Încheierea penală nr. 1390/2012, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1390/R/2012
Ședința publică din 10 octombrie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : C. I., judecător
JUDECĂTORI : A. D. L.
: M. R.
GREFIER : L. A. S.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C. reprezentant prin
Doru Dobocan, procuror
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpații C. A. și P. S. R. împotriva încheierii penale nr. 68/CC din 3 octombrie 2012 a Tribunalului B.-N., având ca obiect propunere de arestare preventivă.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul C.
A., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat M. L., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 10 ) și inculpata P. S. R., în stare de arest, asistată de apărător desemnat din oficiu, avocat N. C. S., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 11 ), ambii asistați de apărător ales, avocat M. V., din cadrul Baroului B.-N., cu împuternicire avocațială nr.
58/(...) la dosar ( f. 12 ).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Apărătorii din oficiu ai inculpaților solicită instanței a se lua act de încetarea mandatelor de asistență juridică și acordarea onorariilor avocațiale parțiale din oficiu.
Inculpații C. A. și P. S. R. arată că își mențin recursurile declarate, precum și declarațiile date în cauză, cu mențiunea că nu doresc să facă alte precizări.
Apărătorul ales al inculpaților C. A. și P. S. R. depune la dosar copii xerox ale certificatului de căsătorie al inculpatului, certificatului de deces al soției acestuia, precum și certificate de naștere ale minorilor și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al inculpaților C. A. și P. S. R. solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii nr. 68/(...) a Tribunalului B.-N., prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 din Legea nr.
678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal., în temeiul art. 38515
Cod procedură penală, casarea încheierii penale atacate și, rejudecând, să se dispună, în principal, respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de D. B.-N. ca fiind nelegală și netemeinică și, în consecință, punerea de îndată în libertate a inculpaților, apreciind că urmărire penală poate fi continuată în bune condiții cu inculpații în stare de libertate.
În subsidiar, solicită reevaluarea gradului de pericol social concret reprezentant de către cei doi inculpați și înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea inculpaților de a nu părăsi țara și, respectiv consecința punerii în libertate a inculpaților.
Consideră că în sarcina inculpaților s-a reținut infracțiunea imputată doar pe baza declarațiilor a două părți vătămate, persoane cu dizabilități psihice și fizice, deținători de certificate de handicap. A. că declarațiile evocate, necoroborate cu alte probe consistente nu pot demonstra comiterea de către inculpați a infracțiunii reținute.
Starea de fapt prezentată și învinuirea adusă celor doi inculpați nu are la bază un sistem probatoriu concludent și indicii temeinice, iar declarațiile a patru dintre martorii ascultați în cauză, respectiv D. L., D. G., C. S. și C. S. nu au nicio relevanță, pentru că vizează modalitatea în care au participat la activitatea de percheziționare a domiciliilor inculpaților.
Opinează că urmărirea penală se staționează în domeniul prezumției, nestabilind în mod concret aspecte referitoare la transportarea celor două părți vătămate din R. în Germania și la instalarea acestora într-o anumită zonă din orașele germane cu scopul vădit de a apela la mila publicului. Susține că nu s-a stabilit perioada concretă în care părțile vătămate ar fi practicat cerșetoria, legătura nemijlocită între acțiunile inculpaților și cele ale celor doi cerșetori și, respectiv veniturile realizate prin cerșetorie de către părțile vătămate, precum și deposedarea de către inculpați de banii astfel obținuți.
Totodată, apreciază ca fiind nereală susținerea că inculpații ar fi acționat în mod conjugat în raporturile cu părțile vătămate chiar pe la mijlocul lunii februarie, fiind de notorietate că în acea perioadă a avut loc Balul Romilor din județul B.-N., la care inculpatul C. A. a avut un rol important, fiind prezent în mijlocul participanților și văzut de sute de participanți întrucât manifestarea a fost de mare anvergură.
Mai arată că declarația martorului M. R., de la filele 19-21 din dosar, care stă la baza acuzațiilor ce se aduc inculpaților, a fost retractată neavând niciun motiv real pentru susținerea celor declarate și întrucât a fost influențat de către organele de urmărire penală.
În condițiile expuse solicită analizarea probelor și indiciilor și să se dispună punerea inculpaților în libertate, sens în care evocă și faptul că inculpatul C. A. are 6 copii, dintre care 3 copii minori, că inculpații nu au antecedente penale, precum și că aceștia au avut o conduită bună pe raza localității în care trăiesc. Raportat la relația de concubinaj a inculpaților, ulterioară decesului soției inculpatului apreciază consecințele arestării preventive ca fiind devastatoare pentru copiii minori și, respectiv ceilalți membrii ai familiei, în condițiile în care cei doi inculpați participă împreună la întreținerea copiilor. Astfel, solicită a li se acorda inculpaților posibilitatea și șansa cercetării în continuare în stare de libertate.
Reprezentantul M.ui P. solicită, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respingerea ca nefondate a recursurilor formulate de către inculpați împotriva încheierii penale nr. 68/(...) a Tribunalului B.-N., apreciind că aceasta este legală, temeinică și judicios motivată. Consideră ca fiind întrunite în cauză cumulativ condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există indicii și probe care să ducă la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, precum și cele prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile prezumate a fi săvârșite de către inculpați este mai mare de 4 ani închisoare, iar cercetarea acestora în stare de libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Mai apreciază că pentru buna desfășurare a urmăririi penale se impune cercetarea în stare de arest a inculpaților.
Cu privire la existența indiciilor și probelor în sensul prev. art. 143
Cod procedură penală solicită a se avea în vedere că la fila nr. 9 din încheierea penală recurată sunt expuse în detaliu mijloacele de probă din care rezultă bănuiala rezonabilă.
În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică susține că este concretizat prin faptul că inculpații au profitat de handicapul fizic și psihic al părților vătămate, aspect cu un impact negativ în conștiința oricărui cetățean și prin faptul că săvârșirea unor astfel de infracțiuni de genul cerșetoriei, traficului de persoane, exploatarea prin cerșetorie, provoacă, la nivel de comunitate europeană o reacție care duce la tratarea oricărui cetățean român onest ca fiind un infractor, precum și o tulburare a climatului de ordine publică.
Mai arată că cercetarea în stare de libertate a unor persoane prezumate a fi săvârșit astfel de infracțiuni ar duce în mod cert la un sentiment de neîncredere în modalitatea în care își desfășoară activitatea instituțiile abilitate să combată astfel de infracțiuni și să protejeze climatul de ordine.
De asemenea, consideră că în cauză sunt întrunite și condițiile prevăzute de art. 148 lit. b Cod procedură penală, inculpații încercând să zădărnicească aflarea adevărului prin intermediul membrilor familiei, sens în care depune la dosar două procese-verbale și două declarații.
În concluzie, din perspectiva dispozițiilor art. 136 Cod procedură penală, apreciază ca fiind necesară menținerea stării de arest preventiv a inculpaților pentru a se asigura buna desfășurare a procesului, dar și pentru a se împiedica săvârșirea unor noi infracțiuni.
Apărătorul ales al inculpaților C. A. și P. S. R., în replică, apreciază că nu pot fi acreditate susținerile procurorului în condițiile în care vizează începutul activității infracționale a inculpatului C. A. din anul 2006, în cursul căruia pretinsa parte vătămată nu ar fi putut să reclame faptul că este exploatată, ținută împotriva voinței sale sau că i s-au luat banii pe care i-ar fi obținut.
Inculpata P. S. R., având ultimul cuvânt, achiesează susținerilor expuse de către apărătorul său, solicitând cercetarea sa în stare de libertate.
Inculpatul C. A., având ultimul cuvânt, solicită punerea sa în libertate, arătând că are șase copii, a căror mamă este decedată, precum și că nu a mai suferit alte condamnări exceptând cea din 1996, pentru care a fost reabilitat.
C U R T E A
Deliberând constată că,
Prin încheierea penală nr.68/CC din (...), Tribunalul B.-N. a admis propunerea formulată de D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T. B. N. și în consecință: a dispus arestarea preventivă pe timp de 29 de zile începând cu
3 octombrie 2012 și până la data de 31 octombrie 2012, a inculpaților C. A. (fost Cacula), zis „Gustișor";, fiul lui A. și M., născut la data de (...) în N., domiciliat în B., strada A. V., nr. 14, județul B.-N., CNP 1. și P. S. R. (fostă Varga), fiica lui N. și E., născută la data de (...) în B., jud. B.-N., domiciliată în B., strada A. V., nr. 11, ap. 2, județul B.-N., CNP 2., cercetați sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1 și al. 2 lit. a din legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal.
S-a acordat avocatului din oficiu R. A., onorariu în sumă de 100 lei ce se va suporta din fondurile M.ui Justiției.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin propunerea formulată de D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T. B. N., cu adresa nr. 36/D/P/2012 și înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus, s-a solicitat în temeiul art.148 și urm.C.p.p. arestarea preventivă a inculpaților C. A. (fost Cacula), zis „Gustișor";, fiul lui A. și M., născut la data de (...) în N., domiciliat în B., strada A. V., nr. 14, județul B.-N., CNP 1., pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, faptă prev. și ped. de art.12 al.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. și P. S. R. (fostă Varga), fiica lui N. și E., născută la data de (...) în B., jud. B.- N., domiciliată în B., strada A. V., nr. 11, ap. 2, județul B.-N., CNP 2., pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, faptă prev. și ped. de art. art.12 al.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de (...).
În motivare s-a arătat că la data de 21 februarie 2012, organele de poliție din cadrul S.C.C.O. B. N. s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în vara anului 2006, numitul C. A. poreclit „Guștișor"; l-a racolat pe numitul M. R. pe care l-a transportat în Germania unde l-a pus să cerșească, iar banii obținuți de către acesta și i-a însușit.
Din același proces verbal a rezultat că numitul C. A. l-a obligat pe M. R. să practice cerșetoria în favoarea sa, din vara anului 2006 și până în luna ianuarie 2012, cu unele întreruperi.
Din cercetările penale efectuate în cauză a rezultat că în activitatea infracțională a fost implicată și P. S. R., care împreună cu C. A. l-au transportat în Germania pe M. R. pe care l-au pus la cerșit, iar banii și i-au însușit.
De asemenea a rezultat că P. S. R. și C. A., au recrutat-o în primăvara anului 2012 pe numita H. S., pe care apoi, în trei rânduri au transportat-o în Germania și au obligat-o să cerșească în favoarea lor, respectiv banii obținuți din această activitate au fost însușiți de către ea.
În vara anului 2006, în timp ce partea vătămată M. R. locuia într-o colibă situată în Pădurea Codrișor din municipiul B., inculpatul C. A. a contactat-o și i-a propus să meargă în Germania la cerșit, spunând-i că din banii obținuți își va putea cumpăra o locuință. P. vătămată a fost de acord cu această propunere, astfel încât, după circa o săptămână, împreună cu inculpatul, s-au deplasat cu un autoturism Volkswagen Sharan în orașul F. de M. În această localitate, partea vătămată a fost obligată de către inculpat ca zilnic să practice cerșetoria, toți banii fiind însușiți de către inculpat, până în luna octombrie 2006 când au revenit în R..
După câteva zile, cu același mijloc de transport, partea vătămată a fost transportată din nou în aceeași localitate din Germania, unde de asemenea a fost obligată să cerșească, banii obținuți din această activitate fiind însușiți tot de către inculpat. Din octombrie 2006 și până în primăvara anului 2008, cu mici întreruperi (respectiv perioade în care partea vătămată era adusă pentru scurt timp de către inculpat în R.), partea vătămată a fost obligată de către inculpat să cerșească în folosul lui.
În luna decembrie 2011, partea vătămată M. R. s-a întâlnit cu inculpatul C. A. și concubina acestuia, inculpata P. S. R., care i-au propus să meargă în Germania la cerșit spunându-i că jumătate din suma obținută îi va fi înmânată ei. P. vătămată a fost de acord, iar la mijlocul lunii ianuarie
2012, inculpatul C. A., a luat-o pe partea vătămată și a adus-o în parcarea magazinului Kaufland din B.. În acest loc partea vătămată M. R. s-a îmbarcat într-un microbuz împreună cu inculpata P. S. R. și s-au deplasat în același oraș din Germania, unde timp de circa 2 săptămâni aceasta a cerșit zilnic, banii fiind însușiți de către inculpată.
În data de 16 februarie 2012, inculpatul C. A. s-a deplasat la domiciliul părții vătămate M. R. și i-a spus că în data de (...) vor pleca împreună la cerșit, însă partea vătămată nu a fost de acord, moment în care inculpatul a amenințat-o cu acte de violență.
În luna aprilie 2012, cei doi inculpați s-au întâlnit pe pietonalul din B. cu partea vătămată H. S. căreia i-au propus să meargă în Germania la cules de căpșuni. A. a fost de acord, iar după câteva zile, împreună cu cei doi inculpați, s-au deplasat în orașul F. de M. din Germania, loc în care inculpata P. S. R. i-a spus părții vătămate că nu v-a lucra la cules de căpșuni, ci va cerși. În acel moment, partea vătămată a replicat că nu este de acord să facă acest lucru, iar inculpata a lovit-o cu palma peste față, spunându-i că nu are ce face și trebuie să meargă la cerșit. P. vătămată a cerșit în Germania timp de circa o lună, toți banii fiind însușiți de către inculpați.
În data de (...), partea vătămată H. S. a fost contactată de către cei doi inculpași, care i-au propus să meargă din nou la cerșit împreună cu ei. P. vătămată nu a fost de acord cu această propunere, moment în care a fost lovită de către inculpată. Apoi, partea vătămată a fost obligată de către cei doi inculpați să se urce într-un autoturism și a fost transportată în aceeași localitate din Germania (deplasarea făcându-se doar împreună cu inculpată) unde a fost obligată să cerșească timp de circa o lună, banii obținuți din această activitate fiind însușiți de către inculpata P. S. R.
Fiecare dintre cele două părți vătămate câștigau în medie circa 60 euro zilnic, bani din care nu au avut niciun beneficiu material.
În data de (...) cei doi inculpați au fost reținuți pentru o perioadă de 24 ore pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.
Astfel, având în vedere că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 lit. f C., respectiv infracțiunile comise sunt pedepsite cu închisoare mai mare de patru ani, iar lăsarea inculpașilor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, constând în aceea că oricând ar putea să continue activitatea infracțională prin recrutarea și transportarea în Germania a acelorași părți vătămate ori a altor persoane pe care să le exploateze prin obligarea la practicarea cerșetoriei, s-a solicitat instanței de judecată arestarea preventivă a acestora pentru o perioadă de
29 de zile, începând cu data de (...).
S-a mai arătat că arestarea preventivă a inculpaților se impune în interesul urmăririi penale pentru a se evita posibilitatea ca aceștia să intre în contact direct părțile vătămate pe care le-au exploatat prin obligarea la practicarea cerșetoriei și cu martorii audiați în cauză.
La aprecierea pericolului concret al faptei se solicită să se țină seama
și de pedepsele mari prevăzute de lege pentru infracțiunile comise de către cei doi inculpați.
De asemenea, la aprecierea acestui pericol se apreciază că trebuie să se țină seama și de amploarea care a luat-o pe plan mondial traficul de persoane și de lupta care se dă pentru înlăturarea acestui flagel, luptă la care bineînțeles trebuie să participe și autoritățile din R., întrucât fac parte din același mecanism care depune eforturi pentru a diminua cât mai mult posibil traficul de ființe umane.
Mai mult decât atât, se consideră că trebuie avut în vedere faptul că inculpații au recrutat persoane cu un anumit grad de handicap care o dată puse la cerșit insuflau trecătorilor un sentiment de milă și astfel puteau ca zilnic să obțină din această activitate sume mari de bani.
Totodată, se consideră că trebuie ținut cont și de faptul că din probele administrate rezultă cu certitudine ușurința cu care cei doi inculpați au comis fapta reținută în sarcina lor împinsă până la limita cu infracțiunea „de obicei";, astfel încât nu trebuie căzut în capcana unei diminuări artificiale a gradului de pericol social al faptei în condițiile în care nu există nicio garanție că cei doi inculpați se vor reeduca fără a fi luată față de ei măsura arestării preventive.
În același timp, la aprecierea pericolului concret al faptei comise trebuie avut în vedere și de numărul mare al actelor materiale componente ale infracțiunii reținute în sarcina acestora.
Analizând actele și lucrările dosarului, ca și cele ale dosarului de urmărire penală nr.36/D/P/2012 tribunalul a reținut următoarele:
Prin rezoluția din 1 octombrie 2012 și ulterior prin ordonanțele din 2 octombrie 2012 ( f.4, 94-97) emise de procuror în dosarul cu numărul de mai sus s-a dispus începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații C. A. și P. S. R. pentru infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin 1 și 2 lit a din Legea 678/2001 cu aplic. art. 41 alin 2 Cod penal constând în aceea că:
În vara anului 2006, în timp ce partea vătămată M. R. locuia într-o colibă situată în Pădurea Codrișor din municipiul B., inculpatul C. A. a contactat-o și i-a propus să meargă în Germania la cerșit, spunând-i că din banii obținuți își va putea cumpăra o locuință.
P. vătămată a fost de acord cu această propunere, astfel încât, după circa o săptămână, împreună cu inculpatul, s-au deplasat cu un autoturism Volkswagen Sharan în orașul F. de M. În această localitate, partea vătămată a fost obligată de către inculpat ca zilnic să practice cerșetoria, toți banii fiind însușiți de către inculpat, până în luna octombrie 2006 când au revenit în R..
După câteva zile, cu același mijloc de transport, partea vătămată a fost transportată din nou în aceeași localitate din Germania, unde de asemenea a fost obligată să cerșească, banii obținuți din această activitate fiind însușiți tot de către inculpat. Din octombrie 2006 și până în primăvara anului 2008, cu mici întreruperi (respectiv perioade în care partea vătămată era adusă pentru scurt timp de către inculpat în R.), partea vătămată a fost obligată de către inculpat să cerșească în folosul lui.
În luna decembrie 2011, partea vătămată M. R. s-a întâlnit cu inculpatul C. A. și concubina acestuia, inculpata P. S. R., care i-au propus să meargă în Germania la cerșit spunându-i că jumătate din suma obținută îi va fi înmânată ei. P. vătămată a fost de acord, iar la mijlocul lunii ianuarie
2012, inculpatul C. A., a luat-o pe partea vătămată și a adus-o în parcarea magazinului Kaufland din B.. În acest loc partea vătămată M. R. s-a îmbarcat într-un microbuz împreună cu inculpata P. S. R. și s-au deplasat în același oraș din Germania, unde timp de circa 2 săptămâni aceasta a cerșit zilnic, banii fiind însușiți de către inculpată.
În data de 16 februarie 2012, inculpatul C. A. s-a deplasat la domiciliul părții vătămate M. R. și i-a spus că în data de (...) vor pleca împreună la cerșit, însă partea vătămată nu a fost de acord, moment în care inculpatul a amenințat-o cu acte de violență.
În luna aprilie 2012, cei doi inculpați s-au întâlnit pe pietonalul din B. cu partea vătămată H. S. căreia i-au propus să meargă în Germania la cules de căpșuni. A. a fost de acord, iar după câteva zile, împreună cu cei doi inculpați, s-au deplasat în orașul F. de M. din Germania, loc în care inculpata P. S. R. i-a spus părții vătămate că nu v-a lucra la cules de căpșuni, ci va cerși. În acel moment, partea vătămată a replicat că nu este de acord să facă acest lucru, iar inculpata a lovit-o cu palma peste față, spunându-i că nu are ce face și trebuie să meargă la cerșit. P. vătămată a cerșit în Germania timp de circa o lună, toți banii fiind însușiți de către inculpați.
În data de (...), partea vătămată H. S. a fost contactată de către cei doi inculpați, care i-au propus să meargă din nou la cerșit împreună cu ei. P. vătămată nu a fost de acord cu această propunere, moment în care a fost lovită de către inculpată. Apoi, partea vătămată a fost obligată de către cei doi inculpați să se urce într-un autoturism și a fost transportată în aceeași localitate din Germania (deplasarea făcându-se doar împreună cu inculpată) unde a fost obligată să cerșească timp de circa o lună, banii obținuți din această activitate fiind însușiți de către inculpata P. S. R.
Fiecare dintre cele două părți vătămate câștigau în medie circa 60 euro zilnic, bani din care nu au avut niciun beneficiu material.
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul a constatat că în cauză sunt întrunite cerințele art. 143 cod procedură penală existând indicii temeinice că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați în modalitatea descrisă prin propunerea de arestare preventivă.
Semnificative sub acest aspect sunt declarațiile părților vătămate M. R. și H. S. ( f.8, 19), ca și declarațiile martorilor C. A. ( f.60), F. I. C. ( f.62), L. E. R. ( f. 65), M. F. P. ( f.67), M. R. ( f.19), D. L. D. și D. G. ( f.39,40) și C. S. și C. S. ( f.56, 57).
De menționat este faptul că declarația părții vătămate M. R. se coroborează cu declarațiile martorilor C. A., F. I. C., L. E. R., M. F. P., dar și cu declarația martorului M. R. care a arătat că are cunoștință despre faptul că partea vătămată M. R., dar și partea vătămată H. S. au practicat cerșetoria pentru cei 2 inculpați.
Cu ocazia dezbaterii prezentei cauze apărătorul inculpatului C. A. a depus la dosar un script pretins emanând de la acest martor și prin care retractează cele arătate, însă acest înscris nu are nici o valoare probatorie neputându-se stabili cu certitudine faptul că acesta aparține martorului și nu a fost scris de către o altă persoană.
Pe de altă parte, cei 2 inculpați se află în situația prev. de art. 148 lit f
Cod procedură penală întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care sunt cercetați aceștia este închisoarea mai mare de
4 ani și există probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Acest pericol rezultă din chiar natura și gravitatea faptelor comise de inculpați, dar și din modalitatea de comiterea a acestora, respectiv prin fraudă, amenințare și violență și profitând de lipsa de educație și de handicapul fizic al părților vătămate.
Pe de altă parte, fenomenul practicării cerșetoriei de către cetățeni români în alte state, a dobândit o amploare deosebită perturbând ordinea juridică a acestora și impunând o reacția fermă din partea autorităților române în vederea diminuării sau eradicării acestui fenomen.
Totodată, tribunalul a apreciat că există și riscul ca, lăsați în libertate, inculpații să continue activitatea infracțională având în vedere presiunile, de dată recentă, pe care aceștia le-au exercitat asupra părților vătămate pentru ca aceștia să reia practicarea cerșetoriei în aceleași condiții.
În fine, luarea măsurii arestării preventive se subsumează scopului acestor măsuri astfel cum este arătat în art. 136 Cod procedură penală, fiind singura în măsură să asigure desfășurarea normală a procesului penal și să-i împiedice pe inculpați să încerce zădărnicirea aflării adevărului, cu atât mai mult cu cât din declarația martorei F. I. C. rezultă că aceasta a fost deja contactată de fiul inculpatului C. A. care i-a cerut să nu declare împotriva tatălui său.
Pentru aceste considerente, în baza art. 149/1 Cod procedură penală tribunalul a admis propunerea și va dispune arestarea preventivă a celor 2 inculpați, pe o durată de 29 de zile începând cu 3 octombrie 2012 și până la
31 octombrie 2012.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații C. A. și P. S.-R. solicitând casarea hotărârii și să se dispună, în principal, respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de D. B. T. B.-N. ca fiind nelegală și netemeinică și, în consecință, punerea de îndată în libertate a inculpaților, apreciind că urmărirea penală poate fi continuată în bune condiții cu inculpații în stare de libertate.
În subsidiar, au solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În susținerea recursurilor, s-a arătat că în sarcina inculpaților s-a reținut infracțiunea imputată doar pe baza declarațiilor a două părți vătămate, persoane cu dizabilități psihice și fizice, deținători de certificate de handicap, însă aceste declarații nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
S-a arătat că nu s-a stabilit perioada concretă în care părțile vătămate ar fi practicat cerșetoria, legătura nemijlocită dintre acțiunile inculpaților și ale celor doi cerșetori și veniturile realizate prin cerșetorie de către părțile vătămate, precum și deposedarea de către inculpați de banii astfel obținuți.
S-a mai susținut că inculpatul C. A. are 6 copii, dintre care 3 minori, că inculpații nu au antecedente penale și au avut o conduită bună pe raza localității în care trăiesc.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond, analizând propunerea de arestare preventivă formulată de DIICOT B. T. B.-N., în privința inculpaților C. A. și P. S. R., a constatat în mod corect că sunt îndeplinite condițiile prev.de art.136 alin.1 lit.d, art.143 și art.148 alin.1 lit.f C. și pe cale de consecință, a dispus arestarea preventivă a celor doi inculpați pe o perioadă de 29 zile, cu începere de la 3 octombrie 2012 și până la 31 octombrie 2012, ambii cercetați pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane, prev.de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 C.pen.
Cu privire la art.143 C. în mod corect, instanța de fond a constatat că în cauză există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis infracțiunea reținută în sarcina lor, în acest sens fiind declarațiile părților vătămate M. R. și H. S., declarațiile martorilor C. A., F. I. C., L. E. R., M. F. P., M. R., D. L. D., D. G., C. S. și C. S.
Astfel, din cercetările efectuate în cauză rezultă presupunerea că inculpații C. A. și P. S. R. i-au obligat pe M. R. și H. S. să practice cerșetoria în favoarea lor, însușind banii astfel obținuți.
Probațiunea administrată până în prezent în faza de urmărire penală pune în evidență existența unor indicii temeinice în sensul art.143 C. care justifică luarea măsurii arestării preventive față de inculpați.
Existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței CEDO „factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie";, măsura arestării preventive a inculpaților fiind conformă scopului instituit prin art. 5 din CEDO.
În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f C., cerința cuprinsă în teza I a acestui articol (referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care sunt cercetați inculpații) este îndeplinită, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Acest pericol pentru ordinea publică rezultă din natura și gravitatea faptelor presupus a fi comise de inculpați, împrejurările în care se presupune că acestea au fost comise - prin fraudă, amenințare, violență și profitând de lipsa de educație și de handicapul fizic al părților vătămate și, nu în ultimul rând, rezonanța socială negativă a faptelor în rândul comunității din care fac parte inculpații, starea de insecuritate creată în rândul societății de împrejurarea că, presupusul autor al unor astfel de fapte grave, este cercetat în stare de libertate.
Pe de altă parte, există riscul ca în libertate, inculpații să continue activitatea infracțională prin recrutarea și transportarea pe teritoriul altor state a acelorași părți vătămate sau a altor persoane pe care să le exploateze prin obligarea la practicarea cerșetoriei.
Datele ce țin de persoana inculpaților și anume, împrejurarea că aceștia au o comportare bună în comunitatea în care locuiesc, că nu au antecedente penale și că inculpatul C. are în întreținere 6 copii, din care 3 minori nu sunt de natură a înlătura pericolul concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpaților l-ar prezenta, câtă vreme aceștia nu aveau ocupație, câștigându-și banii necesari întreținerii familiei din exploatarea părților vătămate prin obligarea la practicarea cerșetoriei.
În cauză subzistă situația prevăzută de art. 136 alin. 1 lit.d C. pr. pen., respectiv se impune arestarea preventivă a inculpaților pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a se împiedica sustragerea inculpaților de la urmărirea penală și apoi de la judecată. În aceste condiții, nu se justifică luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, prev.de art.145 sau 145/1 C., așa cum s-a solicitat de către apărătorul inculpaților.
Pentru considerentele expuse, Curtea apreciază ca fiind legală și temeinică hotărârea tribunalului, astfel că recursurile declarate de inculpații C. A. și P. S. R. sunt nefondate, urmând să fie respinse în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.
Văzând și disp.art.192 alin.2 C.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații C. A., fiul lui A. și M., născut la (...) în N. si P. S. R., fiica lui N. și E., născută la (...) în B.) împotriva încheierii penale nr. 68/CC din 3 octombrie 2012 a Tribunalului B. N..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 2. lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorarii partiale pentru apărător din oficiu, av. N. C. si M. L..
Obligă pe recurenti să plătească fiecare în favoarea statului suma de câte 150 lei cheltuieli judiciare, din care câte 50 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 10 octombrie 2012 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. I. A. D. L. M. R.
GREFIER L. A. S. red.C.I./A.C.
2 ex. (...) jud.fond.P. L.
← Decizia penală nr. 789/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 130/2012, Curtea de Apel Cluj → |
---|