Decizia penală nr. 1369/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA P.Ă NR.1369/R/2012
Ședința nepublică din 8 octombrie 2012
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE : M. Ș., judecător
JUDECĂTORI : L. M.
ANA C.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, împotriva sentinței penale nr.648/(...), pronunțată în dosar nr.(...) al Judecătoriei C.-N., privind pe inculpatul A. V. A. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată (trei acte materiale) prev.de art.208 al.1, art.209 al.1 lit.a,e,g C.pen. cu aplic.art.99 alin.2 C.pen. și art.41 al.2 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul A. V. A., av.Andrașoni D., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul A. A. V. și reprezentantul legal A. A. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul A. V. A., arată că a fost contactată telefonic de mama inculpatului care i-a adus la cunoștință că întârzie aproximativ 30 de minute.
La a doua strigare, la apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul A. V. A., av.Andrașoni D., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul A. A. V. și reprezentantul legal A. A. M..
Instanța, având în vedere vârsta inculpatului A. V. A. care este minor, potrivit disp.art.485 C., declară ședința de judecată ca fiind nepublică.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea, acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Reprezentantul M.ui P., susține recursul declarat de P. de pe lângă
Judecătoria Cluj-Napoca, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a sentinței atacate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță. Consideră că în cauză judecata efectivă și întreg raționamentul instanței în cuprinsul soluției dovedesc că acesta este guvernată de nulitatea absolută generată de contradicția vădită între dispozitiv și minută, contradicție care în opinia sa demonstrează că raționamentul juridic nu poate fi determinat pentru a se face o critică pe fondul cauzei și că instanța a făcut o confuzie vădită între instituția mustrării ca sancțiune administrativă prevăzută evident ca efect al aplic.art.18/1 rap.la art.91 C.pen. și măsura educativă a mustrării aplicabile unui minor în condițiile date.
Are în vedere că există o mențiune contradictorie a acestor elemente atât în minuta pronunțată și apoi dispozitivul motivării cât și în cuprinsul motivării, de unde a dedus că nu este vorba de o simplă eroare materială. De altfel, nici nu rezultă în opinia sa aspecte care să conducă la concluzia elementelor pe care instanța le-a avut în vedere atunci când a făcut referire la art.101 lit.a C.pen., iar pe de altă parte, la mențiunea expresă a sancțiunii administrative aplicate minorului.
În plus, consideră că temeiul juridic, chiar dacă reduce situația la absolut
și instanța a avut în vedere mustrarea ca mustrare educativă este parțial greșit și lipsită de suport.
Consideră că așa cum a arătat, raportat la aceste elemente, judecata nu poate fi verificată sub aspectul rațiunii pe care instanța a avut-o în vedere la darea hotărârii în cauză care este rezultatul unui silogism care ar trebui să fie perfect, respectiv din analiza premisă să rezulte o concluzie logică.
În subsidiar, susține și aspectul fondului cauzei, în măsura în care se va considera că s-a avut totuși în vedere sancționarea minorului cu o măsură educativă, raportat la vârsta acestuia și celelalte elemente expuse într-un anume fel și de instanță în motivare, însă situații în care critică soluția sub aspectul temeiniciei pentru că aserțiunile instanței nu corespund în parte circumstanțelor dosarului cauzei iar măsura aleasă de instanță este absolut ineficientă sub aspectul intenției legiuitorului în ceea ce privește sistemul sancționator a minorului.
Așa cum se arată și în memoriu și rezultă din dosarul cauzei, inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea unei fapte în formă continuată, compusă din acte derulate la intervale regulate și apropiate, în condițiile în care s-a făcut dovada rezultând din toate circumstanțele că minorul nu a comis această faptă în forma sa sub imperiul unor necesități care pot fi evaluate pozitiv, el fiind practic scăpat de sub supravegherea părinților și săvârșind acest fapte pentru a-și asigura evident mijloace de subzistență. Pe de altă parte, chiar unele din afirmațiile instanței cuprinse în caracterizarea extrem de pozitivă a inculpatului, nu corespunde elementelor rezultate inclusiv din referatul de evaluare și nu în ultimă instanță nici conduita procesuală bună nu se regăsește deși în fața instanței inculpatul a avut o conduită pozitivă, a arătat că nu dorește să uzeze de disp.art.320/1 C., făcându-și o apărare diferențiată.
Apreciază că modul în care instanța a înțeles să aleagă o sancțiune pentru inculpat, nu este de natură să îi atragă acestuia atenția cu privire la faptele comise, cu atât mai mult cu cât, din referatul de evaluare nu rezultă că are această reprezentare a faptelor penale periculoase, considerând că devreme ce este minor nu va suporta nici o sancțiune până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Opinează că raportat la vârsta inculpatului, există ample modalități de stabilire a unor măsuri educative fie aplicarea unei sancțiuni a închisorii cu suspendare, cu posibilități de obligare a minorului la muncă în folosul comunității în condițiile legislației speciale pentru minori, pentru ca acesta să fie conștientizat la consecințele unor astfel de fapte.
Mai mult, familia inculpatului nu manifestă un interes special pentru starea minorului, cu atât mai mult cu cât nici la termenul de azi, deși au precizat că se vor prezenta, nu s-au prezentat în fața instanței pentru a se putea lua act de poziția minorului și procesul penal să-și atingă cel puțin scopul reeducativ în sine.
Prin urmare, solicită admiterea recursului, considerând că soluția primei instanțe este vădit nelegală și netemeinică.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul A. V. A., solicită respingerea recursului declarat de parchet pentru următoarele considerente :
În primul rând, din punct de vedere formal, s-au invocat motive de nelegalitate și netemeinicie a sentinței criticate. Susținerile parchetului că este menționată mustrarea atât ca măsură educativă cât și ca sancțiune administrativăativă, nu înseamnă că este neapărat o confuzie, cele două măsuri nefiind în condiție de excludere reciprocă.
Pe de altă parte, într-adevăr este vorba de un inculpat minor care se află în grija mamei și bunicii sale. In ce privește art.320/1 C., în fața instanței, inculpatul a arătat că nu înțelege să uzeze de acest articol întrucât Codul de procedură penală nu prevede expres decât recunoașterea faptei, nu și a încadrării juridice obligatoriu.
În ce privește temeinicia sentinței atacate, apreciază că instanța de fond a
ținut cont de toate împrejurările de fapt și de drept, precum și de vârsta fragedă a minorului, chiar dacă acesta a înțeles să încalce legea penală, fiind suficientă o mustrare.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 648 din data de 22 mai 2012 a Judecătoriei C.-N., pronunțată în dosarul nr. (...), în baza art. 101 lit. a C.penal, s-a aplicat inculpatului A. V.-A. - fiul lui C. si A. M., născut la data de (...) in mun. C.-N., domiciliat in comuna B., sat B., nr. 298 F, ap. 8, jud. C., CNP 1., naționalitate romana, studii 8 clase, necăsătorit, in prezent elev in ciclul gimnazial, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a,e si g cu aplicarea art. 99 alin.2 C.penal si art. 41 alin. 2 C.penal, sancțiunea administrativa a mustrării.
In baza art.192 pct. 1 lit. d Cod pr. penala, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, suma în care s-a inclus si onorariu avocațial de 200 lei pentru apărătorul din oficiu a inculpatului av.R. C. G., onorariu plătit din FMJ.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca din data de (...), dosar parchet nr. 354/P/2011, inculpatul A. V. A., a fost trimis în judecata pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat in forma continuata (3 acte materiale) fapta prev. si ped.a de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. a. e si g C.penal, cu aplicarea art. 99 alin. 2 C.penal si art. 41 alin. 2 C.penal.
Inculpatul a fost cercetat în stare de libertate.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de (...), pe timp de noapte, inculpatul A. V. A. a pătruns în magazinul ONCOS situat în Mun. C.-N., str. Horea nr. 96-106 de unde a sustras o sticla de vinars Z. în valoare de 74,4 lei, ascunzând-o sub haină și trecând cu ea de casele de marcat fără să achite contravaloarea acesteia. Imediat după ieșirea din magazin, acesta a fost surprins de lucrătorul comercial, martorul F.
M. C. și a fost condus in birou, ulterior fiind anunțate organele de poliție.
La data de (...) inculpatul a intrat in farmacia SC Akledra SRL din complexul comercial SORA, si a sustras de pe rafturile cu produse un after-shave
Vichy în valoare de 86 lei, pe care la ascuns în ghiozdan.
In momentul în care a intenționat să părăsească incinta complexului a fost reținut de un angajat. La scurt timp au intervenit agenții de pază care au anunțat lucrătorii de poliție.
La data de (...). inculpatul A. V.-A. împreună cu învinuita F. M.-C., față de care prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penala cu aplicarea unei sancțiuni administrative a amenzii de 100 lei, s-au deplasat la magazinul C. din incinta Polus Center. Acolo inculpatul a luat un număr de 13 pachete conținând rezerve de bărbierit marea Gillette în valoare totală de 951 lei, bunuri pe care le-a ascuns sub hainele cu care era îmbrăcat, dându-i totodată un pachet
și învinuitei F. M.-C., după care au trecut pe lângă casele de marcat fără a achita contravaloarea produselor.
La ieșirea din magazin cei doi au fost opriți de agenții de pază și au fost anunțați lucrătorii de poliție.
Săvârșirea faptelor inculpatului sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă: procese-verbale de constatare a infracțiunilor - f.12-15; plângerea părții vătămate B. A. - f.10; plângerea părții vătămate H. A. V. - f.11; declarația părții vătămate B. A. - f.16-17; declarația părții vătămate C. S. - f.18; declarația martorului F. R. C. - f.19-20; declarația martorului C. E. - f.21-22; declarația martorului P. M. S. - f.25-26; declarația martorului L. I. - f.23-24; dovezi de ridicare și predare a bunurilor - f.43-48; declarațiile învinuitului A. V. A. - f.32-
39; declarațiile învinuitei F. M. C. - f.40-42; R. de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 6478/IV/a/97 - f.51; fișe cazier judiciar - f.68-69
Fapta inculpatului minor A. V.-A. care la datele de (...), (...) și (...), in baza aceleiași rezoluții infracționale, a sustras din magazinul Oncos, Farmacia Aldedra și respectiv din Supermarketul C., în ultimul caz în coautorat cu inculpata F. M.- C., bunuri în valoare totală de 1111 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 208 - 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen. cu aplicarea art. 99 alin. 2
și a art. 41 alin. 2 C. pen.
In cauza nu exista pretenții civile.
Potrivit art. 100 C.penal fata de minorul care răspunde penal se poate lua o măsura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa, la alegerea sancțiunii urmând a se tine seama de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de dezvoltarea intelectuala si morala, de starea fizica, de comportarea lui, de condițiile în care a fost crescut si a trăit si de alte elemente de natura sa caracterizeze persoana minorului. P. se aplică numai dacă se apreciază ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru educarea minorului.
Instanța de fond a reținut că inculpatul este de vârsta tânără, avea 16 ani la data săvârșirii celor 3 acte materiale, este elev în clasa a VIII-a, iar copilăria sa este marcata de separarea părinților, momentul de fata locuind cu mama si bunica in comuna B. jud. C. Potrivit notelor referatului de evaluare, cadrele didactice evaluează conduita elevului ca datorându-se unor probleme de sănătate mentala care depășesc atribuțiile unui psiholog școlar. Tot din notele aceluiași referat, minorul nu a mai fost cercetat penal, nefiind cuprins în evidentele comunei B., jud. C. Având în vedere cele de mai sus, precum si faptul ca, inculpatul este minor, fără antecedente penale, aflat la începutul formarii sale ca om si reținând conduita buna a acestuia din tot cursul procesului penal, conduita care arata ca, procesul de îndreptare a început, instanța de fond a considerat ca inculpatului nu trebuie a-i fi aplicată o pedeapsă.
Din considerentele expuse, instanța de fond în baza art. 101 lit. a C.penal, a aplicat inculpatului A. V.-A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat in forma continuata (3 acte materiale), prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a,e si g cu aplicarea art. 99 alin.2 C.penal si art. 41 alin. 2 C.penal, sancțiunea administrativă a mustrării.
In baza art.192 pct. 1 lit. d Cod pr. penala, l-a obligat pe inculpat să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-a inclus si onorariu avocațial de 200 lei pentru apărătorul din oficiu a inculpatului av. R. C. G., onorariu plătit din FMJ.
Împotriva acestei sentințe, P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA, în termen legal, a declarat recurs, solicitând instanței admiterea acestuia, în sensul condamnării inculpatului pentru faptele reținute în sarcina sa și luării față de inculpat a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare.
În ședința publică din data de (...) s-a solicitat în principal trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, deoarece există contradicție vădită între dispozitiv și minută, raționamentul juridic neputând fi determinat pentru a se face o critică pe fondul cauzei, instanța făcând o confuzie vădită între instituția mustrării ca sancțiune administrativă și măsura educativă a mustrării aplicabilă unui minor.
În subsidiar, în măsura în care se va considera că s-a avut totuși în vedere sancționarea minorului cu o măsură educativă, raportat la vârsta acestuia și celelalte elemente expuse într-un anume fel și de instanță în motivare, s-a solicitat o măsură educativă mai aspră sau aplicarea unei sancțiuni a închisorii cu suspendare, cu posibilități de obligare a minorului la muncă în folosul comunității în condițiile legislației speciale pentru minori, pentru ca acesta să fie conștientizat cu privire la consecințele unor astfel de fapte.
S-a arătat că inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea unei fapte în formă continuată, compusă din acte derulate la intervale regulate și apropiate, inculpatul fiind practic scăpat de sub supravegherea părinților. Din referatul de evaluare nu rezultă că inculpatul are reprezentarea faptelor penale periculoase, considerând că devreme ce este minor nu va suporta nici o sancțiune până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, curtea constată că recursul este fondat și îl va admite pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, curtea apreciază că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, nefiind în prezența unei contradicții între minută și dispozitiv, întrucât minuta și dispozitivul sunt identice, este indicat textul de lege
- art.101 lit.a Cod penal - fiind clară intenția de aplicare a măsurii educative, mențiunea de aplicare a sancțiunii administrative fiind apreciată ca o simplă eroare.
În ce privește fondul cauzei, se constată că prima instanță a stabilit o stare de fapt corectă, susținută de probele administrate în cauză.
A rezultat din ansamblul probator că la datele de (...), (...) și (...), in baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul minor A. V.-A. a sustras din magazinul
Oncos, Farmacia Aldedra și din Supermarketul C., în ultimul caz în coautorat cu inculpata F. M.-C., bunuri în valoare totală de 1111 lei.
Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptei și a vinovăției inculpatului A. V.- A. în comiterea acesteia, vinovăție de altfel recunoscută de inculpat, punând însă în evidență caracterul neadecvat al sancțiunii aplicate minorului.
Alegerea sancțiunii în conformitate cu criteriile stabilite de art.100 Cod penal are ca scop determinarea aplicării unei sancțiuni juste, corecte, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și din punctul de vedere al nevoii de reeducare a inculpatului.
Analiza criteriilor generale de alegere a sancțiunii, prevăzute de art.100 Cod penal trebuie efectuată în mod cumulativ, întrucât ele se intercondiționează reciproc, fără a da o pondere mai mare aspectelor care conturează personalitatea inculpatului sau, dimpotrivă, celor care caracterizează fapta săvârșită.
Curtea constată că instanța de fond nu a ținut seama de toate datele oferite de referatul de evaluare întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj, selectând doar aspectele favorabile inculpatului minor.
Fără a contesta posibilitatea ca pentru inculpatul minor separarea părinților să reprezinte o traumă, curtea constată că aceasta nu este atestată nici de referatul de evaluare nici de celelalte acte din dosar.
În referatul de evaluare se arată că datorită programului de muncă al mamei, inculpatul minor a rămas după programul școlar în grija bunici, care nu reușea să se impună în fața acestuia, inculpatul ignorând sfaturile bunicii.
Mama inculpatului a recunoscut că metodele pe care le-a aplicat în educarea minorului au fost ineficiente, că încă de când minorul avea 12 ani nu a mai reușit să controleze programul și anturajul acestuia.
Inculpatul a avut până în prezent un parcurs școlar dificil, caracterizat de dezinteres pentru procesul instructiv-educativ și nerespectarea regulilor și regulamentelor școlare, fiind înscris pe rând la mai multe școli din C.-N. și la Ș. G. din comuna B. și de fiecare dată a fost eliminat datorită comportamentului inadecvat (absenteism, repetenție, conduită dezadaptativă).
Inculpatul repeta la data întocmirii referatului de evaluare ((...)) clasa a VIII-a la Ș. G. N. I., însă fără șanse de a absolvi, întrucât în primul semestru avea nota
1 la purtare. Din informațiile obținute de la această unitate de învățământ a reieșit că minorul nu se prezintă decât ocazional la cursuri, când este prezent intră în conflict cu cadrele didactice și personalul auxiliar din școală, făcându-se apel la autorități (poliție și jandarmerie) pentru rezolvarea situațiilor conflictuale. Mama inculpatului colaborează cu școala, însă nu are autoritate asupra acestuia, el continuând să aibă același tip de conduită chiar și în urma discuțiilor moralizatoare. Inculpatul consideră comportamentul deviant pe care îl adoptă (injurii, amenințări adresate profesorilor) ca fiind simple glume și nu conștientizează consecințele conduitei sale.
Cadrele didactice au apreciat că atribuțiile unui psiholog școlar sunt depășite de conduita inculpatului.
Cu toate că în referatul de evaluare se arată că mama inculpatului a susținut că s-a adresat în ultimii ani mai multor psihologi, dar fiul ei nu a reușit să parcurgă un program de consiliere, renunțând după primele ședințe, curtea constată că această susținere nu este dovedită cu vreo adeverință de la vreun cabinet psihologic.
Inculpatul a început să consume alcool, tutun, substanțe etnobotanice încă de la 13, 14 ani, banii pentru distracții fiindu-i oferiți de mamă, care era preocupată ca acesta să nu apeleze la metode ilicite pentru satisfacerea acestor nevoi.
Inculpatul a fost sancționat contravențional pentru tulburarea ordinii și liniștii publice, iar pentru comportamentul în școală a fost sancționat contravențional în câteva rânduri.
Inculpatul consideră că pentru faptele sale nu există consecințe legale, întrucât este minor, sau că riscă cel mult aplicarea unei amenzi.
Lipsa autorității părintești, comportamentul negativ în unitatea de învățământ, lipsa unor preocupări constructive, refuzul de a fi consiliat în legătură cu conduita sa și influențabilitatea minorului sunt principalii factori de risc în evoluția viitoare a inculpatului.
Pentru un parcurs social corespunzător pe viitor consilierul de probațiune apreciază că inculpatul se poate baza pe resurse externe (sprijinul familiei, susținerea materială), însă este nevoie să își dezvolte propriile resurse, care în prezent sunt limitate, fiind util să se apeleze la sprijinul unor specialiști din instituții de profil, unde minorul să beneficieze de consiliere în vederea conștientizării consecințelor pe care le are adoptarea unui comportament antisocial.
Raportat la aceste date oferite de referatul de evaluare întocmit în cauză, curtea consideră că se impune o supraveghere mai atentă a minorului, care nu se poate realiza de către propria familie, care nu mai poate controla comportamentul acestuia.
Schimbarea comportamentului minorului nu se va putea realiza fără o consiliere adecvată și fără supravegherea conduitei acestuia.
Coroborând toate circumstanțele, atât cele privitoare la faptă, cât și cele privind persoana inculpatului, curtea concluzionează că pentru îndreptarea inculpatului minor nu este suficientă o măsură educativă, fiind necesară aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pentru ca în perioada termenului de încercare, prin măsurile de supraveghere impuse și prin riscul revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în caz de nerespectare a măsurilor impuse acesta să beneficieze de consiliere adecvată, de implicare în activități lucrative, în scopul corectării conduitei sale.
Simpla mustrare care potrivit prevederilor art.487 Cod procedură penală se execută de îndată, în ședința în care s-a pronunțat hotărârea, nu a pare să fi avut vreun efect reeducativ asupra inculpatului, care nu s-a prezentat în fața instanței de recurs și nu și-a justificat absența.
Măsura educativă a internării într-un centru de reeducare a inculpatului minor astfel cum a solicitat P. în motivele scrise de recurs este apreciată ca o măsură ineficientă, ținând seama că aceasta se poate lua doar până la împlinirea vârstei de 18 ani de către inculpat (care în prezent are vârsta de 17 ani și 1 lună) astfel că timpul rămas apare insuficient pentru corectarea gravelor carențe de conduită ale acestuia.
Pentru considerentele prezentate, în baza art.385/15 pct.1 lit.d C. curtea va admite recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA împotriva sentinței penale nr. 648 din 22 mai 2012 a Judecătoriei C.-N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va casa în parte, cu privire la individualizarea judiciară a sancțiuni aplicate inculpatului A. V. A. și, la temeiul obligării inculpatului la cheltuieli judiciare către stat.
Rejudecând, în aceste limite va dispune condamnarea inculpatului A. V. - A. - fiul lui C. și A. M., născut la data de (...) în mun. C.-N., domiciliat in comuna B., sat B. nr. 298 F, ap. 8, jud. C., CNP 1., naționalitate română, studii 8 clase, necăsătorit, în prezent elev in ciclul gimnazial, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în forma continuată, prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a,e si g cu aplicarea art. 99 alin.2 C.penal și art. 41 alin. 2 C.penal, la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art.71 alin.2 Cod penal va interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza II,b Cod penal, după împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art.86/1, art.110/1 Cod penal va suspenda executarea pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni.
În baza art.110/1 alin.1 Cod penal pe durata termenului de încercare, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani, va încredința supravegherea minorului S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj și, totodată va stabili pentru aceeași perioadă obligația inculpatului de a presta o activitate neremunerată, cu o durată de 100 ore într-o instituție de interes public, ce va fi stabilită de S. de P. de pe lângă
Tribunalul Cluj.
După împlinirea vârstei de 18 ani, pe durata termenului de încercare, instanța impune inculpatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Datele prevăzute la lit. b), c) și d) se vor comunica serviciului menționat la lit. a).
În baza art.359 Cod procedură penală se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere, respectiv dacă nu îndeplinește, cu rea-credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege, mai sus precizate sau comite din nou cu intenție o infracțiune.
În baza art.71 alin.5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se va suspenda și executarea pedepselor accesorii.
Se vor menține restul dispozițiilor hotărârii atacate, inclusiv cele privind obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat, cu precizarea că temeiul de drept este cel prev. de art.191 alin.1 Cod procedură penală.
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu (Andrașoni D.), sumă ce se va avansa din fondurile M.ui Justiției.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE M.IVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
În baza art.385/15 pct.1 lit.d C. admite recursul declarat de P. DE PE L.
JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA împotriva sentinței penale nr. 648 din 22 mai
2012 a Judecătoriei C.-N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează în parte, cu privire la individualizarea judiciară a sancțiuni aplicate inculpatului A. V. A. și, la temeiul obligării inculpatului la cheltuieli judiciare către stat.
Rejudecând, în aceste limite:
Condamnă pe inculpatul A. V. - A. - fiul lui C. și A. M., născut la data de
(...) în mun. C.-N., domiciliat in comuna B., sat B. nr. 298 F, ap. 8, jud. C., CNP
1., naționalitate română, studii 8 clase, necăsătorit, în prezent elev in ciclul gimnazial, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în forma continuată, prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a,e si g cu aplicarea art. 99 alin.2 C.penal și art. 41 alin. 2 C.penal, la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art.71 alin.2 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza II,b C.pen., după împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art.86/1, art.110/1 C.pen. suspendă executarea pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni.
În baza art.110/1 alin.1 C.pen. pe durata termenului de încercare, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani, încredințează supravegherea minorului S. de
P. de pe lângă Tribunalul Cluj și, totodată stabilește pentru aceeași perioadă obligația inculpatului de a presta o activitate neremunerată, cu o durată de 100 ore într-o instituție de interes public, ce va fi stabilită de S. de P. de pe lângă
Tribunalul Cluj.
După împlinirea vârstei de 18 ani, pe durata termenului de încercare, instanța impune condamnatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Datele prevăzute la lit. b), c) și d) se comunică serviciului menționat la lit. a).
În baza art.359 C. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere, respectiv dacă nu îndeplinește, cu rea-credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege, mai sus precizate.
În baza art.71 alin.5 C.pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, suspendă și executarea pedepselor accesorii.
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate, inclusiv cele privind obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat, cu mențiunea că temeiul de drept este cel prev. de art.191 alin.1 C.
În baza art.189 C. stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu (Andrașoni D.), sumă ce se va avansa din fondurile
M.ui Justiției.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 8 octombrie 2012.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |
M. Ș. L. M. | ANA C. | M. B. |
Red.L.M./(...). Dact.H.C./4 ex./ Jud.fond: O. C.
| ← Decizia penală nr. 403/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 126/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
