Decizia penală nr. 1411/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA P.Ă NR.1411/R/2012
Ședința publică din 15 octombrie 2012
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE : L. M.,judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - V.
T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către M. P. - P. de pe lângă
Judecătoria Cluj-Napoca, împotriva sentinței penale nr. 262 din (...) a
Judecătoriei C.-N., pronunțată în dosar nr.(...), privind pe inculpata L. A. trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de sfidare a organelor judiciare prev.de art.272/1 teza II-a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata L. A., asistată de apărător ales, av.Szocs Sandor Attila din cadrul Baroului C. cu delegație la dosar
și partea civilă O. A. V.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul M.ui P. susține recursul formulat pentru motivele arătate în memoriul depus la dosar, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și, în urma rejudecării, a se dispune trimiterea cauzei aceleași instanțe în vederea continuării judecății, considerând că nu există temeiul legal prev. de art.300 C., arătat de instanță în susținerea dispoziției ca această cauză să fie restituită parchetului în vederea refacerii actului de sesizare.
În esență, susține că motivele au fost arătate corect prin memoriul depus la dosar și se referă la două aspecte. În primul rând, opinează că art.300 C., trebuie coroborat cu art.263 C., și, de asemenea în opinia parchetului, rechizitoriul pus la dispoziția instanței cu privire la fapta comisă de inculpată, prezintă toate datele care guvernează modul de întocmire a acestuia sub aspectul legalității sale, inclusiv cele referitoare la aspectele de formă legate de cuprinderea circumstanțelor privind învinuirea, descrierea faptei și dispoziția de trimitere în judecată.
În opinia sa, aspectul criticat de instanță, nu face obiectul unei analize a judecătorului și sub aspect stilistic, rechizitoriile nu pot fi cenzurate așa cum, de altfel, sub același aspect, nu se pot cenzura nici hotărârile instanței indiferent de nivelul lor, aspectul fiind mult prea superficial și superflu pentru a preciza alte elemente cu privire la discuția de principiu.
Pe de altă parte, consideră că există și un element legat de dispozițiile legale chiar în cazuri specifice, la care legiuitorul s-a referit, tocmai în considerarea ipotezei care face obiectul prezentului recurs. În măsura în care situația prezentată în starea de fapt - care este obiectivă și este supusă criticii instanței, din perspectiva înțelesului cuvintelor folosite de inculpată, - se va dovedi că este corectă, procurorul nu poate nici degenera aceste aspecte și nici a le trece sub tăcere, pentru că actul de sesizare trebuie citit în sala de judecată.
Legiuitorul a prevăzut remediul procesual legat chiar de aspectele la care se referă instanța, respectiv disp.art.290 al.2 C., în sensul că , în măsura în care instanța apreciază că aspecte ale procesului penal sunt de natură să aducă atingere principiilor de onoare sau altele de asemenea natură legate de părțile implicate sau alte elemente, care ar putea fi aduse la cunoștința publicului larg, se poate declara ședință secretă fie numai și pentru o parte din procedurile desfășurate în fața instanței, respectiv pentru citirea actului de sesizare.
Consideră că în cauză, temeiul juridic invocat de instanță este neavenit, din perspectiva criticilor aduse și mijloacele procesuale de remediere sunt puse la dispoziția judecătorului cauzei de legiuitor.
Prin urmare, solicită admiterea recursului și a se dispune în consecință. Partea vătămată O. A. V., față de recursul parchetului, solicită admiterea acestuia.
Apărătorul ales al inculpatei L. A. solicită respingerea recursului declarat de parchet, deoarece așa cum s-a subliniat de altfel și în recurs, rechizitoriul nu este un act procesual, fiind un act solemn din mai multe puncte de vedere, întrucât este act de trimitere în judecată, i se dă citire în fața instanței de judecată și se redactează de către un magistrat.
În opinia sa, inculpata nu trebuia trimisă în judecată, date fiind disp.art.46
C.pen. în ceea ce privește limbajul rechizitoriului, se poate desprinde că are un caracter părtinitor, pe lângă caracterul trivial, care nu constă în reproducerea a ceea ce a afirmat inculpata la fața locului, ci repetarea obsesivă a acelor expresii și punerea unor întrebări retorice de către procuror.
P.ul care redactează un asemenea act, este un magistrat. În această calitate, trebuie să adune probe și în favoarea inculpatului, nu doar în defavoarea sa, și nu la modul părtinitor de acest gen.
Într-adevăr, există și remediul dării unui termen pentru refacerea actului de sesizare, dar tot în acel text legal se dă posibilitatea instanței de a trimite dosarul în faza de judecată.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului și sancționarea în acest fel a rechizitoriului.
Inculpata L. A., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 262 din (...) a Judecătoriei C.-N., pronunțată în dosar nr. (...), în baza art. 300 C.pr.penală, s-a dispus restituirea cauzei privind pe inculpata L. A. - fiica lui I. si M., născută la data de (...) în mun. C.-N., domiciliata în C.-N. str. O. nr. 1, ap. 26, jud. C., CNP 2., de cetățenie română, căsătorită, studii universitare, profesor la Ș. G. din com. Răscruci, fără antecedente penale, trimisă în judecată prin R. P. de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca din data de (...), dosar parchet nr. 7., pentru săvârșirea infracțiunii de sfidare a organelor judiciare, prev. de art. 2721 teza a II-a C.penal, pentru refacerea actului de sesizare a instanței.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpata L. A. a fost trimisă în judecata prin rechizitoriul P. de pe lâna
Judecătoria Cluj-Napoca din data de 0(...), dosar parchet nr. 7., pentru săvârșirea infracțiunii de sfidare a organelor judiciare, faptă prev. și pedepsită de art. 2721 teza II-a C.penal.
În cuprinsul rechizitoriului sunt prezentate în mod explicit expresiile și injuriile folosite de către inculpată.
Instanța a apreciat că folosirea expresiilor injurioase în rechizitoriu este inadmisibila față de caracterul oficial a actului de sesizare a instanței. Cu siguranță, această situație nu a fost avută în vedere de către legiuitor de la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală și până în prezent, pentru că altfel, ar fi fost reglementată și e probabil să nu fie luată în considerare nici în viitorul cod. Aceasta pentru că, actul de justiție este și un act de morală socială, iar folosirea unui limbaj necivilizat împiedică realizarea scopului procesului penal.
Pe de altă parte, instanța de fond a apreciat că nu poate da citire actului de sesizare a instanței fără a aduce atingere solemnității ședinței de judecată, încălcând normele de procedură penală si a bunului simț.
Din considerentele expuse, instanța de fond nu a reținut în cuprinsul prezentei hotărâri expresiile folosite în rechizitoriu, expresii de mahala.
Față de cele de mai sus, instanța de fond, în baza art. 300 C.pr.penală, a dispus restituirea cauzei la P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, pentru refacerea actului de sesizare a instanței.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs P. DE
PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA, solicitând casarea acesteai și, rejudecând, trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea judecării inculpatei pentru infrcațiunea pentru care a fost trimisă în judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, fiind dată cu încălcarea dispoz. art.300 C., instanța putând acorda un termen, eventual, pentru refacerea rechizitoriului, deși, acesta nu conține nicio neregularitate care să impună refacerea sa.
Limbajul folosit în rechizitoriu nu aparține celui care l-a întocmit, ci chiar inculpatei, cuvintele incultătoare folosite de aceasta alcătuind chiar conținutul constitutiv al infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată și pe care, instanța trebuie să îl constate.
Pe de altă parte, instanța avea posibilitatea să declare ședință secretă în baza art.290 C.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C., Curtea constată fondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca nr. 7. din 0(...) a fost trimisă în judecată inculpata L. A. pentru săvârșirea infracțiunii de sfidare a organelor judiciare prev. de art. 2721 teza II-a C.penal., reținându-se în esență că, în (...), aflându-se la intersecția străzilor M. Kogălniceanu și Universității din C.- N. în autoturismul personal, inculpata i-a adresat agentului principal de poliție O. A. V. din cadrul Poliției Rutiere C., aflat în exercitarea atribuțiilor deserviciu, cuvinte insultătoare - pentru modul în care acesta și-a îndeplinit atribuțiile de legitimare a conducătoarei auto, care nu purta centura de siguranță și făcuse gesturi obscene.
În cuprinsul rechizitoriului sunt redate într-adevăr, cu fidelitate, expresiile
și cuvintele insultătoare, pe care se susține că le-ar fi proferat inculpata la adresa părții vătămate.
Cu toate acestea, potrivit art.300 alin.2 C. , dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare în vederea refacerii acestuia în cazul în care
ses iz are a nu es te f ăcu tă po tr iv it leg ii, iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată și nici prin acordarea unui termen în acest scop.
În cauză, se poate constata că actul de sesizare este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale în materie, ca formă și conținut, subsumându-se cerințelor prev. de art.263 C., fiind verificat sub aspectul legalității și temeiniciei în condițiile art.264 C.
Împrejurarea că în actele întocmite, procurorul folosește un limbaj inadecvat, care poate fi suspectat că afectează prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat, poate constitui, eventual, temei pentru sesizarea unei abateri disciplinare în sensul art.99 lit.s din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, dar nu poate constitui nicidecum, motiv de restituire a cauzei la parchet pentru refacerea actului în sensul art.300 C., decât dacă, sesizarea nu este făcută potrivit legii, ceea ce nu este cazul în speță.
Pe de altă parte, nu trebuie pierdut din vedere obiectul sesizării instanței, natura și specificul infracțiunii cu care a fost sesizată instanța, prin definiție, aceasta presupunând folosirea de expresii inadecvate și care, dacă sunt considerate de judecător ca aducând atingere moralei, pot determina declararea ședinței secrete, în virtutea dispoz. art.290 C.
Pentru toate aceste motive, recursul în cauză se privește ca fondat, urmând a fi admis ca atare, în temeiul art. 38515 pct.2 lit.c Cod procedură penală , casată în întregime hotârârea atactă și a se dispune trimiterea cauzei la aceeași instanță, în vederea continuării judecății.
Vîzând și dispoz. art. 192 alin.3 Cod procedură penală ,
PENTRU ACESTE M.IVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art. 38515 pct.2 lit.c Cod procedură penală admite recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA împotriva sentinței penale nr.262 din (...) a Judecătoriei C.-N., pe care o casează în întregime și dispune trimiterea cauzei la aceeași instanță în vederea continuării judecății.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 octombrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
L. M. ANA C. M. Ș.
GREFIER M. B.
Red.A.C./Dact.H.C.
4 ex./(...) Jud.fond: O.C.
| ← Decizia penală nr. 53/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1566/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
