Decizia penală nr. 92/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.92/A/2012
Ședința publică din data de 16 mai 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : V. C. JUDECĂTOR : A. D. L.
G. : M. V.-G.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D. N. A. - S. T. C., reprezentat prin
PROCUROR - DORU DOBOCAN
S-au luat spre examinare recursurile declarate inculpatul G. I. G. și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T. M. împotriva sentinței penale nr. 105 din data de 28 februarie
2012 a T.ui M., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 1 din L. nr. 1. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 14 lit. c și d din L. nr. 1. și cea prev. de art. 4 alin. 1 din L. nr. 1. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul G. I. G. asistat de apărător ales, av. S. S. din cadrul Baroului S. M., cu delegație la dosar.
Procedură de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av. M. M. M. și solicită acordarea onorariului parțial pentru studiu dosarului și prezentarea la instanță.
Instanța constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu prin prezentarea apărătorului ales și asupra onorariului parțial se va pronunța prin decizie.
Apărătorul inculpatului G. I. G., av. S. S. depune la dosar programul de supraveghere al inculpatului eliberat de P. mun. S. M. și contractul individual de muncă al inculpatului.
Solicită în probațiune efectuarea unei adrese către M. A. și D. R. prin D. A.
C. pentru a comunica dacă există o interdicție a cultivării și comercializării plantei de cannabis sativa (cânepă industrială) pe tritoriul R., întrucât din actele dosarului rezultă că acest tip de plantă a fost vândută de inculpat.
Curtea pune în discuție cererea formulată în probațiune de apărătorul inculpatului.
Reprezentantul P.ui solicită respingerea cererii ca neconcludentă pentru cauză. De la inculpat au fost efectuate mai multe cumpărări autorizate, plantele au fost trimise la laborator și s-a pus în evidență substanța activă tetrahidrocannabinol care este menționată în actul de incriminare, respectiv în L. nr. 1.. Totodată, apreciază că cererea este și nepertinentă în sensul de a solicita Direcției Agricole să comunice dacă planta cannabis sativa este interzisă la comercializare, având în vedere că există clar incriminarea din L. nr. 1. și anexele care menționează această plantă ca fiind interzisă.
Curtea respinge cererea formulată în probațiune de inculpat prin apărătorul său cu privire la solicitarea unei adeverințe de la un organ administrativ ca să comunice ce prevede o lege, la dosar există un răspunsul de la M. A. și D. R. în care se arată că este permisă cultivarea plantelor ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope numai dacă sunt autorizate de acest minister prin direcțiile pentru agricultură județene și dacă respectă L. nr.339/2005 cu modificările și completările ulterioare și Normele metodologice de aplicare a acesteia, respectiv H. nr.1..
Curtea aduce la cunoștința inculpatului că are posibilitatea de a da declarație în fața instanței de apel sau de a menține declarațile anterioare și că în situația în care dorește să dea declarație i se pune în vedere că tot ce va declara poate fi folosit și împotriva sa.
Inculpatul arată că își menține declarațiile date până în prezent și nu are de făcut alte completări.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul P.ui solicită în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod pr.pen. admiterea apelului formulat de D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T. M., desființarea în parte a sentinței penale nr. 105 din data de 28 februarie 2012 a T.ui M. și, rejudecând cauza să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună condamnarea inculpatului G. I. G. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 din L. nr. 1., prin înlăturarea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. 2 Cod penal și a efectelor acestora, la o pedeapsă peste limita minimă de 3 ani închisoare prevăzut de lege.
Susține în totalitate motivele de apel formulate în scris și în esență arată că raportat la modalitatea de comitere a faptelor instanța de fond nu a aplicat o pedeapsă corespunzătoare pentru faptele săvârșite de inculpat.
Apărătorul inculpatului G. I. G., av. S. S. solicită în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod pr.pen. admiterea apelului formulat de inculpat, desființarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art.
11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit.b1 Cod pr.pen. și art. 181 Cod penal, apreciind că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b Cod pr.pen., întrucât fapta reținută în sarcina inculpatului, respectiv de comercializare a cânepii industriale cunoscută sub denumirea de cannabis sativa nu este prevăzută de legea penală.
În ce privește primul temei de achitare arată că derivă din rechizitoriu prin care se tinde scoaterea de sub urmărire penală a trei dintre învinuiții din acest dosar, respectiv P. L. D., P. V. I. și B. I. față de care s-a început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 din L. nr. 1. și de deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu. S-a reținut cazul de indivizibilitate, respectiv că învinuiții împreună cu inculpatul G. I. G. au comis aceleași fapte. În situația în care procurorul a reținut dispozițile art. 33 lit. a Cod penal, iar față de fapta săvârșită de învinuiți a apreciat că aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, consideră că aceași soluție din punct de vedere procedural trebuia să fie aplicabilă și inculpatului G. I. G.
Articolul 181 Cod penal atunci când stabilește gradul de pericol social al unei infracțiuni că este atâta de redus încât fapta nu poate fi calificată ca și infracțiune face trimitere la o serie de aspecte obiective care profită tuturor inculpaților, iar în teza finală se referă la persoana și conduita inculpatului. A. probabil a fost criteriul care în opinia procurorului de anchetă a dus la o soluție atât de diferită și inechitabilă din punct de vedere juridic față de inculpatul G. I. G. care s-a luat și menținut măsura arestării preventive și a fost trimis în judecată.
Consideră că odată ce fapta a fost apreciată că a adus o atingere minimă valorilor apărate de legea penală și că prin conținutul ei concret nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, în mod normal tuturor participanților la această faptă trebuia să li se aplice aceeași soluție de către procurorul de caz, greșeală care a fost perpetuată și prin soluția dată de către Tribunalul
Maramureș.
În ce privește temeiul de achitare prevăzut de art. 10 lit. b Cod pr.pen. în sensul că fapta nu este prevăzută de legea penală arată că în cursul cercetării judecătorești s-a purtat o corespondență cu M. A. și s-a stabilit că cultivarea cânepii industriale este supusă unor anumite autorizații dar nicăieri nu s-a stabilit că vânzarea acestei plante ar fi supusă unei autorizări sau că ar constitui contravenție sau infracțiune. Este de notorietate că pe raza localității C. a funcționat până în anul 2005 o fabrică care a avut ca obiect de activitate prelucrarea cânepii sălbatice, iar după închiderea fabricii în zona limitrofă acestei instituții este plină de astfel de plante care cresc în mod sălbatic. Ceea ce derutează este asemănarea dintre cânepa sălbatică și cânepa indica care poate constitui precusor în extragerea de droguri. În acest sens a depus la dosarul cauzei un articol publicat de fostul ministru al A. Valeriu Tabără prin care a atras atenția vis a vis de posibilitatea și de faptul că de-a lungul timpului s-au făcut confuzii de către organele de anchetă penală între cele două plante tocmai datorită aspectului asemănător. Într-adevăr, există o concentrație de THC și în cânepa sălbatică, însă este atât de redusă (0,01 concentrație /1 kg plantă) încât nu poate da efectele pe care le dă în mod obișnuit un drog. Acest lucru a fost mediatizat prin articolele publicate de M. A. tocmai pentru a lămuri diferența majoră între planta industrială care este folosită și poate fi folosită doar în scopuri industriale și cânepa indica care nu este cultivată în scopuri industriale pe teritoriul R., ci doar prin culturi controlate care poate constitui precursor pentru extragerea de drog.
Martorii audiați în cauză au afirmat că plantele ce le au fost vândute de inculpatul G. I. G. nu au avut niciun efect, motiv pentru care i-au solicitat să le restituie banii.
În opinia sa, în sarcina inculpatului G. I. G. se poate reține cel mult infracțiunea de înșelăciune, întrucât acesta a spus clienților că le vinde droguri și în realitate le-a vândut cânepă sălbatică.
Solicită să se aibă în vedere și faptul că la S. M. au existat dosare de acest gen și soluția a fost de scoatere de sub urmărire penală.
În concluzie, solicită să se aibă în vedere toate probele administrate în faza de cercetare judecătorească, să se constate că inculpatul G. I. G. a comercializat cânepă sălbatică, faptă care nu este prevăzută de legea penală și în consecință să se dispună achitarea inculpatului.
Solicită respingerea ca nefondat a apelului formulat de D. de I. a I. de C. O.
și T. - B. T. M..
Reprezentantul P.ui solicită respingerea apelului formulat de inculpatul G. I. G. ca nefondat.
Apreciază că starea de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite de instanța de fond pe baza unor probe certe și corect administrate. De asemenea, încadrarea juridică dată faptelor inculpatului este corectă.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a avut inițiativa de a cultiva planta cannabis sativa care este menționată ca drog de risc în tabelul II din L. 1..
Din procesele verbale întocmite de investigatorii sub acoperire rezultă faptul că inculpatul a fost la vremea respectivă consumator de astfel de droguri și intenția sa a fost de a realiza venituri în urma comercialzării acestor plante ca droguri.
Inculpatul G. I. G. în discuțiile avute cu investigatorii sub acoperire s-a justificat că desfășoară aceste activități deoarece pe piața locală vânzătorii de droguri au dispărut, fiind plecați din țară. Deci, în mod evident inculpatul a cultivat și comercializat această plantă ca drog.
Raportat la situația juridică a celorlați învinuiți care au fost cercetați la un moment dat în cauză arată că nu are relevanță cu privire la situația inculpatului G. I. G., având în vedere că activitatea învinuiților s-a limitat la culgerea mugurilor și inflorescențelor și transportarea acestora la domiciliul inculpatului, restul acțiunilor fiind desfășurate din inițiativa inculpatului G. I. G.
Apărătorul inculpatului G. I. G., av. S. S., în replică, având în vedere că din rechizitoriu rezultă că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiunii, iar prin reținerea dispozițiilor art. 33 lit. a Cod penal în sensul că atât învinuiții cât și inculpatul au participat la aceeași faptă, apreciază că soluția adoptată de procurorul de caz trebuia să se răsfrângă asupra tuturor participanților.
De asemenea, arată că din probele administrate în cauză rezultă faptul că inculpatul G. I. G. nu a cultivat aceste plante, acestea cresc spontan în zona respectivă, inculpatul procedând doar la comercializarea acestor plante.
Inculpatul G. I. G., având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului pe care la promovat conform concluziilor puse de apărătorul său și respingerea apelului formulat de DIICOT.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 105 din 28 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș în baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul:
G. I. G. - CNP 1., fiul lui I. J. și A. E., născut la (...) în mun. C. județul S. M., domiciliat în mun. C. str. B. P. H. nr. 40 și f.f.l. în S. M. str. G. bloc CG-41 apt. 7 județul S. M., studii 7 clase, muncitor la S. D. SRL S. M., cetățenia română, fără antecedente penale, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea infracțiunilor de: trafic de droguri prev. de art. 2 alin. 1 din L. nr. 1. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 14 lit. c și d din L. nr. 1., a art.
74 lit. a Cod penal, a art. 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b Cod penal; trafic de droguri prev. de art. 4 alin. 1 din L. nr. 1. cu aplicarea art.
41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a Cod penal, a art. 76 lit. e Cod penal, la pedeapsa de 3 luni închisoare;
În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 alin. 1 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și b Cod penal.
Conform art. 861 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului G. I. G. pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit art. 862 Cod penal.
Supravegherea executării obligațiilor stabilite de instanță se face de S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare.
În baza art. 863 al. 1 Cod penal inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere: a) se va prezenta lunar, la datele fixate la S. de P. de pe lângă Tribunalul Satu
Mare, desemnat cu supravegherea lui; b) va anunța în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă; d) va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
În baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra art. 864 al.2 Cod penal, privind condițiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art. 71 al.2 și 5 Cod penal s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a și b Cod penal și dispune suspendarea executării lor pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă perioada arestului preventiv începând cu data de (...), la zi.
Conform art. 350 alin. 1 Cod procedură penală s-a revocat măsura arestării preventive a inculpatului dispusă prin încheierea penală nr.528/(...) a T.ui M., iar în baza art. 350 alin. 3 lit. b Cod procedură penală dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului G. I. G. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 40/U/(...) emis de Tribunalul Maramureș, dacă nu este arestat în altă cauză.
Conform art. 350 alin. 1 Cod procedură penală coroborat cu art. 145 ind. 1
C.pr.penală cu trimitere la art. 145 Cod procedură penală s-a dispus luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara, până la rămânerea definitivă a prezentei.
În temeiul art. 145 ind. 1 alin. 2 și 145 alin. 1 ind. 1 C.pr.penală inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații: a. să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b.să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de
Tribunalul Maramureș, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; c.să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura. d.să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 145 alin. 3
C.pr.penală, respectiv a înlocuirii cu măsura arestării preventive a măsurii obligării de a nu părăsi țara, în caz de încălcare, cu rea-credință, a obligațiilor instituite de instanță.
Potrivit art. 350 alin. 4 Cod procedură penală, prezenta este executorie cu privire la revocarea măsurii arestării preventive și în ceea ce privește luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara.
În temeiul art. 17 alin. 1 din L. nr. 1. s-a dispus confiscarea următoarelor cantități de droguri : 55,0 grame cannabis și 55,0 grame cannabis, ambele cantități rămase după efectuarea analizelor de laborator, ambalate și sigilate cu sigiliul tip M.I. cu nr. 35953 și predate D.I.I.C.O.T.; 2,34 kg, 2,56 kg și 3,34 kg cannabis, cantități rămase în urma analizelor chimice de laborator și a reținerii de contraprobe, ambalate și sigilate cu sigiliul tip M.I. cu nr. 35953 și predate D.I.I.C.O.T.
Conform art. 18 alin. 1 din L. nr. 1. s-a dispus distrugerea drogurilor confiscate prin prezenta și păstrarea de contraprobe.
În temeiul art. 17 alin. 2 din L. nr. 1. s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 350 lei, dobândită prin valorificarea drogurilor, și îl obligă pe acesta, în baza art. 17 alin. 3 din același act normativ, la plata către stat a sumei stabilite prin prezenta.
În baza art. 913 alin. 7 Cod procedură penală s-a dispus păstrarea suporturilor magnetice înregistrate la poziția nr. 1. din Registrul privind evidența
CD-urilor de la Tribunalul Maramureș până la rămânerea definitivă a cauzei, când vor fi arhivate cu dosarul.
În temeiul art. 191 alin. 2 Cod procedură penală, a obligat pe inculpat la
2.200 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin rechizitoriul nr. 93-D. din (...) al D.I.I.C.O.T. - B. T. M. a fost trimis în judecată inculpatul G. I. G., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 1 din L. nr. 1. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 14 lit. c și d din L. nr. 1. și cea prev. de art. 4 alin. 1 din L. nr. 1. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal. S-a reținut că inculpatul, în perioada martie- octombrie 2011, în baza unei rezoluții infracționale unice, a cultivat, a cules, a procurat, a deținut, a oferit, a distribuit, a transportat, a vândut și a livrat altor persoane în mod repetat și constant (inclusiv investigatorilor sub acoperire) diverse cantități din drogul de risc cannabis provenit din activitatea de recoltare a mugurilor, semințelor și frunzelor acestei plante de pe mai multe plantații cultivate pe câteva terenuri din aproprierea orașului C. din județul S. M., implicând în derularea acestor activități privind circuitul drogurilor și minori; de asemenea, inculpatul, în aceeași perioadă, a deținut pentru consum propriu astfel de droguri.
În cauză au fost întocmite mai multe rapoarte de constatare tehnico- științifică, o parte dintre probele necesare la întocmirea acestora fiind consumate în procesul analizelor chimice de laborator. Prin raportul de constatare tehnico- științifică nr. 383576/(...) (f.208-209 vol. I dosar u.p) se concluzionează că probele înaintate în cauza privind pe inculpatul G. I. G. sunt constituite din: proba nr. 1- 76,3 grame cannabis și proba 2- 254,0 grame cannabis; în cele două probe s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol (THC), substanță psihotropă, biosintetizată de planta cannabis. Din cele două probe au rămas, în urma analizelor chimice de laborator, cantitățile de 55,0 grame cannabis (proba nr. 1) și 55,0 grame cannabis (proba nr. 2). Un alt raport de constatare tehnico- științifică este cel încheiat sub nr. 383624/(...) (f.216-217 vol. I dosar u.p), ale cărui concluzii sunt în sensul că în probele constituite din cantitățile de 2,36 kg. cannabis, 2,58 kg. cannabis și 3,36 kg cannabis, s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol (THC), substanță psihotropă, biosintetizată de planta cannabis. În urma analizelor chimice de laborator și a reținerii contraprobelor au rămas cantitățile de 2,34 kg. cannabis (proba nr. 1), 2,56 kg. cannabis (proba nr.
2) și 3,34 kg. cannabis (proba nr. 3).
Prima instanță a audiat la termenul din (...) și investigatorii sub acoperire, respectiv M. P. și P. R., ambii prezentând aceeași succesiune a discuțiilor și înțelegerilor avute cu inculpatul G. I. G. cu cea prezentată în faza de urmărire penală. Martorul M. P. (f.197) l-a cunoscut pe inculpat în cursul lunii octombrie
2011 și, cu ocazia discuțiilor purtate cu el, acesta i-a spus că ar avea de vânzare cannabis la 50 lei/gram. În ziua de (...), în timp ce se afla împreună cu inculpatul, un tânăr cu apelativul "Duțu" i-a predat acestuia din urmă aproximativ 20 grame de cannabis și a fost de față când inculpatul i-a vândut aproximativ 5 grame cu suma de 250 lei. Martorul s-a mai întâlnit cu inculpatul de 4 ori, ultima dată fiind ziua în care s-a finalizat acțiunea și când inculpatul trebuia să-i preda aproximativ 85 grame. De fiecare dată, inculpatul îi spunea că plantele îi aparțin, că plasa droguri pe raza altor județe, că este consumator de droguri de mai mulți ani. În jurul datei de (...), inculpatul s-a întâlnit cu martorii M. P. și P. R., ocazia cu care le-ar fi spus acestora că are de vânzare cannabis la
50 lei/gram, propunându-le să-l însoțească la apartamentul lui. I-a dus pe martori acolo, le-a arătat marfa și, pentru 250 lei, le-a vândut aproximativ 4-5 grame de droguri. U. întâlnire cu inculpatul a acestui martor a fost la data organizării flagrantului când, urma să-i vândă aproximativ 80-90 grame de cannabis. Și acestui martor inculpatul i-a spus că-i aparțin culturile, că le-ar fi semănat el în primăvară, că marfa lui este foarte bună și că este singurul distribuitor din S. M.
Prin răspunsul comunicat instanței (f.124) de M. A. și D. R. se arată că este permisă cultivarea plantelor ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope
(inclusiv cannabis sativa) numai dacă sunt autorizate de acest minister prin direcțiile pentru agricultură județene și dacă respectă L. nr. 339/2005 cu modificările și completările ulterioare și Normele metodologice de aplicare a acesteia, respectiv H. nr. 1..
În ceea ce privește conținutul referatului de evaluare întocmit de S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare, instanța a reținut concluziile acestuia care sunt în sensul că, în ciuda provenienței inculpatului dintr-o familie orientată spre asigurarea traiului prin prestarea de activități lucrative licite, conduitele deviante ale acestuia nu au fost sancționate prin metode eficiente de descurajare a acestora (grupul de prieteni, alături de care absenta frecvent, petrecerea timpului liber la internet-cafe-uri, în final, abandonul școlar în clasa a VII-a; pe de altă parte, implicarea sa în muncă și deținerea unei calificări ca profesionist în realizarea de tatuaje și sprijinul familiei sale, pot să prezinte premisele adoptării unui stil de viață pro-social, cu condiția exercitării asupra inculpatului a unei supravegheri riguroase cu privire la veniturile pe care le realizează. Pentru a preveni reiterarea comportamentelor infracționale este necesar, în același timp, și evitarea de către subiectul referatului a contactului de persoane cunoscute cu antecedente penale și implicate în fapte infracționale).
În concluzie, reținând vinovăția inculpatului G. I. G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. 1 din L. nr. 1. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 14 lit. c și d din L. nr. 1., instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b Cod penal.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere prevederile art. 72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea menționată anterior, gradul de pericol social al faptei săvârșite de inculpat, persoana acestuia și, implicit, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În concret, tribunalul are în vedere în favoarea inculpatului conduita bună a acestuia înainte de săvârșirea infracțiunii, conduită materializată în lipsa antecedentelor penale. Circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a Cod penal a fost reținută de instanță și la aplicarea pedepsei de 3 luni închisoare pentru cea de-a doua infracțiune, cea prev. de art. 4 alin. 1 din L.
1..
Întrucât sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 861 Cod penal, iar instanța a apreciat că, ținând seama de persoana inculpatului, de comportamentul acestuia după comiterea faptei, de conținutul R. de evaluare depus la filele 184-188 din dosarul instanței, se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultate în urma contopirii, de 2 ani și 6 luni închisoare, s-a procedat astfel, stabilind ca termen de încercare perioada de 5 ani, în conformitate cu dispozițiile art. 862 Cod penal; pe parcursul termenului stabilit, inculpatul are obligația de a respecta măsurile de supraveghere menționate în dispozitiv.
Împotriva sentinței menționate au declarat apel inculpatul G. I. G. și
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T.
- B. T. M..
P. a criticat sentința susținând că se impune înlăturarea circumstanțelor atenuante ce au fost reținute în favoarea inculpatului G. I. G. pentru a se putea aplica acestuia o pedeapsă peste limita minimă de 3 ani închisoare deoarece pedeapsa aplicată de prima instanță nu este proporțională cu modalitatea de comitere a faptelor; s-a învederat că acesta a traficat o cantitate importantă de cannabis și că a oferit-o consumatorilor minori din S. M.
Inculpatul apelant a criticat sentința susținând că se impunea achitarea sa în temeiul art.10 lit.b1 C. sau art.10 lit.b C. apreciind fie că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, fie că nu este prevăzută de legea penală drept infracțiune comercializarea de cânepă industrială.
Referitor la prima critică, a arătat că trei dintre învinuiții din dosar au fost scoși de sub urmărire în temeiul art.10 lit.b1 C., iar dacă față de aceștia s-a apreciat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, cu atât mai mult față de inculpat trebuie să fie incident același caz de achitare ce ar trebui să profite tuturor inculpaților.
În ceea ce privește cel de-al doilea temei al achitării invocat, a precizat că la dosar nu există nicio dovadă că vânzarea cânepii industriale ar fi supusă unei autorizări sau că ar constitui contravenție ori infracțiune; în speță, pe raza localității C. a funcționat până în anul 2005 o fabrică de prelucrare a cânepii sălbatice, iar după închiderea acesteia zona limitrofă este plină de asemenea plante ce cresc singure; concentrația de THC din cânepa sălbatică este atât de redusă încât nu poate da efectele pe care le oferă în mod obișnuit un drog.
Examinând sentința atacată din perspectiva motivelor de apel invocate precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:
În mod temeinic prima instanță a reținut starea de fapt constând în aceea că inculpatul apelant în perioada martie - octombrie 2011 a cules, a procurat, a deținut, a oferit și a vândut altor persoane diverse cantități de cannabis provenit din recoltarea mugurilor, semințelor și frunzelor de pe mai multe terenuri din apropierea orașului C. din jud. S. M. implicând mai mulți minori în derularea acestor activități; s-a mai reținut că inculpatul a deținut cannabis pentru consum propriu.
Apărarea inculpatului potrivit căreia, de fapt, a vândut mai multor persoane cânepă sălbatică ce nu este aptă să producă asupra consumatorului efectele unui drog, activitate care ar putea fi cel mult asimilată infracțiunii de înșelăciune, nu poate fi primită din cauză că rapoartele de constatare tehnico-
științifice efectuate în cauză au atestat prezența tetrahidrocannabinolului (THC) în probele obținute de la inculpat.
Susținerea că nicio lege nu interzice cultivarea și comercializarea cânepii industriale constituie un fals argument din moment ce textul art.1 din L. nr.1. face trimitere la lista drogurilor de risc care enumără și cannabisul independent de concentrația de THC pe care o conține - constatarea prezenței THC-ului în plantele descoperite are doar rolul de a proba apartenența la lista drogurilor de risc, și nu are rolul de a dovedi potențialul acestora de drog de risc, potențial ce este presupus în mod legal prin includerea substanțelor în tabelul legal -; ca atare, fapta reținută în sarcina inculpatului apelant este prevăzută de legea penală.
Așadar, în mod corespunzător prima instanță a reținut că faptele inculpatului constituie infracțiunile de trafic de droguri de risc prev. de art.2 alin.1 din L. nr.1. și de deținere fără drept de droguri de risc în vederea consumului propriu prev. de art.4 alin.1 din L. nr.1..
Afirmația că faptele inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni este contrazisă de perioada de câteva luni în care și-a desfășurat activitatea, de publicitatea pe care și-a făcut-o acesta prezentându-se ca fiind singurul vânzător de cannabis din județul S. M. și de faptul că a implicat mai multe persoane în cultivarea și distribuirea cannabisului.
Datorită faptului că inculpatul apelant a fost inițiatorul activității, interesându-se la verișorul său de terenurile pe care crește cânepa, s-a prezentat apoi ca fiind proprietarul culturilor tocmai pentru a-și spori credibilitatea de vânzător serios și a încercat să-și sporească numărul de clienți nu poate fi asimilată situația sa minorilor pe care i-a cooptat și care au avut un rol mult mai redus; este evident că fără aportul inculpatului vânzările de cannabis nu ar fi avut loc, însă fără aportul minorilor învinuiți inculpatul tot ar fi reușit să distribuie cannabisul.
Susținerea parchetului că în mod greșit prima instanță a reținut circumstanțe judiciare prev. de art. 74 alin.1 lit.a C. constând în conduita bună anterioară a acestuia nu poate fi primită din cauză că această împrejurare este reală și este hotărâtoare în adoptarea de către inculpat a unei conduite conforme cu legea; circumstanța reținută este obiectivă și anterioară activității infracționale astfel încât în mod just prima instanță a reținut-o cu privire la ambele infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatul.
Considerentul că se impune înlăturarea circumstanței atenuante și majorarea pedepselor aplicate inculpatului în special pentru că a implicat minori în activitatea infracțională va fi înlăturat fiindcă implicarea minorilor a fost valorificată prin reținerea în cuprinsul încadrării juridice a faptei de trafic de droguri, a disp. art. 14 lit.c și d din L. nr.1..
În consecință, pedepsele principale aplicate inculpatului de 2 ani și 6 luni închisoare și de 3 luni închisoare au fost individualizate cu respectarea tuturor criteriilor generale și speciale prev. de art.72 C. și corespund concluziilor referatului de evaluare a inculpatului întocmit de către S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare ce atestă disponibilitatea inculpatului de a desfășura activități lucrative și de a evita cercul social care l-a predispus la comiterea infracțiunilor astfel încât să realizeze venituri și să adopte un stil de viață corespunzător normelor sociale.
Într-adevăr, Curtea apreciază că din datele disponibile despre inculpat aflate la dosar se poate concluziona că îndreptarea acestuia poate avea loc și fără executarea în detenție a pedepsei rezultante de 2 ani și 6 luni închisoare, însă având în vedere imperativul supravegherii resurselor materiale ale acestuia se impune astfel cum a hotărât prima instanță suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.
Oricum, și în prezent inculpatul este supus restricțiilor controlului judiciar aferent măsurii obligării de a nu părăsi țara (f.21 dosar apel) ce a fost dispusă față de acesta odată cu pronunțarea hotărârii de condamnare.
Așa fiind în baza art. 379 alin.1 lit.b C. va respinge ca nefondate apelurile declarate în cauză de către inculpat și parchet.
Văzând și disp. art. 192 alin.2 C. va obliga inculpatul apelant la plata cheltuielilor judiciare din apel avansate de către stat, inclusiv a onorariului avocațial parțial cuvenit apărătorului din oficiu pentru studierea și prezența la termenul de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul G. I. G. (cu datele personale la dosar) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T. M. împotriva sentinței penale nr. 105 din data de
28 februarie 2012 a T.ui M..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, av. M. M. M., ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpatul G. I. G. să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial parțial.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 16 mai 2012.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | G. |
V. C. A. D. L. | M. V.-G. |
Red.CV Dact.SzM/4ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 126/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1684/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
