Decizia penală nr. 1407/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1407/R/2012
Ședința publică din 15 octombrie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. M.,judecător JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș.
GREFIER : M. B.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul L. M., împotriva sentinței penale nr.727/(...), pronunțată în dosar nr.(...) al Judecătoriei
G., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de :
- ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev.de art.321 al.1 C.pen. cu aplic.rt.37 lit.b C.pen.
- port fără drept a cuțitului în locurile și împrejurările în care s-ar primejdui viața și integritatea corporală a persoanelor prev.de art.1/1 al.1 pct.1 din L. nr. 61/1991, republicată, cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a din C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul L. M., av.M. O., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul L. M.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul L. M., solicită admiterea recursului în temeiul art.385/6 și art.385/15 pct.2 lit.a C.pr.pen., și, în consecință, achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen.
În subsidiar, în temeiul aceluiași art.10 lit.d C.pr.pen., în măsura în care se va considera că se impune condamnarea inculpatului, solicită reindividualizarea pedepsei.
În susținerea recursului arată că inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de port nelegal de cuțit la pedeapsa de 6 luni închisoare și pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, în urma contopirii aplicând-i-se pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
Prima instanță a reținut că inculpatul pe fondul consumului de alcool s-a întâlnit în data de 2. august 2011, în incinta discotecii SC";D.";SRL din B., cu alte persoane, unele dintre ele condamnate, și că a luat parte la un scandal provocat de către condamnatul în altă cauză R. M., în sensul că a scos un cuțit și a amenințat-o pe persoana vătămată S. D. M. devenită martor.
Instanța de fond a observat faptul că declarațiile martorilor și a celorlalte persoane audiate, sunt substanțial deosebite de cele care s-au luat în faza de urmărire penală, însă a reținut că sunt esențiale declarațiile martorei S. D. M. și a martorului B. A. S., care se coroborează cu cele care s-au administrat în faza de urmărire penală și că ele dovedesc cu prisosință comiterea infracțiunilor pentru care a și fost condamnat inculpatul L. M. în primă instanță.
Pe de altă parte, instanța a reținut că acordă prevalență acestor declarații, deși majoritatea martorilor au arătat că nu l-au văzut pe inculpat și că nu pot preciza dacă acesta a fost sau nu implicat în scandalul care a avut loc în incinta discotecii.
Din punctul său de vedere, probatoriul administrat la instanța de fond infirmă aceste concluzii. Se raportează la cele două declarații considerate esențiale ale martorilor S. D. și B. A. S. Pe de altă parte, subliniază că potrivit prev.art.289 C.pr.pen., care reglementează atât principiul oralității cât și al contradictorialității și nemijlocirii, trebuie să aibă prevalență în cauză materialul probator administrat în mod nemijlocit de către instanță și acele elemente ale dosarului pe care instanța a fost în măsură să le observe cu propriile sale simțuri. Prin urmare, dacă s-au reaudiat acele persoane de la urmărirea penală care au declarat că l-au văzut pe inculpat ca participând la scandal și, pe de altă parte, dacă aceste persoane arată în fața instanței în fază de judecată că inculpatul nu se face vinovat de aceste fapte, consideră că trebuie acordată prioritate declarațiilor administrate în faza de judecată întrucât instanța avea posibilitatea să elucideze toate aceste aspecte.
Revenind la declarațiile martorilor S. D. și B. A., susține că în faza de judecată, martora S. D. arată că inculpatul s-a apropiat de ea și a amenințat-o cu un cuțit că o omoară, dar că nu a avut altă implicare în scandal. Pe de altă parte, în faza de urmărire penală martora S. D. arată că inculpatul L. M. a amenințat-o că o omoară cu un cuțit dar nu a scos în fața acesteia acest cuțit care de altfel nici nu a fost identificat atunci când toți acești participanți la scandal au fost opriți de către organele de poliție, imediat după ce au plecat de la discotecă.
Prin urmare, dacă ne raportăm la această declarație a martorei S. D., este evident că inculpatul a amenințat-o, însă nu este deloc clar că acesta ar fi scos un cuțit și astfel s-ar face vinovat de această infracțiune de port ilegal de cuțit. Așa fiind, rezultă faptul că inculpatul nu a participat la scandal și că între cele două părți a fost doar o amenințare de care inculpatul nu este acuzat.
In ce privește declarația martorului B. A. S., arată că martorul după ce a relatat cu lux de amănunte în faza de urmărire penală o posibilă implicare a inculpatului în scandal, în faza de judecată arată că el a auzit că inculpatul L. M. ar fi amenințat-o cu un cuțit pe partea vătămată, însă, fiind departe de scandal, nu a văzut fapta de amenințare cu un cuțit și nu poate preciza care ar fi contribuția inculpatului L. în scandalul care a avut loc în incinta discotecii.
Așa fiind, susține că în cauză există diferențe de declarații, declarațiile esențiale pe care instanța le-a considerat ca atare, relevă că cele două persoane nu-și pot da seama ca inculpatul L. M. să fi participat la infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice și nu își dau seama dacă inculpatul a avut asupra sa un cuțit și dacă l-a și folosit, amenințând partea vătămată S. D. C. dacă la urmărire penală, există o declarație a inculpatului în sensul că ar recunoaște participarea la scandal, acesta nu recunoaște și portul nelegal de cuțit. D. echivalențelor tuturor probelor din dosar, solicită a nu se lua în considerare această declarație și a se aprecia că în cauză nu există dovezi suficiente că inculpatul L. M. ar fi provocat și participat la acest scandal în maniera arătată de instanța de fond. Prin urmare, față de acesta se poate pronunța o soluție de achitare, inclusiv sub aspectul comiterii infracțiunii de tulburare a liniștii și ordinii publice.
În subsidiar, solicită reindividualizarea pedepselor aplicate inculpatului și aplicarea unei pedepse într-un cuantum scăzut, având în vedere și împrejurarea că este recidivist.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală sub aspectul stabilirii stării de fapt și interpretării probațiunii în dosarul cauzei.
În susținerea poziției procesuale arată că explicațiile date de instanță pe larg cu privire la aplicarea art.63 C.pr.pen., sunt pertinente și reflectă evoluția dosarului și situația reflectată de probațiunea din dosar, respectiv aceea că, pe de o parte, datorită elementului de trecere a timpului, unele din declarațiile martorilor au fost alterate obiectiv, aspecte arătate de instanță în mod special cu privire la depozițiile unora din martorii audiați.
Pe de altă parte, o parte din declarațiile martorilor sunt vădit pro cauza raportat la probele care au fost propuse, la raporturile de rudenie dintre inculpați și aceste părți și nu în ultimă instanță la necoroborarea acestor probe cu materialul inițial și legate de unele aspecte pe care instanța le-a dedus corect pe cale de interpretare prin modul în care persoanele audiate au relatat starea de fapt imediat după producerea evenimentelor.
Prin urmare, susține că nu există vreun dubiu cu privire la starea de fapt reținută de instanță, întrucât aspectele arătate de apărare ca fiind substanțiale din perspectiva prezumției de nevinovăție au fost lămurite de instanță și aceasta este soluția corectă.
Singurul element de critică apreciază că este schimbarea de încadrare juridică operată de instanță cu privire la infracțiunea prev. de L. nr.61/1991. Pe de o parte, renumerotarea textelor de încriminare nu se încadrează în disp.art.334 C.pr.pen., iar pe de altă parte, din verificările făcute din perspectiva ultimului act de modificare arătat și de către instanță, încadrarea corectă era cea arătată în rechizitoriul parchetului.
Apreciază că soluția este legală și temeinică din perspectiva reținerii elementelor constitutive ale infracțiunilor comise și în măsura în care se va aprecia aspectul de negalitate, poate fi înlăturat prin admiterea recursului inculpatului, deoarece în fapt nu are nici o consecință juridică sub aspectul determinării activității infracționale și nici sub aspectul sancțiunilor pernale aplicate pe care instanța le-a dozat corect, luând în considerare circumstanțele obiective rezultate din dosar, inclusiv conduita procesuală incorectă a inculpatului și elementele agravante prin starea de recidivă și concursul de infracțiuni probate în cauză.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 727 din 21 mai 2012 a Judecătoriei G., pronunțată în dosarul nr. (...), în temeiul art. 334 din Codul de procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de port fără drept de cuțit pentru care a fost trimis în judecată inculpatul L. M., din infracțiunea de port fără drept de cuțit prevăzută de art. 1 ind. 1 alin. 1 pct. 1 din L. nr. 61/1991, cu aplicarea art.
37 lit. b din Codul penal în infracțiunea de port fără drept de cuțit prevăzută de art. 2 alin. 1 pct. 1 din L. nr. 61/1991, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal.
În temeiul art. 321 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 37 lit. b din
Codul penal, s-a dispus condamnarea inculpatului L. M., fiul lui A. și E., născut la 06 octombrie 1980, în D., județul Sălaj, domiciliat în comuna D., sat V., nr.
147, județul Sălaj, fără forme legale în C.-N., B-dul M., nr. 51, județul C., de cetățenie română, necăsătorit, fără studii, muncitor la data faptei la SC B. ORO C. SRL, recidivist, posesor al CI seria CP nr. 5., CNP 1., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.
În temeiul art. 2 alin. 1 pct. 1 din L. nr. 61/1991, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal, s-a dispus condamnarea inculpatului L. M. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de port fără drept de cuțit.
În temeiul art. 33 lit. a din Codul penal, s-a constatat că infracțiunile pentru care a fost judecat inculpatul L. M. în prezenta cauză au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni.
În temeiul art. 34 lit. b din Codul penal, s-au contopit pedepsele stabilite pentru cele două infracțiuni, alegându-se dintre aceste pedepse, pedeapsa cea mai grea și s-a aplicat inculpatului L. M. pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 71 alin. 2 din Codul penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 lit. a teza a II-a, și b din Codul penal.
Conform art. 357 alin. 2 lit. a din Codul de procedură penală și art. 88 din
Codul penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate măsura reținerii luată în ceea ce-l privește pe inculpat în data de (...).
S-au aplicat prev. art. 189 și 191 alin. 1 Codul de procedură penală.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul emis la data de (...) în dosarul penal nr. 1742/P/2009, Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului L. M. pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de art.l 1 indice 1 alin. 1 punctul 1 din L. nr. 61/1991, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal și a unei infracțiuni de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 321 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal, reținându-se pe scurt că, în noaptea de 29 spre 30 august 2009, acesta a simulat acte de agresiune și de autoagresiune cu un cuțit, a săvârșit acte și gesturi și a proferat cuvinte și expresii prin care a adus atingere bunelor moravuri și a provocat scandal public în incinta localului SC D. Com SRL B.
Actul de sesizare s-a întemeiat pe următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: declarațiile părții vătămate (f.19-21 din dosarul de urmărire penală), declarațiile inculpaților (f.22, 24-26, 37 și 39-41 din dosarul de urmărire penală), caracterizarea inculpaților (f.30 și 43 din dosarul de urmărire penală), copiile de pe fișele de cazier judiciar ale inculpaților (f.27, 29 și
47-48 din dosarul de urmărire penală), declarațiile martorilor (f.57-93 din dosarul de urmărire penală), procesele verbale de constatare (f. 52 și 55-56 din dosarul de urmărire penală) și procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală (f.115-118 din dosarul de urmărire penală).
Examinând actele și lucrările dosarului și având în vedere, potrivit art. 62 și art. 287 alin. 2 din Codul de procedură penală, întregul material probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:
La data de 29 august 2009, în baza unei înțelegeri prealabile, numitul R. M. (trimis în judecată prin același rechizitoriu al Parchetului de pe lângă
Judecătoria Gherla și condamnat prin sentința penală nr. 1646/(...), pronunțată în dosarul (...) al Judecătorie G., din care a fost disjunsă prezenta cauză) s-a întâlnit cu numiții R. V. - B., L. A. și K. D. în comuna B., jud. C., aceștia hotărând să se deplaseze în comuna B., jud. C., pentru a participa la Z. bonțidene.
Cei patru s-au deplasat cu autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare (...), aparținând lui R. M., dar care a fost condus în acea seară de către K. D., în comuna B., unde, după ce au consumat băuturi alcoolice la C. B., cu excepția conducătorului auto, în jurul orei 22:00, s-au deplasat la discoteca organizată de către SC D. Com SRL, unde au continuat să consume alcool. În jurul orelor 24:00, în local a intrat și inculpatul L. M. (poreclit Hercule), care se afla deja sub influența băuturilor alcoolice, și care i s-a alăturat lui R. M., întrucât îl cunoștea pe acesta și cei doi au continuat să consume băuturi alcoolice împreună.
La un moment dat, cei doi au început să devină agresivi, începând să se împingă în persoanele aflate în incinta discotecii, lucru ce a creat disconfort. În timp ce R. M. a acostat mai multe tinere, devenind, la intervenția unor martor,i violent, răsturnând mai multe mese și sticle care s-au spart, inculpatul L. M. a intervenit și el, a scos un cuțit tip briceag, cu lama de aproximativ 7-8 cm, din buzunar și a început, împreună cu R. M., să-i amenințe pe tinerii prezenți în discotecă, inculpatul L. M. încercând chiar să-l lovească cu cuțitul pe martorul H. P., însă a fost oprit de intervenția martorului D. A. C.
Din cauza acestui comportament al celor doi, cei peste 100 de participanți la discotecă au părăsit încăperea, administratorul SC D. Com SRL, fiind nevoit să aprindă lumina și să oprească muzica aproximativ 10 minute, după care discoteca a fost reluată.
Între R. M. și martora S. D.-M. a început un conflict în afara discotecii care s-a reluat în discotecă, aceasta fiind lovită, injuriată și amenințată de către R. M., martorii D. A. - C., B. L. și I. S. intervenind pentru a-l opri pe acesta, însă nu au reușit, astfel că R. M. lovind-o pe S. D.-M. cu palmele peste față și peste cap, continuând să acționeze în acest mod și după ce partea vătămată a căzut de pe scaun.
În aceste momente, muzica din discotecă a fost oprită din nou, însă R. M. a continuat să adreseze injurii și amenințări martorilor care au intervenit în sprijinul părții vătămate, apoi a lovit cu intenție cele 6-7 sticle aflate pe masa la care aceasta stătuse, care s-au spart și au căzut pe jos. În sprijinul său a intervenit și inculpatul L. M., care a amenințat-o pe partea vătămată S. D.-M.
Din cauza modului violent în care s-au manifestat cei doi, majoritatea persoanelor care încă se mai aflau în discotecă au părăsit localul, iar martorul D. A. - C. a sesizat, prin intermediul S. 112, organele de poliție.
Până la sosirea acestora la fața locului, martorii K. D., L. A. și R. V.-B. l-au scos pe R. M. afară, l-au urcat în autoturismul cu care veniseră, în care au intrat și L. M. și F. Paul-Ciprian, și au plecat în direcția municipiului C.-N., însă, pe raza comunei A., autoturismul BMW a fost oprit de un echipaj de poliție, toate persoanele mai sus arătate fiind conduse la sediul P. comunale B.
Cu ocazia efectuării controlului asupra autoturismului BMW cu numărul de înmatriculare (...), au fost descoperite în portbagaj o sabie și un cuțit, iar, la controlul corporal efectuat asupra martorului F. L. a fost descoperit un briceag, fără să fie descoperit cuțitul utilizat de către inculpatul L. M. B. arătate mai sus au fost restituite către proprietarii lor, având în vedere că acestea nu au fost folosite în niciun mod la comiterea faptelor.
Pentru reținerea situației de fapt prezentate mai sus, instanța a coroborat în parte declarațiile inculpatului L. M. cu cele ale martorilor C. V., H. Lia-D., F.
N., F. B., L. F., D. A. C., F. S. A., I. S., B. A. S., B. Dan L., P. M., K. D., R. V., L. E., S. D. și I. M. date în cursul cercetării judecătorești, în conformitate cu prevederile art. 69 Codul de procedură penală, cu mijloacele de probă administrate pe parcursul efectuării urmăririi penale.
Astfel, în cursul cercetării judecătorești, ca urmare a timpului îndelungat scurs de la data săvârșirii faptei penale, respectiv 29/ (...), s-a constatat că martorii R. H. și L. A. nu au mai putut fi audiați, astfel că s-a procedat la citirea declarațiilor acestora date în cursul urmăririi penale.
Cu privire la depozițiile martorilor C. V., H. Lia-D., D. A. C., I. S., F. N., B. Dan L., P. M. și I. M., date în cursul cercetării judecătorești, s-a constatat că aceștia au relatat fie că nu l-au văzut pe inculpat și nu pot preciza dacă acesta a fost implicat în acel scandal, neștiind ce a făcut acesta (f.127, 128, 150, 152,
163, 209), fie că nu a asistat la violențe în acea seară (f.138, 164), fie că nu își mai aduc aminte ce s-a întâmplat (f.151, 152)
Ori, în raport de împrejurarea că aceiași martori au arătat, cu ocazia audierii la scurt timp după incident, în mod amănunțit cele petrecute în noaptea de 29/(...), arătând implicarea activă a inculpatului L. M. în provocarea scandalului, instanța, neexistând niciun indiciu cu privire la legalitatea administrării acestor probe testimoniale, le va acorda acestor declarații administrate în cursul urmăririi penale deplină relevanță probatorie, cu atât mai mult cu cât acestea sunt situate temporal în apropierea incidentului la care martorii au asistat, înlăturând, la reținerea situației de fapt anterior menționate declarațiile date de martori în cursul judecății. Mai mult, instanța de fond a reținut că majoritatea martorilor au arătat în declarațiile date în cursul urmăririi penale că nu mai pot relata cele ce s-au petrecut în acea seară din cauza faptului că nu își mai aduc aminte (f.151, 153, 164, 209), precizând însă că declarațiile date în fața organului de urmărire penală corespund adevărului, menținându-le (f.151, 152, 164, 209).
Totodată, instanța a reținut că declarațiile martorilor B. A. S. și S. D.
(f.153, 207) se coroborează cu materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, aceștia arătând și în cursul declarațiilor date în cursul judecății că inculpatul L. M. s-a manifestat agresiv la adresa celor prezenți în discotecă, împingându-se în aceștia, dorind să se bată și amenințând cu un cuțit pe cei prezenți în discotecă.
Cât privește declarațiile martorilor L. F. și L. E. (f. 149, 187), s-a constatat că acești martori au fost propuși de inculpat abia în faza judecății, martora fiind chiar verișoară de gradul II a inculpatului, cele relatate de aceștia fiind în contradicție cu cele consemnate în depozițiile martorilor audiați la scurt după incident, astfel că au fost înlăturate aceste depoziții la stabilirea situației de fapt, necorespunzând realității afirmațiile acestora în sensul că inculpatul nu s-a implicat în scandal.
Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate și analizate anterior, instanța de fond a constatat că:
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 1 indice 1 alin. 1 punctul 1 din L. nr. 61/1991, însă, având în vedere faptul că L. 61/1991 a fost republicată de la data sesizării instanței până la data pronunțării, în temeiul art. II din L. nr. 153/2010, dându-se textelor o nouă numerotare, fără însă a se modifica conținutul textului legal, în baza art. 334 din Codul de procedură penală, instanța va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului L. M., din infracțiunea prevăzută de art. 1 indice 1 alin. 1 pct. 1 din L. nr. 61/1991 în infracțiunea prevăzută de art. 2 alin.
1 pct. 1 din L. nr. 61/1991.
În drept, fapta inculpatului L. M., care în noaptea de 29 spre 30 august
2009, a simulat acte de agresiune cu un cuțit, a săvârșit acte și gesturi și a proferat cuvinte și expresii prin care a adus atingere bunelor moravuri și a provocat scandal public în incinta localului SC D. SRL B., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. 1 pct. 1 din L. nr. 61/1991 și infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 321 alin. 1 din Codul penal.
De asemenea, în ceea cel privește pe inculpatul L. M. și în raport de ambele infracțiuni săvârșite de către acesta sunt aplicabile și dispozițiile art. 37 lit. b din
Codul penal, privind recidiva mare postexecutorie, deoarece acesta a comis cu intenție două infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an, după ce pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 71/(...) a T.ului C. a fost considerată executată.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptei inculpatului L.
M. s-a concretizat în acțiunile de a simula acte de agresiune cu un cuțit, de a se împinge în participanții la discotecă și de a profera injurii și amenințări la adresa acestora, fapte prin care a adus atingere bunelor moravuri și a provocat scandal public în incinta localului SC D. SRL B., oprindu-se muzica în discotecă de două ori, acțiuni care au avut ca urmare imediată și în legătură de cauzalitate directă crearea unei potențiale stări de pericol a integrității corporale și a sănătății persoanelor prezente.
În ceea ce privește latura subiectivă , inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a intenției, întrucât a prevăzut potențialul rezultat al faptelor sale, și, chiar a acționat în acest sens, respectiv a folosit cuțitul pe care îl avea asupra sa, amenințând că-l va utiliza pentru a-i agresa pe unii din clienții localului.
Potrivit art. 345 alin. 2 din Codul de procedură penală, condamnarea se pronunță dacă fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat.
În prezenta cauză, instanța de fond a constatat întrunite aceste condiții, astfel că l-a condamnat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. 1 punctul 1 din L. nr. 61/1991, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal și a infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 321 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal.
În vederea unei juste individualizări judiciare a pedepsei la care a foste condamnat inculpatul și a modalității de executare a acesteia, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 din Codul penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret al faptelor, locul și ora la care inculpatul a purtat fără drept cuțitul în public, iar consecințele ce puteau fi produse, dacă nu urmărite, în orice caz prevăzute si asumate de inculpat, dau măsura pericolului social mediu al faptei și nu în ultimul rând persoana inculpatului, care este recidivist, nu are un domiciliu stabil și este cunoscut ca un individ foarte violent.
Având în vedere toate acestea, instanța de fond a apreciat că pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare este aptă de a asigura deopotrivă constrângerea inculpatului, cât și atenționarea acestuia asupra necesității de a-și îndrepta conduita și de a nu mai comite infracțiuni în viitor.
În ceea ce privește infracțiunea de port fără drept al unui cuțit comisă de către inculpat, instanța a apreciat că pedeapsa de 6 luni închisoare este aptă de a asigura deopotrivă constrângerea și reeducarea acestuia.
În temeiul art. 33 lit. a din Codul penal, instanța de fond a constatat că infracțiunile judecate în cauza de față au fost comise de către inculpatul L. M. în condițiile concursului real de infracțiuni, astfel că, în aplicarea art. 36 alin. 1 raportat la art. 34 lit. b din Codul penal, a contopit pedepsele stabilite în cauză, alegând dintre aceste pedepse pedeapsa cea mai grea și a aplicat inculpatului L. M. pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare , pe care o acesta urmează să o execute în final.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța de fond a reținut că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea dreptului de natură electorală prev. de art. 64 lit. a teza a II-a Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, motiv pentru care exercitarea acestuia a fost interzisă pe durata executării pedepsei.
Instanța de fond nu a interzis dreptul de a alege, ci doar dreptul de a fi ales, având în vedere exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectate în Hotărârea din 06 octombrie 2005 în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de N., în care curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia S. și P. împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia. Or, fapta care a făcut obiectul prezentei cauze nu are conotație electorală, astfel că instanța apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege. Dreptul de a fi ales se impune a fi interzis deoarece condamnatul L. M. nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru concetățenii săi față de care a înțeles să aibă comportamentul anterior analizat.
În consecință, în temeiul art. 71 alin. 2 din Codul penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la art. 64 lit. a teza a II-a și b din Codul penal, pe durata executării pedepsei aplicate.
În temeiul art. 357 alin. 2 lit. a din Codul de procedură penală și art. 88 din Codul penal, instanța a dedus din durata pedepsei aplicate măsura reținerii luată în ceea ce-l privește pe inculpat din data de (...).
S-au aplicat prev. art. 189 și 191 alin. 1 Codul de procedură penală.
Împotriva acestei sentinței, inculpatul L. M. a declarat recurs, în termen legal, fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de (...) prin apărător din oficiu, inculpatul a solicitat admiterea recursului și achitarea în temeiul art.10 lit.c C.pr.pen. sau, în subsidiar, reindividualizarea pedepsei.
S-a arătat că declarațiile martorilor și a celorlalte persoane audiate, sunt substanțial deosebite de cele care s-au luat în faza de urmărire penală, majoritatea martorilor arătând că nu l-au văzut pe inculpat și că nu pot preciza dacă acesta a fost sau nu implicat în scandalul care a avut loc în incinta discotecii.
Raportat la declarația martorei S. D., este evident că inculpatul a amenințat-o, însă nu este deloc clar că acesta ar fi scos un cuțit și astfel s-ar face vinovat de această infracțiune de port ilegal de cuțit. . B. A. S. în faza de judecată a arătat că el a auzit că inculpatul L. M. ar fi amenințat-o cu un cuțit pe partea vătămată, însă, fiind departe de scandal, nu a văzut amenințarea cu cuțitul și nu poate preciza care ar fi contribuția inculpatului L. în scandalul care a avut loc în incinta discotecii.
În cursul urmăririi penale există o declarație a inculpatului care recunoaște participarea la scandal, dar nu recunoaște și portul nelegal de cuțit.
În subsidiar s-a solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate inculpatului
și aplicarea unei pedepse într-un cuantum scăzut, având în vedere și împrejurarea că este recidivist.
Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514 Cod procedură penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, pronunțând o hotărâre temeinică și legală, susținute de probele administrate în cauză.
A rezultat din ansamblul probator că în noaptea de 29 spre 30 august
2009, inculpatul recurent L. M. a simulat acte de agresiune cu un cuțit, a săvârșit acte și gesturi și a proferat cuvinte și expresii prin care a adus atingere bunelor moravuri și a provocat scandal public în incinta localului SC D. SRL B.
Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptelor și a vinovăției inculpatului L. M. în comiterea acestora, punând în evidență și caracterul adecvat al pedepsei aplicate atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare.
Vinovăția inculpatului în comiterea ambelor infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată este dovedită prin depozițiile martorilor audiați, respectiv C. V. f.127 fond, f.80-81 dosar u.p., H. Lia-D. f.128 fond, f.77-79 dosar u.p., F. N. f.138 fond, f.82-83 dosar u.p., F. B. f.139 fond, f.86-87 dosar u.p., L. F., D. A. C. f.150 fond, f.74-76 dosar u.p., F. S. A. f.151 fond, f.88-89 dosar u.p., I. S. f.152 fond, f.90-91 dosar u.p., B. A. S. f.153 fond, f.72-73 dosar u.p., B. Dan L. f.163 fond, f.68-69 dosar u.p., P. M., f.164 fond, K. D., R. V. f.186 fond, f.64-65 dosar u.p., L. E., S. D. f.207 fond, f.18-21 dosar u.p. și I. M. f.92-93 dosar u.p.
În mod corect a reținut instanța de fond că depozițiile martorilor C. V., H.
Lia-D., D. A. C., I. S., F. N., B. Dan L., P. M. și I. M., date în cursul urmăririi penale corespund adevărului, fiind situate în timp mai aproape de derularea evenimentelor la care martorii au asistat, cu atât mai mult cu cât majoritatea martorilor au arătat că declarațiile date în fața organului de urmărire penală corespund adevărului, menținându-le (f.151, 152, 164, 209).
Prima instanță a efectuat o corectă individualizare a pedepsei, în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptei comise și de natură a realiza scopul pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei care i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social al faptelor, care este unul mediu, persoana inculpatului, care este recidivist, nu are un domiciliu stabil și este cunoscut ca un individ foarte violent.
Săvârșirea prezentelor fapte este o dovadă că pedepsele anterior aplicate nu și-au atins scopul in considerarea cărora au fost aplicate.
Nu se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate raportat la gradul de pericol social al faptelor comise, instanța manifestând suficientă clemență față de inculpat prin orientarea pedepsei înspre minimul special prevăzut de lege, în condițiile în care infracțiunea de ultraj comisă este sancționată cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală ca nefondat recursul declarat de către inculpatul L. M., domiciliat în comuna A., sat A., str. L. B., nr. 21 jud. C. împotriva sentinței penale nr. 727 din
21 mai 2012 a Judecătoriei G..
În baza art.88 Cod penal, art.385/17, art.383 Cod procedură penală se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii preventive de 24 ore din 30 august 2009.
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, în favoarea av.M. O.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE M.IVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul L. M., domiciliat în comuna A., sat A., str. L. B., nr. 21 jud. C. împotriva sentinței penale nr. 727 din
21 mai 2012 a Judecătoriei G..
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii preventive de 24 ore din 30 august 2009.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat M.
O.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 15 octombrie 2012 .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |
L. M. ANA C. | M. Ș. | M. B. |
Red.L.M./(...). Dact.H.C./3 ex./ Jud.fond: I. A. M.
| ← Decizia penală nr. 631/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 198/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
