C.F.R., la V. - D. G., menționat în titlul de proprietate nr. 2. din (...), teren deținut de părțile vătămate în baza sentinței civile nr. 7. a J. G., definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1. a T. C., inculpata ocupând și efectuând diverse lucrări agricole pe acel teren (arat, semănat, recoltat) întrunește elementele constitutive ale infracțiuni de nerespectarea hotărârilor judecătorești, faptă prev. de art. 271 alin. 2 din C. pen.

Cele două fapte au fost săvârșite de inculpata S. M. prin aceeași acțiune

- constând în ocuparea terenului aflat în posesia părților vătămate, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 33 lit. b) din C. pen., privind concursul ideal de infracțiuni.

La individualizarea pedepsei ce s-a stabilit inculpatei pentru fiecare infracțiune, instanța a avut în vedere următoarele criterii prevăzute de articolul

72 din Codul penal: a) gradul de pericol social al faptei, care este relativ ridicat raportat la durata mare în timp a faptei săvârșite; b) persoana inculpatei, care a mai fost condamnată la închisoare în anul 1997 dar este reabilitată (fila 12 din dosarul de urmărire penală) și are o comportare relativ bună în familie și societate; c) limitele speciale ale pedepsei pentru fiecare infracțiune.

În baza acestor elemente, instanța de fond a stabilit inculpatei o pedeapsă de 1 an 10 luni ani închisoare pentru infracțiunea de tulburare de posesie și o pedeapsă de 1 an 6 luni închisoare pentru infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 litera b) din Codul penal, se vor contopi pedepsele de mai sus în pedeapsa mai grea de ani închisoare, care a fost sporită cu 2 luni închisoare; în final 2 ani închisoare.

Deoarece inculpata nu a mai fost condamnată, pedeapsa aplicată nu este mai mare de 2 ani închisoare, iar inculpata a avut o comportare relativ sinceră în cursul procesului penal, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, astfel că, în temeiul art.81 și art.82 din Codul penal, a suspendat condiționat executarea pedepsei de 2 ani închisoare, pe durata termenului de încercare de 4 ani.

În temeiul art. 359 alin. 1 din Codul de procedură penală, s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor articolului 83 din Codul penal, a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 din Codul penal, văzând și hotărârea din 28 septembrie

2004 emisă de Curtea E. a D. O. în cauza S.u și Pârcălab împotriva României precum și decizia nr.74/2007 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - S. U. într-un recurs în interesul legii, instanța de fond a apreciat în baza criteriilor prev. de art. 71 alin. 3 din Codul penal, că se justifică numai interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. a), teza a II-a din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei, astfel că a procedat în consecință.

În temeiul art. 71 alin. 5 din Codul de procedură penală, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 din Codul penal.

Persoanele vătămate F. I. și F. M. s-au constituit părți civile pentru suma de 1.000 lei (f. 1 din dosarul de urmărire penală), pretenții ce au fost menținute și în instanță (f. 22).

Conform art.112 din Codul de procedură civilă, reclamantul trebuie să indice în cererea de chemare în judecată motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea și să depună o dată cu cererea de chemare în judecată și probele necesare. De asemenea, conform art. 129 alin. 1 din Codul de procedură civilă, părțile au obligația … să-și probeze pretențiile și apărările. Instanța a pus în vedere părții civile, să depună la dosar toate probele necesare dovedirii pretențiilor civile și să îndeplinească dispozițiile specifice din art. 112

și 129 alin. 1 din codul de procedură civilă (la data de (...), fila 22) P. civilă nu și-a îndeplinit obligațiile legale vizând dovedirea pretențiilor civile, respectiv nu a depus nici o probă.

Așa cum s-a arătat în practica judiciară (Curtea de A. C.-secția penală și de minori, decizia nt. 412/(...), publicată în Buletinul Curților de A., nr. (...), paginile 183-186), conform jurisprudenței C. Europene a D. O., partea civilă poate obține rambursarea prejudiciului material în măsura în care s-a stabilit realitatea acestuia precum și caracterul rezonabil al cuantumului, în virtutea dreptului la un proces echitabil al părții civile reglementat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor și, conform principiului rolului activ pe care trebuie să-l aibă judecătorul în soluționarea cauzelor, principiu înscris în articolul 4 din Codul de procedură penală. Dacă legislația națională nu permite o rezolvare judicioasă a dosarului, magistrații trebuie să suplinească administrarea probelor și motivarea hotărârii, prin normele dreptului european, putând stabili „în echitate’’ o sumă corespunzătoare în favoarea părții civile (cauza Comingersoll c. Portugalia, CEDO 2000). Evaluarea prejudiciului se poate face și prin raportarea la situații similare, prin apreciere.

Având în vedere cele arătate, instanța de fond a constatat că, așa cum s- a arătat mai sus, terenul din litigiu are suprafața de 5.700 metri pătrați și a fost folosit de către inculpată din toamna anului 2008 până în iulie 2011. Din declarațiile martorilor reiese că acest teren are o fertilitate bună, fiind semănat cu grâu și porumb. Instanța nu dispune de date certe privind producția la hectar și prețurile practicate în zona unde se află terenul însă apreciază că, și în condițiile în care s-ar fi obținut recolte mici de pe teren, este rezonabil să se creadă că, în cei 3 ani cât au fost lipsiți de folosința terenului, părțile civile ar fi putut obține un venit (diferența dintre cheltuielile efectuate cu recolta și prețul obținut pe recoltă) de minimum 1.000 lei. Prejudiciul nu a fost recuperat, astfel că în temeiul art. 14 alin. 3 lit. b) din Codul de procedură penală și al art. 998 din Codul civil, inculpata a fost obligată să achite părților civile, despăgubiri civile în sumă de 1.000 lei.

Văzând și dispozițiile art. 189 și ale art. 191 alin. 1 din Codul de procedură penală.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs inculpata,solicitând prin apărătorul său casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal, schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni de tulburare de posesie și nerespectarea hotărârilor judecătorești aflate în concurs ideal într-o singură infracțiune de nerespectare a hotărârilor judecătorești, faptă prevăzută și pedepsită de art.

271 alin 2 Cod penal.

În subsidiar,s-a solicitat achitarea inculpatei în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie în temeiul art. 11 alin 2 lit a, raportat la prevederile art. 10 lit d Cod procedură penală și condamnarea acesteia pentru infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești la o pedeapsă situată sub minimul special, spre minimul general. Solicită totodată respingerea daunelor materiale solicitate în dosar de părțile civile, având în vedere lipsa absolută a oricărei dovezi a existenței și întinderii lor, în condițiile în care este unanim acceptat în doctrină și în practică că aceste daune trebuie să fie dovedite concret pentru a fi acordate. Oricum, este criticabilă soluția instanței de a estima ea însăși prejudiciul, prin apreciere, făcând presupuneri raportat la producția la hectar de grâu și porumb, cu atât mai mult cu cât aceste aprecieri se referă la suprafața de 5.700 mp, asta în condițiile în care din probele aflate la dosar rezultă că doar 13 ari puteau să fie lucrați, restul fiind teren apătos, mlăștinos.

Analizând sentința atacată,pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reține următoarele:

Pe baza probatoriului administrat în cauză,prima instanță a reținut o stare de fapt corectă,corespunzătoare adevărului,din care a reieșit vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunilor de tulburare de posesie, faptă prevăzută și pedepsită de articolul 220 alineatul 1 din Codul penal și de nerespectarea hotărârilor judecătorești faptă prevăzută și pedepsită de articolul 271 alineatul

2 din Codul penal,cu aplic.art.33 lit.a C.

De asemenea,încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpată (care în esență a recunoscut faptele în materialitatea lor,contestând însă posesia părților vătămate) este legală,în mod corect instanța reținând ambele infracțiuni în sarcina inculpatei,cele două infracțiuni având obiecte juridice diferite,respectiv tulburarea de posesie -. sociale referitoare la posesia bunurilor imobile,iar nerespectarea hotărârilor judecătorești-relațiile sociale care asigură autoritatea hotărârilor judecătorești,ambele valori apărate de lege prin textele menționate fiind încălcate prin faptele inculpatei.

Trecând apoi la sancționarea inculpatei,instanța de fond a avut în vedere toate criteriile generale prev. de art.72 C. ,respectiv atât circumstanțele reale ale cauzei, cât și circumstanțele personale ale inculpatei respectiv gradul de pericol social al infracțiunilor ,modalitatea de comitere,urmările faptelor,dar și atitudinea sinceră a acesteia,instanța analizând temeinic și argumentând judicios toate aspectele care au fost avute în vedere la stabilirea pedepsei.

Față de toate aceste aspecte,Curtea apreciază că prima instanță a realizat o judicioasă individualizare a pedepselor aplicate inculpatei,atât în ceea ce privește cuantumul acestora cât și modalitatea de executare, neimpunându-se modificarea acestora,iar pedeapsa rezultantă va fi în măsură să contribuie la reeducarea acesteia și la prevenirea săvârșirii pe viitor de noi fapte antisociale.

De asemenea,latura civilă a cauzei a fost soluționată corect de către prima instanță,care a obligat-o pe inculpată la plata prejudiciului cauzat părților civile ,cuantumul acestuia nefiind exagerat,ci judicios stabilit.

Prin urmare,în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen. va respinge ca nefondat recursul inculpatei.

Va stabili în favoarea Baroului de A. C. - suma de 50 lei onorar parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Va obliga pe inculpată să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial.

PENTRU ACESTE M.IVE, IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata S. M. împotriva sentinței penale nr. 1960 din 14 noiembrie 2011 a J. G.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpată să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial.

D. este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 21 februarie 2012 .

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

L. H. I. M. M. Ș.

GREFIER, M. N.

Red.M.I./(...) Dact.S.M./3 ex./ Jud.fond: G. I.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 276/2012, Curtea de Apel Cluj