Decizia penală nr. 1409/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1409/R/2012
Ședința publică din 15 octombrie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. M.,judecător JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș.
G. : M. B.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către partea civilă B. D. împotriva sentinței penale nr.1348 din 5 iunie 2012 a JUDECĂTORIei B. M., pronunțată în dosar nr. (...), privind pe inculpatul J. Z. S. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.2 și 4 C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul J. Z. S., lipsă fiind partea civilă B. D.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul J. Z. S. arată că dorește soluționarea recursului la termenul de azi.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Inculpatul J. Z. S., față de recursul părții civile prin care se solicită majorarea daunelor morale și obligarea asigurătorului în solidar la plata acestora, arată că solicită respingerea recursului ca nefondat întrucât a încercat împăcarea cu partea vătămată, aceasta solicitând în final o sumă exagerată. Apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre corectă pe baza probelor din dosar.
Reprezentantul M.ui P., solicită admiterea recursului în parte, însă într-o altă formă decât cea solicitată de partea civilă. Solicită a se constata că recursul este nefondat sub aspectul majorării despăgubirilor solicitate. In opinia sa, raportat la probațiunea administrată, situația de fapt dovedită și celelalte elemente din dosarul cauzei legate de cuantumul daunelor morale, suma acordată de instanță este, pe de o parte, întemeiată iar, pe de altă parte, conformă cu practica instanțelor sub aspectul elementelor ce constituie criterii în astfel de situații.
Este real însă că una din criticile aduse de partea civilă în memoriu de recurs, respectiv cea care vizează calitatea asigurătorului în cauză, este fondată. Așa cum arată și partea civilă, prin hotărâre instanța doar a constatat citarea în cauză a asigurătorului, fără alte mențiuni, element care așa cum apare redactat, nu este suficient pentru a asigura punerea în executare a dispoziției referitoare la garanția asigurătorului.
Prin urmare, solicită admiterea recursului declarat de partea civilă, casarea hotărârii atacate doar cu privire la acest aspect și a se înlocui constatarea instanței cu o dispoziție de constatare a calității de asigurător a persoanei juridice menționate și cu precizarea faptului că această persoană va răspunde în limitele contractului de asigurare, conform legislației specifice în materia asigurărilor, deoarece calitatea sa de asigurător are ca efect și constatarea obligației de răspundere în calitate de garant subsidiar în condițiile menționate.
Solicită menținerea celorlalte dispoziții ale hotărârii atacate ca fiind temeinice și legală.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 1348 din 5 iunie 2012 a JUDECĂTORIei B. M., pronunțată în dosar nr. (...) a condamnat pe inculpatul J. Z. S., fiul lui B. și A., născut la data de (...) în B. M., CNP 1., cetățean român, studii medii, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, muncitor în construcții, fără antecedente penale, domiciliat în B. M., Bd. T., nr. 32/39, județul M., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art. 184 alin. 2 și 4
Cod penal cu incidența prevederilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală și cu reținerea art. 74 lit. a și c - 76 lit. e Cod penal, la pedeapsa amenzii de 2.000 lei.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 63 ind. 1 Cod penal.
În temeiul art. 14 Cod procedură penală și art. 999 cod civil a fost obligat inculpatul să plătească:
- părții civile B. D. domiciliată în B. M., Bd. T., nr. 9/8, județul M. suma de 5.000 lei reprezentând despăgubiri materiale precum și suma de 15.000 lei cu titlu de daune morale
- părții civile S. J. de U. B. M., suma 1281,72 lei cu titlu de cheltuieli cu asistența medicală acordată părții vătămate B. D., cu dobânda legală aferentă începând cu data pronunțării și până la achitarea integrală a debitului.
S-a constat faptul că în cauză a fost citată în calitate de asigurator SC
BCR A. V. I. G. SA cu sediul în București, str. Grigore M., nr. 23, sector 1.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească suma de 600 lei cheltuieli judiciare statutului.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, prima instanță a reținut că prin R. P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare nr. 4. din (...) s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatul J. Z. S. pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută și pedepsită de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal.
În fapt, s-a reținut în conținutul actului de acuzare faptul că inculpatul, în timp ce conducea autoturismul marca Opel Vivaro cu nr. de înmatriculare (...) pe str. V. din B. M., a acroșat cu partea dreaptă față a autoturismului pe partea vătămată B. D., care s-a angajat regulamentar în traversarea pe trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii ce a format obiectul actului de inculpare și a solicitat judecarea sa în baza procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției, prevăzută de art. 320 ind. 1 Cod procedură penală.
Examinând R. procurorului în raport cu probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de (...), în jurul orei 18:00, inculpatul J. Z. S. a condus autoturismul marca Opel Vivaro cu nr. de înmatriculare (...) pe str. V. din B. M., pe sensul de mers dinspre str. Valea Roșie înspre str. Iuliu M..
Ajungând la trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător pe str. V. în fața Restaurantului „La Strada";, inculpatul nu a observat că pe sensul său de mers sunt mai mulți pietoni angajați în traversare. În aceste condiții, inculpatul a acroșat-o cu partea din dreapta față a autoturismului pe partea vătămată B. D. în vârstă de 17 ani, care s-a angajat regulamentar în traversarea, dinspre dreapta spre stânga în sensul de deplasare al inculpatului. În urma impactului partea vătămată a fost proiectată pe partea carosabilă.
La fața locului au sosit organele de poliție care au efectuat cercetarea locului faptei și l-au supus pe inculpat testării cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.
În urma accidentului rutier, partea vătămată B. D. a suferit leziuni traumatice, fiind internată în S. J. de U. „. C. O. B. M. - Secția O., în perioada 11 octombrie - 15 octombrie 2010.
Părții vătămate i s-a eliberat de către S. M.-L. J. M. certificatul medico- legal nr. 979/(...) în concluziile căruia se arată că aceasta a prezentat la data examinării leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire - cădere în cadrul unui accident rutier, leziuni care pot data din (...) și pentru a căror vindecare sunt necesare 75-80 zile de îngrijiri medicale ( fila 16 dosar urmărire penală).
În drept:
Fapta inculpatului J. Z. S., astfel cum a fost probată și recunoscută, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal cu incidența prevederilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală și cu reținerea art. 74 lit. a și c
- 76 lit. e Cod penal.
Culpa inculpatului constă în nerespectarea prev. art. 72 alin.2 din OUG
195/2002 care îl obligau să acorde prioritate de trecere părții vătămate angajată regulamentar în traversarea străzii pe trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător.
Vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii ce i-a fost reținută în sarcină a fost pusă în evidență prin administrarea următoarelor mijloace de probă: declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor P. D., Ș. V. C., C. medico-legal nr.979/(...) emis de S. M.-L. J. M., proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă, proces verbal de verificare tehnică a autoturismului marca Opel Vivaro cu nr. de înmatriculare (...), precum și propriile declarații detaliate ale inculpatului.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal respectiv: lipsa antecedentelor penale, pericolul social concret al faptei, precum și atitudinea inculpatului în raport cu autoritățile judiciare, parte din aceste aspecte fiind reținute și ca și circumstanțe atenuante judiciare în favoarea inculpatului conform art. 74 lit. a și c - 76 lit. e Cod penal.
Instanța a apreciat că aplicarea unei sancțiuni pecuniare substanțiale este suficientă și potrivită în raport cu împrejurările concrete ale cauzei și cu nevoile de apărare socială.
Dat fiind faptul că în speță a fost stabilită răspunderea civilă delictuală în sarcina inculpatului pentru fapta lui ilicită cauzatoare de prejudicii, acesta va fi ținut la plata unor despăgubiri corespunzătoare către părțile civile B. D. și S. J. de U. B. M., ce vor fi îndestulate în conformitate cu principiul reparării integrale a pagubei.
Astfel, partea civilă B. D. a avansat cheltuieli privind medicamentația suplimentară și consultațiile medicale ce nu au fost acoperite de asigurări de sănătate precum și cheltuieli legate de transportul la unitățile medicale și alte manopere medicale necesare în vederea refacerii stării de sănătate, toate acestea instanța apreciindu-le la suma de 5.000 lei așa cum se reflectă și în înscrisurile depuse la dosar.
Tot astfel părții civile B. D. persoană tânără aflat în proces de formare fizico-psihică i se cuvin daune morale în vederea compensării stării de disconfort cauzată de starea prelungită de convalescență în care s-a aflat, perioadă în care a suferit intervenții și numeroase manopere medicale invazive .
Fiind în culpă procesuală inculpatul a suportat cheltuielile judiciare avansate de stat în procesul penal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termenul legal partea civilă
B. D., solicitând instanței de control judiciar majorarea cuantumului daunelor morale care au fost acordate de către instanța fondului considerând că acestea sunt insuficiente, raportat la numărul de îngrijiri medicale de care a avut nevoie, în vederea vindecării leziunilor cauzate prin fapta ilicită a inculpatului.
Al doilea motiv de recurs se referă la faptul că instanța fondului nu a dispus obligarea societății de asigurări, în solidar cu inculpatul la plata daunelor morale ci s-a limitat doar să constate, în dispozitvul sentinței atacate că SC BCR A. V. I. G. SA a fost citată în cauză, în calitate de asigurator.
Analizând recursul declarat din prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art 3856 alin. 3 C.pr.pen., Curtea constată că acesta este fondat urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Instanța fondului constând că în faza de urmărie penală au fost administarte în condiții de legalitate și de către un organ competent probe suficente, din care rezultă fără dubiu vinovația inculpatului J. Z. S., raportat și la declarația pe care acesta a dat-o în ședința publică din 30 mai 2012 prin care a arătat că recunoaște în totalitate faptele retinute în sarcina sa, prin actul de sesizare al instaței, cunoaște probele administrate de către organele judiciare pe care și le asumă și nu le contestă, a făcut o corectă aplicare a dispozițiile art.
2301 C.pr.pen.
În sarcina inculpatului s-a reținut, în esență, că în data de (...) în jurul orelor 18.00 în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare (...), pe str. V. din B. M. a acroșat cu partea dreaptă- față a autoturismului pe partea vătămată B. D., care era angajată în traversare pe trecerea de pietoni, marcată și semnalizată corespunzător, în urma accidentului acestra suferind leziuni traumatice ce au necesitat, în vederea vindecării 75-80 zile de îngrijiri medicale.
Acestă stare de fapt este dovedită fără dubiu de declarațiile părții vătămate ale inculaptul, care a recunoscut de la început comiterea faptei, dedepozițiile martorilor P. D. și Ș. V. C., de procesele verbale de cercetare la fața locului și de verificare tehnică a autoturismului implicat în evenimentul rutier, precum și de certificatul medico-legal nr. 979 din 19 octombrie 2010 eliberat de S. M.-L. J. B. M., din care rezultă că în urma accidentului rutier partea civilă B. D. a suferit o fractură maleolă medială, entorsă și întindere a ligamentului colateral medial, fractură a claviculei și contuzie a genunchiului, care au necesitat în vederea vindecării 75-80 zile de îngrijiri medicale.
În drept faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art 184 alin.2 și 4 C., pedeapsa aplicată inculpatului de 2000 lei amendă, cu reținerea de ample circumstanțe atenuante este în opinia Curții greșit individualizată nefiind raportată în mod corespunzător la criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzută de art. 72 C. și neținând cont de împrejurările concrete ale cauzei deduse judecății, inculpatul accidentând victima care era angajată în traversarea regulamentară a străzii, accident produs din culpa sa exclusivă, la urmările produse și la vârsta fragedă a părții vătămate, care la momentul accidentului avea 16 ani.
Acest aspect de neteminicie nu poate fi însă corectat de către instanța de contraol judiciar care a fost investită doar cu recursul declarat în cauză, de către partea civilă B. D., recurentă care vizează doar aspecte de netemeinicie ce
țin de latura civilă a cauzei.
Sub aspectul laturii civile a cauzei Curtea constată că suma de 15.000 lei acordată cu titlu de daune morale este insuficientă pentru a repara integral prejudiciul fizic și psihic cauzat părții civile B. D.
Vom reaminti că partea vătămată, la momentul producerii accidentului avea dosar 16 ani, că acest eveniment rutier nefericit s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului, că partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat imobilizarea membrului superior stâng pe o perioadă de 3 săptămâni, iar membrul inferior stâng a fost imobilizat în aparatul gipsat femuro plantar timp de cinci săptămâni având recomandarea medicală de a nu călca pe piciorul stâng timp de șase săptămâni.
De asemenea, părții vătămate i s-au recomandat tratamente fizio- terapeutice chineto-terapie și de recuperare motorie și că la momentul examinării medicol-legale din 20 decembrie 2010, la mai bine de două luni de la accident mergea sprijinită în cârjă. Toate aceste aspecte îndreptățesc instanța de control judiciar să aprecieze că partea civilă-recurentă a fost supusă unor suferințe fizice și psihice apreciabile cauzate de purtarea unor aparate gipsate precum și de faptul că, a fost pentru o lungă periodă de timp în imposibilitatea de a desfășura activitățile obișnuite, ceea ce a determinat o oarecare izolare a acesteia față de colegi și de prieteni.
Repararea daunelor morale este guvernată de principiul echității ce presupune ca prejudiciul cauzat să fie reparat în întregime, în încercarea de a compensa suferințele fizice și psihice ale părților vătămate.
De aceea instanța de recurs apreciază că un cuantum de 30.000 lei este în măsură să acopere prejudiciul suferit de partea civilă recurentă, motiv pentru care a dispus obligarea inculpatului la plata acestei sume.
O altă critică fondată adusă hotărârii atacate vizează faptul că în dispozitivul acesteia este menționat doar faptul că societatea de asigurări SC BCR
A. V. I. G. SA a fost citată în cauză în calitate de asigurator fără însă ca instanța să constate conform Legii nr. 136/1995 cu modificările și completările ulterioare că acestă societate are calitatea de asigurator și că prezenta hotărâre îi este opozabilă.
Acest aspect de netemeinicie a fost corectat de căte instanța de recurs care admitând recursul declarat de partra civilă B. D. a constatat că, în cauză, are calitatea de asigurator SC BCR A. V. I. G. SA care răspunde pentru plata despăgubirilor civile conform contractului de asigurare.
Instanța de recurs nu a dispus, așa cum a solicitat recurenta obligarea asiguratorului, în solidar, cu inculpatul la plata daunelor morale având în vedere recursul în intersel legii-nr.1/2005 care a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art.
54 alin. 4 și ale art. 57 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în R., cu modificările ulterioare societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă.
Pentru motivele mai sus invocate Curtea a admis recursul declarat de către partea civilă B. D., conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursul declarat de partea civilă B. D. împotriva sentinței penale nr.1348 din data de (...) a JUDECĂTORIei B. M., pe care o casează în parte, în latura civilă, cu privire la cuantumul daunelor morale și la constatarea calității de asigurator.
Rejudecând cauza, în limitele de mai sus, majorează cuantumul daunelor morale la plata cărora a fost obligat inculpatul de la suma de 15.000 lei la suma de 30.000 lei.
Constată că în cauză are calitatea de asigurator SC BCR A. V. I. G. SA, care răspunde pentru plata despăgubirilor civile conform contractului de asigurare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 octombrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. M. ANA C. M. Ș.
G., M. B.
Red.MS/V.R
3 ex/(...)
jud.fond.O. F.
| ← Decizia penală nr. 1643/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 15/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
