Decizia penală nr. 145/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)

D. PENALĂ NR. 145/A/2012

Ședința publică din data de 22 august 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE:I. C. M.- judecător

JUDECĂTOR: L. H.

GREFIER : M. N.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin

PROCUROR: ANEM. CIREAP

S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul V. V. împotriva sentinței penale nr. 296 din 27 iulie 2012, pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui C., inculpata fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, alin. 2 și alin. 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 combinat cu art. 2 lit. e din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. 2 C. și proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 C. totul cu aplic. art. 37 lit. b C. și art. 33 lit. a C..

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat I. D. G., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, pentru partea vătămată R. N. apărătorul desemnat din oficiu, avocat C. C. R., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, lipsă fiiind partea vătămată R. N. și reprezentanții legali R. I. și R. L..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține apelul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Apărătorii desemnați din oficiu în cauză depun la dosar referatele privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestora.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului V. V. solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpatului, în temeiul art 11 pct 2 lit a rap. la art 10 lit c C.proc.pen. În dezvoltarea motivelor de apel se arată de către apărătorul inculpatului că partea vătămată a practicat prostituția de bunăvoie, nefiind constrânsă de inculpat. Inculpatul nu a luat niciodată banii părții vătămate din practicarea prostituției. Din declarația martorului V. Ș. rezultă că partea vătămată practica prostituția și înainte de a-l cunoaște pe inculpat și chiar mama martorei a arătat că aceasta și după arestarea inculpatului practică aceeași activitate. Nu s-a dovedit în cauză prin probe certe și directe vinovăția incupatului.

Cu privire la latura civilă a cauzei, solicită respingerea pretențiilor civile ca nedovedite, inculpatul nu a manifestat acte de violență sau de constrângere față de partea vătămată R., astfel că nu poate fi obligat la plata pretențiilor.

Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.

Apărătorul desemnat din oficiu al părții vătămate R. N. solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Pretențiile solicitate de către partea vătămată, apreciază că sunt justificate pentru suferințele fizice și psihice cauzate acesteia.

Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată de instanța de fond, s-a avut în vedere criteriile generale cuprinse în art 72 C. și anume gradul de pericol social al faptei comise, limitele speciale ale pedepselor prevăzute de lege, precum și persoana făptuitorului. S-a reținut că inculpatul a comis fapte de o gravitate sporită, nu se află la prima confruntare cu legea penală, fiind recidivist și nu a recunoscut decât parțial și nuanțat învinuirile care i se aduc.

Instanța de fond a considerat că se poate reține în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art 74 lit c C., aplicându-i acestuia o pedeapsă sub limita minimă specială prevăzută de lege pentru fiecare infracțiune în parte, chiar dacă acesta a avut atitudinea de recunoaștere parțială a faptelor.

Încadrarea juridică reținută de instanța de fond este corectă.

Inculpatul V. V. având ultimul cuvânt, arată că nu a făcut presiuni asupra părții vătămate și că a avut o relație cu V. E. Mai arată că martorii sunt foștii concubini ai părții vătămate si că nu este vinovat de săvârșirea faptei.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 296 din 27 iulie 2012, pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui C., în baza art. 334 C.proc.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului L. R. din infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1, al. 2 și al. 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu art. 2 lit. c din Legea nr.

678/2001 și art. 41 al. 2 C. în infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1 și al. 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu art. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001 și art. 41 al. 2 C.

AU FOST CONDAMNAȚI INCULPAȚII:

1. V. V., fiul lui V. și I. E., născut la data de (...) în Baia Mare, jud. Maramureș, cetățean român, dom. în C.-N., str. Byron nr. 15, ap. 19, jud. C., f.f.l. în C.-N., str. Fabricii nr. 130, ap. 36, jud. C. recidivist, CNP 1., deținut în prezent în Penitenciarul Gherla, la pedepsele de:

- 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1, al. 2 și al. 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu art. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C., art. 37 lit. b C. și art. 74 lit. c C. rap. la art. 76 lit. a C.

- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 C., art. 37 lit. b C. și art. 74 lit. c C. rap. la art. 76 lit. d C.

S-a constatat că inculpatul a comis prezentele infracțiuni în condițiile recidivei postexecutorii, prev. de art. 37 lit. b C. față de pedeapsa de 1 an închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 7/(...) a Judecătoriei C.-N., definitivă prin neapelare la data de (...).

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 C. s-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt concurente și dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, aceea de:

- 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.

64 lit. a și b C., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării

pedepsei.

În baza art. 71 C. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C.proc.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art.88 C. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv începând cu data de (...) la zi.

În baza art.19 din Legea 678/2001, art. 329 al. 4 C. si art. 118 lit. e C. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumelor dobândite prin săvârșirea prezentelor infracțiuni, respectiv suma totală de 39900 lei (din care suma de 2400 lei de la martora V. E. M. și suma de 37500 lei de la martora V. R.), precum și a autoturismului marca SEAT seria VSS9ZZZ6KZZR1111166, an de fabricație 1994, indisponibilizat în curtea B. C.-N., sigilat cu sigiliul MI 34692.

S-a menținut măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanța DIICOT- S. T. C. din data de (...) asupra sumei de 560 lei (consemnată la CEC B. conform chitanței nr.(...)) și asupra autoturismului marca SEAT, conform procesului verbal de aplicare a sechestrului asigurator din data de (...), întocmit de B. C.-N., S. de C. a T. de P.

2. L. R., fiul lui A. V. și R., născut la data de (...) în C.-N., jud. C., cetățean român, dom. în C.-N., str. Oașului nr. 1-3, ap. 9, jud. C., fără antecedente penale, CNP 1., la pedeapsa de:

- 1 (an) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1 și al. 3 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu art. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, art. 41 al. 2 C. și art.74 lit. a și c și art. 76 lit. b C.

În temeiul art.86/1 C. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare stabilit conform art.86/2

C., respectiv acela de 3 ani și 6 luni.

În temeiul art.86/3 alin.1 C. a fost obligat inculpatul să se supună, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere date în competența S.ui de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj : a) să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj conform programului stabilit de acest serviciu; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c ) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Potrivit art.359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art.86/4 C.

În temeiul art.71 alin.5 C. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă R. N. și a fost obligat inculpatul V. V. să plătească acesteia suma de 800 euro despăgubiri civile și pe inculpatul L. R. suma de 400 euro, sau echivalentul în lei la data plății.

În baza art. 189 C.proc.pen. s-a stabilit în favoarea Baroului de A. C. suma de 1050 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, (cuvenite av.Coroi A. și Bumb Mioara, pentru faza de judecată și av. C. T., pentru faza de urmărire penală câte 300 lei pentru fiecare și av. Mocean M. Ana, suma de 150 lei ), care s.a avansat din FMJ.

În baza art.191 C.pr.pen. au fost obligați inculpații să plătească statului cheltuieli judiciare după cum urmează: inculpatul V. V. suma de 4000 lei, în care se include și suma reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru faza de urmărire penală și inculpatul L. R. suma de 3000 lei, în care se include și suma reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru faza de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. S. T. C. înregistrat sub nr.251/D/P/2011, a fost trimis în judecată inculpatul V. V., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de minori, prev. și ped. art. 13 alin. 1, alin. 2 și alin 3 rap la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, combinat cu art. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. și proxenetism prev și ped de art 329 al.l C., cu aplic art 37 lit.b C. și art 33 lita C. și inculpatul L. R., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de minori, prev. și ped. art. 13 alin. 1, alin. 2 și alin 3 rap la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, combinat cu art. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.

Sub aspectul stării de fapt s-a reținut pe scurt, că în perioada iunie - noiembrie

2011, inculpatul V. V. împreună cu învinuitul N. R. B., a racolat-o pe martora V. E. M. în vârstă de 17 ani, a găzduit-o pe partea vătămată R. N. în vârstă de 15 ani și împreună cu acesta și inculpatul L. R., le-a transportat pe cele două tinere în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, exercitând abuz de autoritate și violențe asupra martorei V. E. M. iar în perioada 2009 - noiembrie 2011 a beneficiat de sume de bani și foloase materiale (alimente, țigări, plata utilităților și a chiriei) din activitățile de prostituție desfășurată în aceeași perioadă de către concubina acestuia, martora V. R. C.

În privința inculpatului L. R. s-a reținut sub aspectul stării de fapt aceea că în perioada septembrie - octombrie 2011, la cererea inculpatului V. V. și a învinuitului N. R. B., în baza unei rezoluții infracționale unice, le-a transportat în mod repetat pe martora V. E. M. și partea vătămată R. N., ambele minore, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, i-a însoțit pe cei doi când aceștia le supravegheau pe minore ori când încasau bani de la acestea.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2009, după liberarea sa din penitenciar, unde executase o pedeapsă privativă de libertate de 1 an închisoare, inculpatul V. V., zis Laci, a cunoscut-o pe martora V. R. C. care practica prostituția pe C. T.

Cei doi s-au mutat împreună, având o relație de concubinaj, în toată perioada ulterioară inculpatul V. V. beneficiind de foloase materiale din activitatea de prostituție pe care martora o desfășura zilnic.

În concret, martora V. R. remitea zilnic inculpatului diverse sume de bani, cuprinse între 50 și 100 de lei și totodată, achita cheltuielile cu chiria, utilitățile, alimentele, țigările consumate de către inculpat, în acest sens fiind declarațiile martorei, declarațiile inculpatului V. V. și ale inculpatului L. R., dar și declarațiile martorei V. L., mama martorei V. R.

În timp ce se afla în penitenciar, inculpatul V. V. l-a cunoscut pe învinuitul N. R. B. care executa o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie, iar după liberare, deoarece nu avea unde să locuiască, acesta din urmă a cerut sprijinul inculpatului V. V.

Inculpatul i-a oferit găzduire susnumitului în apartamentul unde stătea în chirie împreună cu martora V. R. C., acesta beneficiind la rândul său de foloasele materiale procurate de martoră.

La scurt timp după liberarea din penitenciar, învinuitul N. R. B. și inculpatul V. V. le- au racolat, primul pe minora R. N. în vârstă de 15 ani, iar cel de al doilea, pe minora V. E. M. în vârstă de 17 ani în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției.

Concret, în cursul lunii mai 2011, partea vătămată R. N. a fugit de la domiciliul părinților săi și a cunoscut-o pe V. E. M., fiind găzduite o anumită perioadă de timp, la domiciliul martorilor L. S. și R. R. A.

M. V. E. M., în vârstă de 17 ani, provine dintr-o familie dezorganizată și are în creștere și îngrijire un copil în vârstă de 2 ani și 9 luni însă la începutul verii anului 2011, aceasta a plecat de la domiciliul mamei sale, mutându-se mai întâi la domiciliul tatălui ei în C.-N. str. Brassai nr. 11, iar ulterior la locuința martorei L. S. într-o casă părăsită din cartierul G.

Spre sfârșitul lunii iunie 2011, cele două tinere au fost racolate de inculpat, respectiv de învinuit, fiecare dintre aceștia convingându-le că doresc să aibă o relație serioasă și că le iubesc.

Mai mult, inculpatul a convins-o pe V. E. M. să ascundă relația pe care au inițiat-o, pentru ca martora V. R. C. să nu afle, acceptând să locuiască la domiciliul martorilor L. S. și R. R. A. unde era vizitată de inculpat.

După ce și-au asigurat afecțiunea celor două tinere, inculpatul și învinuitul le-au scos la stradă pentru a se prostitua în folosul lor. În timpul nopții, cele două tinere racolau clienți cu care întrețineau relații sexuale, fiind supravegheate de către cei doi, atât fizic cât și prin apeluri telefonice, iar dimineața, fiecare lua banii obținuți de tânăra pe care o exploata sexual.

Partea vătămată R. N. a arătat că inițial a refuzat cererea învinuitului N. R. B. de a se prostitua în folosul acestuia, însă în urma amenințărilor și bătăilor primite de la acesta a acceptat în cele din urmă să se prostitueze. Partea vătămată mai arată că învinuitul N. R. B. i-a luat cartea de identitate sub pretextul că tânăra ar putea să o piardă, iar ulterior a refuzat să i-o mai restituie. Din banii obținuți prin exploatarea părții vătămate R. N. învinuitul N. R. B. a remis o parte inculpatului V. V. care anterior îl împrumutase cu sume de bani. De asemenea, învinuitul a cheltuit banii pe distracții, la lăutari, jocuri de noroc și pe substanțe halucinogene a căror compoziție chimică nu a putut fi determinată.

Partea vătămată R. N. arată că în timp ce locuia încă la familia martorilor L. S. și R. R. A., spre dimineață inculpatul și învinuitul le duceau pe ea și pe martora V. E. M. acasă, unde rămâneau uneori pentru a consuma împreună substanțe halucinogene sau alcool, cumpărate cu banii obținuți de cele două tinere din prostituție. Partea vătămată arată că atât ea cât și martora V. E. M. au fost supuse unor violențe de către inculpat și învinuit în legătură cu activitățile de prostituție.

În cursul lunii iulie 2011, cu acceptul inculpatului V. V., învinuitul N. R. B. a determinat-o pe partea vătămată R. N. să se mute împreună cu el în locuința acestuia și a martorei V. R. C., aceștia fiind cazați acolo timp de o săptămână, după cum a precizat partea vătămată în fața instanței.

În fiecare seară inculpatul și învinuitul N. R. B. o luau pe partea vătămată R. N., o duceau în zona barului La Gazeta de pe C. T. unde inculpatul o chema și pe martora V. E. M., cele două tinere prostituându-se în zonă.

În timp ce tinerele se prostituau, inculpatul și învinuitul obișnuiau să își petreacă timpul la localuri cu muzică lăutărească, însă periodic le sunau pe minore pentru a verifica ce sume de bani au încasat, uneori când rămâneau fără bani pe timpul nopții, ei le chemau la local pentru a aduce banii încasați, alteori se deplasau chiar ei pe timpul nopții, pe C. T. pentru a le lua banii, după care se întorceau la local și îi cheltuiau.

La începutul lunii septembrie 2011, învinuitul L. R. i-a cunoscut pe inculpatul V. V. și pe învinuitul N. R. B. la un bar de lăutari, devenind prieteni.

În acest context, inculpatul L. R. obișnuia să-i viziteze la domiciliul martorei V. R. C., dar îi însoțea și la locuința familiei L. S. și R. R. A. unde le-a cunoscut pe partea vătămată R. N. și pe martora V. E. M., aflând de la cei doi, că tinerele sunt minore și se prostituează în folosul lor.

Pe la jumătatea lunii septembrie 2011, inculpatul V. V. i-a propus inculpatului L. R. să-l angajeze ca șofer pentru a le transporta pe cele două minore pe C. T. și pe cei doi prieteni ai săi, atât pentru supravegherea minorelor, cât și în diverse localuri unde aceștia cheltuiau banii obținuți.

A., din banii obținuți din exploatarea martorei V. E. M. și din activitățile de prostituție desfășurate de către martora V. R. C., inculpatul V. V. a achiziționat autoturismul marca SEAT având seria de caroserie V., înmatriculat provizoriu sub numărul provizoriu CJ

04569, fiind însoțit la momentul cumpărării autoturismului de către N. R. B. și L. R.

Din acest moment, frecvent, inculpatul L. R. le transporta pe partea vătămată R. N. și pe martora V. E. M. în zona C. T. după care îi ducea pe inculpat și învinuitul N. R. B. în principal la localul de pe str. B. nr. 24 unde cei doi achitau și consumația inculpatului din bani obținuți din exploatarea celor două minore.

Inculpatul L. R. arată că pe timpul nopții cei doi obișnuiau să plătească sume de bani lăutarilor din local, făcându-și reciproc dedicații și de asemenea, își plăteau reciproc consumațiile. Pe timpul nopții, cei doi le sunau pe minore, fie le chemau la local pentru a aduce sume de bani, fie își dădeau întâlnire cu acestea în apropierea locului unde ele se prostituau, respectiv în parcarea din Piața Cipariu sau la localul de internet de pe str. I. C. B. unde tinerele veneau să le aducă banii obținuți până în acel moment. Atunci când inculpatul V. V. și învinuitul N. R. B. le chemau pe tinere la local, acestea rămâneau până la plecarea celor doi, plătind în final consumația, atât pentru ei cât și pentru inculpatul L. R.

Pe timpul zilei, inculpatul V. V. și învinuitul N. R. B. obișnuiau să discute cu martora

L. S. de la care obțineau informații cu privire la activitatea minorelor în lipsa lor.

În cursul lunii august 2011, martorul C. F. s-a întâlnit în zona C. T. cu martora V. E. M. cu care anterior avusese o relație de prietenie. B. că martora se prostituează acesta a întrebat-o insistent ce face în acea zonă însă tânăra a urcat într-un taxi și a plecat. La scurt timp după ce s-a despărțit de aceasta, în dreptul martorului au oprit două taximetre în care se aflau martora V. E. M., partea vătămată R. N., inculpatul V. V. și învinuitul N. R. B.

Ultimii doi s-au apropiat de martor și l-au agresat fizic, lovindu-l cu picioarele și pumnii, timp în care inculpatul V. V. i-a atras atenția să nu o mai caute pe martora V. E. M. care este prietena lui. Ulterior, martorul a luat legătura cu martora V. E. M. care i s-a plâns că inculpatul V. V. a dus-o în zona hotelului Belvedere și a bătut-o. M. arată că a aflat că fosta lui prietenă practica prostituția în beneficiul inculpatului, iar partea vătămată R. N. în beneficiul învinuitului, toți banii fiindu-le luați de cei doi, iar cei doi l-au bătut pentru a determina să rupă legăturile cu martora. M. C. F. a mai declarat că inculpatul a bătut-o de mai multe ori pe martora V. E. M., iar învinuitul N. R. B. a bătut-o pe partea vătămată R. N. în locuința martorei L. S. M. a mai arătat că ulterior a fost sunat periodic de inculpat care îl amenința că îl va bate din nou dacă va lua legătura cu martoră, motiv pentru care nu a mai contactat-o pe aceasta, întâlnind-o doar întâmplător în zona C. T.

La sfârșitul lunii august 2011, partea vătămată R. N. și martora V. E. M. s-au mutat pentru circa o săptămână la domiciliul martorului M. I., la care martora mai locuise anterior în chirie, acesta aflând că practică prostituția în beneficiul inculpatului V. V., respectiv a învinuitului N. R. B., că aceștia le luau toți banii proveniți din această activitate și că dacă ele nu le dau bani sunt bătute de aceștia. M. arată că în fiecare seară cele două tinere plecau la C.-N., pentru a practica prostituția, întorcându-se doar spre dimineață fără a avea bani sau mâncare, ci doar câte un pachet de țigări. C. soseau acasă, cele două tinere îi contactau pe inculpatul V. V. și învinuitul N. R. B. pentru a-i anunța că au ajuns. Văzând că cele două tinere nu au nici bani, nici mâncare, martorul le-a întrebat din ce trăiesc și ce venituri au, acestea relatându-i că practică prostituția pe C. T. și toți banii pe care îi câștigă îi dau „bărbaților lor" care adună bani pentru a cumpăra un autoturism.

La începutul lunii septembrie 2011, inculpații V. V. și L. R. împreună cu învinuitul N. R. B. s-au deplasat la locuința martorului M. I., le-au cerut celor două tinere să-și facă bagajele, și le-au luat cu ei, fiul martorei V. E. M. fiind lăsat la martorul M. I. La începutul lunii octombrie 2011, martorul l-a dus pe copil bunicii materne, martora B. E.

În cursul lunii septembrie 2011, învinuitul N. R. B. s-a mutat împreună cu partea vătămată R. N. într-un apartament închiriat de pe str. T. din C.-N., martora V. E. M. rămânând la locuința martorei L. S. In fiecare seară inculpatul L. R. era trimis de inculpatul V. V. și învinuitul N. R. B. să o ia pe partea vătămată din cartierul M. și să o aducă în apropierea magazinului Sora, unde aceasta urma să se întâlnească cu martora V. E. M. și să deplaseze împreună cu ea pe C. T.

Trebuie precizat faptul că la un moment dat, așa cum rezultă din declarația inculpatului L. R. și a părții vătămate, inculpatul V. V. a luat decizia ca cele două tinere să nu mai fie transportate până în apropierea locului unde se prostituau pentru a evita ca autoturismul și ocupanții lui să fie observați de poliție și să riște depistarea lor.

Tot în toamna anului 2011, inculpatul V. V. a început să discute codificat cu martora V. E. M. referindu-se la clienții racolați folosind expresia „sucuri", astfel în mai multe convorbiri inculpatul a întrebat-o pe martoră câte sucuri a băut, din context reieșind faptul că cei doi se referă la activitatea de prostituție și la sumele de bani obținute. (vol.IV f. 162-

164, 192,193,214,215, vol.V f.92-93). Inculpatul V. V. i-a atras atenția martorei să nu discute cu alte prostituate despre relația pe care o avea cu el, să nege că îi dă vreo sumă de bani și că este bătută. Mai multe dintre tinerele care se prostituează în acea zonă au arătat că martora se ferea să le spună astfel de informații, (vol.III f. 93-95).

În data de 25 septembrie 2011, partea vătămată R. N. a fost internată de urgență cu diagnosticul „chist ovarian". La internare partea vătămată nu a putut să prezinte vreun act de identitate, motiv pentru care l-a apelat pe învinuitul N. R. B. cerându-i să vină cu cartea ei de identitate la spital. A. s-a prezentat la spital, a luat legătura cu personalul medical, povestind că ar fi un prieten de familie al părții vătămate, promițând că va lua legătura cu părinții acesteia pentru a-i aduce actele. În fapt, învinuitul N. R. B. și inculpatul V. V., împreună cu inculpatul L. R. au vizitat-o pe partea vătămată la spital și au convins-o să fugă, lucru pe care aceasta l-a făcut în data de 26 septembrie 2011, reluându-și activitatea de prostituție în folosul lui N. R. B.

La sfârșitul lunii septembrie 2011 - începutul lunii octombrie 2011, învinuitul N. R. B. a plecat în străinătate și la scurt timp, partea vătămată R. N. s-a întors la domiciliul părinților ei, iar apoi s-a mutat la domiciliul martorului L. G. T. cu care a avut o relație de concubinaj.

În cursul lunii octombrie 2011, minora V. E. M. a fost depistată de autorități în timp ce practica prostituția și a fost internată la centrul de zi și de noapte A. din C.-N., aceasta cerând sprijinul inculpatului V. pentru a putea fi lăsată să plece. Inculpatul V. V. a apelat mai întâi la tatăl martorei V. E. M. pe care l-a convins să îl însoțească la centru și să ceară personalului să o încredințeze pe martoră acestuia. Angajații centrului, audiați ca martori, au arătat că inculpatul personal s-a prezentat ca fiind fratele martorei V. E. M. cerând ca aceasta să fie lăsată să plece cu el și tatăl acesteia, fiind însă refuzat întrucât din verificările efectuate a rezultat că minora V. E. M. era încredințată spre creștere și educare mamei ei.

Inculpatul a luat legătura apoi cu mama minorei, martora B. E. pe care chiar a transportat-o cu autoturismul său la centru, martora aflând astfel, că fiica ei V. E. M. a fost depistată în timp ce practica prostituția. In urma discuțiilor cu asistenții sociali ai centrului, martora V. E. M. pentru a putea pleca din centru a dat o declarație că nu va mai practica prostituția și va rămâne la domiciliul mamei ei pentru a-și îngriji fiul. După plecarea din centru, cele două au rămas la o terasă din apropiere împreună cu inculpatul V. V., martora B. E. cerându-i fiicei să o însoțească acasă. Inculpatul a intervenit în discuția dintre mamă și fiică, moment în care mama i-a atras atenția acestuia că martora V. E. M. este minoră și are un copil de crescut iar el va avea probleme dacă nu o lasă în pace. Inculpatul i-a spus martorei B. E. că el nu o obligă pe fiica ei să practice prostituția, dar nici nu o poate întreține atât pe ea cât și pe copil. M. V. E. M. a refuzat să rămână la mama ei, însă a luat cu ea copilul. Și după acest incident, martora a continuat să se prostitueze în folosul inculpatului ieșind la stradă chiar în aceeași noapte în care a fost scoasă din centrul de minori, însă atunci când era căutată de mama ei, îi spunea că nu se mai prostituează și că este întreținută de inculpat, aspect nereal. M. B. E. a mai arătat că la sfârșitul lunii noiembrie 2011, a fost sunată de martora V. E. M. care i-a comunicat că inculpatul a fost arestat și i-a cerut ca dacă va fi căutată de poliție să nu dea declarații despre acesta (vol. III f. 98)

În jurul datei de 21 noiembrie 2011, martora V. R. C. a aflat despre relația pe care inculpatul o avea cu minora V. E. M. și s-a mutat de la acesta. I. inculpatul a chemat-o pe minoră la domiciliul său, unde a și găzduit-o până la data de 29 noiembrie 2011, cu ocazia punerii în executare a mandatului de aducere emis față de inculpat în prezenta cauză, aceasta fiind depistată la locuința închiriată de acesta.

M. B. E. a arătat că fiica ei a căutat-o la un moment dat și i-a cerut să o însoțească la notar pentru a-și da consimțământul ca ea să plece în străinătate să câștige bani asigurând-o că nu ar fi vorba de prostituție. M. V. E. M. i-a mai relatat mamei ei că tatăl ei a fost deja de acord să semneze un astfel de document. M. a refuzat să își dea consimțământul ca fiica ei să părăsească țara. (vol.I f. 21-24).

La data de 24-25 octombrie 2011, inculpatul V. V. a fost apelat de mai multe ori de către învinuitul N. R. B. aflat în Austria. A. i-a cerut inculpatului să meargă și el în Austria împreună cu martora V. E. M. promițându-i că va discuta cu un șofer de autocar pentru ca acesta să o treacă peste graniță pe minoră, în lipsa împuternicirii părinților. Din convorbirile celor doi, rezultă că învinuitul este implicat în activități de exploatare a prostituției pe teritoriul A.

La data de (...) martora B. E., mama minorei V. E. M. a formulat o plângere penală către B. C.-N., solicitând tragerea la răspundere a inculpatului V. V., pentru activitatea de exploatare sexuală a fiicei sale minore.

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarația părții vătămate R. N. - vol.I f. 72-76, proces-verbal de efectuare a actelor premergătoare vol.I f. 7 - 16, proces-verbal de investigații - vol.I f. 20,53,54,55,56,57,58, vol.II f.82-83,127-128, declarații de martori- vol.I f. 21-24,25-28,29-31,32-34,77-80 vol.II f.

1-3,45-47,49-50,51-54,66-68,80-81,129-132,152-154,170-173,189-192,193-195,211-

214,231-234,235 238,239-245,248-252,253-256, vol.III f. 9-11,27-29,50-52,81-82,88-

90,91-92,93-95,96-98,110-114,126-129, recunoașteri după planșe fotografice - vol.I f. 35-

49, vol.II f. 4-18,55-65,155-169,174-188,196-210,215-229, vol.III f. 12-26,30-44,99-

109,115-125,130-140, sesizarea întocmită de compartimentul de asistență socială din cadrul Primăriei Feleacu - vol.I f. 50-52, proces-verbal de depistare - vol.I f. 59-62, dovada de ridicare a exemplarului 2 al procesului-verbal de contravenție încheiat la 30 august

2011 față de partea vătămată R. N. pentru practicarea prostituției - vol. I f. 81-82, proces- verbal de identificare - vol.I f. 83,84,97,99,100, comunicări ale ITM, Primăria municipiul C.- N. privind veniturile obținute de către suspecți și bunurile deținute de către aceștia - vol.I f.

101-105,220-225, procese verbale de percheziție domiciliară - vol.I f. 135-138,176-182 dovezi de ridicare a unor bunuri - vol.I f. 183-184, proces-verbal de aplicare a sechestrului asigurător - vol.I. f- 226-238, adresa Spitalului Clinic de urgență pentru Copii C. privind internarea părții vătămate R. N. și copia foii de observație - vol.II f. 19-36, adresa DGASPC C.-N. privind internarea martorei V. E. M. în adăpostul de zi și de noapte pentru copiii străzii A. - vol. II f. 39 - 44, adresa Primăriei municipiului C.-N. privind procesele verbale de aplicare a sancțiunii contravenționale fată de martorele V. E. M. și V. R. C. și partea vătămată R. N. - vol.II f. 84-122, proces-verbal de efectuare a perchezițiilor informatice - vol.III f. 65-79, procese verbale de redare a convorbirilor telefonice - vol.IV - f.

1- 253 și vol. Vf. 1-97, fișa de cazier judiciar - vol.I f. 63,106-109, declarațiile inculpaților - vol.I f. 142-147,162-170,192-194.

În faza cercetării judecătorești instanța a procedat la audierea inculpatului V. V. (filele 40-41), la audierea părții vătămate R. N. (filele 42-43) și la audierea martorilor: N. C. E. (fila 72), Soporan Ana M. (fila 73), V. E. M. (fila 74-75), R. L. (fila 76), R. R. A. (fila 103), V. R. C. (fila 104) V. L. (fila 105), B. E. (fila 106), P. A. (fila 131), M. I. (fila 132), L. S. (fila

133), C. D. (fila 157), Kalo T. Eniko (fila 158) și V. Ș. G. (fila 167).

Cu ocazia audierii sale în prezentul dosar, atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești, inculpatul V. V. a recunoscut faptele descrise mai sus în materialitatea lor, negând însă împrejurarea că ar fi obligat-o pe martora V. E. M. să se prostitueze în folosul său. Concret, inculpatul a susținut că la momentul la care le-a întâlnit pe martora V. E. M. (iulie 2011) și pe partea vătămată R. N. (august 2011), acestea se prostituau deja și că a încercat să o determine pe cea dintâi să renunțe la această activitate, însă fără succes.

Susține inculpatul că nu a agresat-o niciodată pe martoră, însă a recunoscut faptul că i-a vorbit vulgar și a amenințat-o, însă aceste gesturi au fost puse pe seama geloziei sale, generată de faptul că aceasta l-ar fi înșelat.

În realitate, s-a apreciat că acest comportament violent al inculpatului asupra martorei nu avea nici o legătură cu presupusa sa gelozie, deoarece dacă avem în vedere ocupația acesteia, ar însemna ca agresiunile asupra acesteia să nu înceteze niciodată, dimpotrivă probele de la dosar conturează o cu totul altă stare de fapt, aceea că în acest fel, inculpatul își asigura autoritatea asupra martorei, limbajul vulgar și amenințările completând actele de violență fizică.

În primul rând, a rezultat din declarația părții vătămate R. N. că l-a cunoscut pe inculpatul V. V. când acesta era deja iubitul martorei V. E. M. și că, la insistențele celor doi, a acceptat să aibă o relație cu N. R. B., însă la scurtă vreme la stăruințele acestuia, asezonate cu bătăi și amenințări, a început să se prostitueze, împreună cu martora V. E. M., banii astfel obținuți fiindu-i luați de către concubin.

Partea vătămată și-a început activitatea de prostituție în cursul lunii iulie 2011, după ce a început relația sa cu N. R. B., aceasta descriind în declarațiile sale actele de violență la care a fost supusă, a precizat faptul că a locuit cu acesta circa o săptămână în locuința deținută de inculpatul V. și martora V. R., perioadă în care și-a continuat activitatea de prostituție în folosul lui N. R. B., că toți cei din anturajul susnumiților îi cunoșteau vârsta și că nu a reușit să plece, deoarece băieții le supravegheau îndeaproape, trecând adesea cu mașina prin zonă și în plus, i-a fost luat buletinul de către concubinul său, tocmai pentru a fi împiedicată să-l părăsească.

Despre relația inculpatului V. V. cu martora V. E. M., a arătat partea vătămată, că era presărată cu acte de violență fizică și verbală din partea celui dintâi, că martorei îi era frică de inculpat și îi dădea acestuia banii obținuți din activitatea de prostituție.

Din probele administrate a rezultat că martora V. E. M. se afla sub controlul total al inculpatul V. V., aspect care rezultă chiar și din cuprinsul declarațiilor sale în care a negat orice împrejurare care în opinia sa, ar putea să atragă răspunderea penală a inculpatului.

Concret martora a precizat că se prostitua atunci când l-a cunoscut pe inculpat, că relația lor de concubinaj era bună, că inculpatul nu o agresa fizic sau verbal, discuțiile ori certurile dintre ei fiind determinate doar de faptul că inculpatul încerca să o convingă să nu mai iasă pe C. T., și că nu dădea acestuia nici un ban din cei pe care îi câștiga și pe care îi folosea pentru ea și copilul ei.

Această poziție a martorei este însă contrazisă de probele de la dosar, de convorbirile telefonice purtate cu inculpatul sau cu alte persoane, și de declarațiile martorilor M. I., B. E. și C. F., acestora din urmă cerându-le să nu dea declarații defavorabile inculpatului, dar și de declarațiile martorilor L. S. și R. R. A.

În primul rând, în legătură cu susținerea martorei V. E. că banii obținuți din activitatea de prostituție îi păstra, fiind folosiți pentru ea și copilul ei, arătăm că dimpotrivă, rezultă din declarațiile martorilor M. I., B. E. și R. R. A. că inculpatul îi lua banii obținuți din prostituție, deoarece acestea era mai tot timpul fără bani asupra sa, acesta fiind motivul pentru care nici nu contribuia la întreținerea fiului său, lăsat în grija bunicii materne sau chiar în grija a unei persoane străine respectiv, la martorul M. I. A. din urmă a declarat că din discuțiile fetelor, care au locuit o perioadă la el, a aflat cu ce se ocupă acestea mai ales că plecau de acasă în fiecare noapte și că dacă nu fac bani cineva le bate, pentru ca la un moment dat 2 tineri să vină cu o mașină și să le ia din locuința sa. A mai arătat martorul că tânăra nu contribuia cu nimic la întreținerea fiului său minor și că, după ce a plecat, i l-a lăsat pentru mai mult timp iar ulterior l-a dus bunicii sale.

În același sens, martora B. E., mama martorei V. E. M. a declarat în faza de urmărire penală că a aflat despre ocupația fiicei sale de la fostul concubin al acesteia, martorul V. Ș. care i-a relatat că aceasta este în relații de concubinaj cu inculpatul V. V. în folosul căreia se prostituează, că a încercat să o determine să se întoarcă acasă însă aceasta a refuzat, spunând că dacă face asta inculpatul îi va omorâ pe toți. A mai arătat martora că și-a văzut fiica cu urme de lovituri, că aceasta i-a confirmat că inculpatul este cel care a agresat-o fizic în legătură cu niște bani iar într-o altă împrejurare fiica sa i-a relatat telefonic că a fost bătută de inculpat care a crezut că a ajutat-o pe R. N. să fugă după plecarea lui N. R. în O. Nu există motive a pune sub semnul îndoielii veridicitatea celor susținute în această declarație de către martoră, fiind vorba despre împrejurări și persoane despre care martora nu ar fi avut cum să ia la cunoștință prin alte mijloace, însă ulterior în fața instanței de judecată aceasta și-a retractat declarația anterioară, pe considerentul că, de situația creată ar fi vinovată fiica sa, care și la momentul audierii sale în faza cercetării judecătorești, continua activitatea de prostituție.

În același timp, martora a precizat că a dat de bunăvoie declarația din faza de urmărire penală fără nici un fel de constrângere, însă argumentele invocate în fața judecătorului referitoare la motivele retractării acesteia, nu pot fi primite, conduita ulterioară a martorei V. E. M. neavând relevanță raportat la starea de fapt descrisă mai sus.

Și martorul R. R. A. a dat declarații contradictorii în fața judecătorului, accentuând faptul că inculpatul V. se înțelegea foarte bine cu martora V. E. M., că nu existau certuri întrei ei decât în legătură cu copilul acesteia, inculpatul pretinzându-i să aibă grijă de el, însă în ciuda acestui fapt martorul a confirmat faptul că inculpatul o bătea pe martoră pentru copil și că acesteia îi era frică de el, din această cauză, posibilitatea ca cele două tinere (se referă martorul și la R. N.) să fugă de la băieți era exclusă. A mai arătat martorul că E. i-a spus că a contribuit și ea cu bani la cumpărarea autoturismului de către inculpat și că în câteva rânduri, inculpatul V. i-a cerut acesteia bani în prezența sa.

S-a apreciat că această declarație a martorului a fost dată în favoarea inculpatului, pentru atenuarea în vreun fel, a răspunderii acestuia, însă mărturia sa din fața judecătorului nu este deloc credibilă, din perspectiva contradicțiilor evidente pe care le conține, în condițiile în care martorul fără a se dezice pe deplin de declarația sa anterioară, a oferit noi explicații ale comportamentului agresiv al inculpatului, respectiv lipsa de grijă a martorei față de copilul său, deși minorul a stat în perioada respectivă destul de puțin cu mama sa.

Pe de altă parte, dacă inculpatul și martora susțin că neînțelegerile dintre ei erau cauzate de gelozie, martorul R. R. A. susține că motivul îl reprezenta copilul și lipsa de grijă a mamei față de acesta, dacă anterior a precizat că V. E. M. îi dădea toți banii inculpatului, ulterior a revenit susținând că doar de câteva ori i-a dat bani acestui a la cererea sa, și contradicțiile continuă în aceeași manieră.

Tot în sensul comportamentului violent al inculpatului este declarația martorului P. A., taximetrist, care în mod repetat a transportat-o pe martora V. E. M. pe C. T. și căruia aceasta i-a spus într-o anumită împrejurare că a fost bătută de către concubinul său „Laci"; iar în alte două ocazii martora i-a cerut lui și M. să ascundă lucruri legate de bani, pentru a nu o bate inculpatul.

Prezintă o deosebită relevanță în același sens, convorbirile telefonice interceptate în cauză din care reiese că inculpatul obișnuia să o îndemne pe martoră să încaseze cât mai mulți bani sub pretextul întreținerii fiul său minor, însă în realitate s-a dovedit că martora nu contribuia la întreținerea fiului său ori făcea aceasta într-o foarte mică măsură, ceea ce înseamnă că bani ajungeau la inculpat care susținea că este nevoie să plătească chiria, să înmatriculeze autoturismul etc. Inculpatul controla sumele de bani pe care martora le cheltuia pentru a-și cumpăra de mâncare sau pentru a plăti reîncărcarea creditului la telefonul mobil, deoarece de fiecare dată îi trimitea mesaj inculpatului explicându-i pe ce anume a cheltuit banii. (vol. IV f. 53 -54).

Inculpatul a negat și faptul că ar fi desfășurat activități de supraveghere a martorei, însă din interceptarea convorbirilor telefonice ale acestuia în perioada octombrie - noiembrie 2011, rezultă contrariul respectiv, că acesta o supraveghea pe martora V. E. M. obținând informații despre aceasta și despre clienții pe care îi avea de la martora L. I. M. (zisă Mălina), care practica și ea prostituția în aceeași zonă. Totodată, la cererea inculpatului martora V. E. M. a lăsat de mai multe ori sumele de bani obținute din prostituție martorei L. I. M., care ulterior a fost contactată de către inculpat pentru a-i preda banii (vol.IV f. 78-80). Tot prin intermediul martorei L. I. M. inculpatul verifica dacă ceea ce îi spunea martora V. E. M. cu privire la clienți și sumele de bani încasate, este real.

Ca atare, din probatoriul administrat pe tot parcursul procesului penal apreciem că s-a dovedit faptul că inculpatul V. V. a supus-o pe minora V. E. M., în mod repetat, unor violențe și amenințări, în scopul obținerii unor sume cât mai mari și pentru a o împiedica să plece de la el, martorii audiați susținând și că inculpatul o manipula pe martoră, îndemnând-o să practice prostituția pentru a câștiga bani să își întrețină fiul minor, exploatând astfel și sentimentele materne ale martorei, însă niciodată sumele câștigate din prostituție nu ajungeau să fie folosite pentru nevoile copilului.

Așa cum s-a arătat deja, fiul minor al martorei a rămas foarte puțin în grija mamei sale, deoarece pe perioada verii, a fost îngrijit de bunica maternă, martora B. E., care arată că niciodată fiica ei nu a contribuit la îngrijirea copilului și nici nu îl vizita. Din declarația martorei V. E. M. rezultă că ea câștiga zilnic sume cuprinse între 300 - 400 lei, însă în fața instanței de judecată a precizat că de fapt, sumele se ridicau la 150-200 lei pe seară

Totodată, există date în sensul că inculpatul o agresa fizic pe martora V. E. M. pentru ca aceasta să obțină mai mulți bani, sub pretextul că banii i-ar fi necesari pentru copil, însă îi cerea bani și pentru a-și cumpăra autoturismul, pentru a face reparații la mașină sau pentru a o înmatricula. Din declarațiile martorilor care se coroborează cu declarațiile inculpatului L. R. și cu interceptările convorbirilor telefonice, rezultă că în fapt, martora V. E. M. îi dădea inculpatului V. V. banii obținuți din practicarea prostituției, păstrând unele sume mici de bani, fără știrea inculpatului, astfel cum a arătat partea vătămată R. N. în declarația sa.

În acest context, s-a făcut referire la convorbirea din data de (...) ora 14:35:59 purtată între martora V. E. M. și martorul V. Ș. G., relevantă în cauză prin prisma faptului că tânăra s-a plâns că inculpatul V. V. a bătut-o și i-a luat toți banii ca să nu fugă de la el, plângându-se că o doare stomacul. M. i-a mai relatat fostului ei concubin, că după ce a fost bătută, s-a deplasat pe C. T. „. a-și face treaba", după care a trecut pe la un local de lăutari unde se afla inculpatul care se distra și consuma alcool.

Totodată, în convorbirea din data de (...) ora 03:44 inculpatul V. V. o amenință pe martora V. E. M. adresându-i expresii obscene și reproșându-i că intenționat nu a vrut să încaseze bani în noaptea respectivă.

În data de (...) ora 01:48:44 inculpatul o întreabă pe martoră dacă a făcut ceva bani, aceasta îi comunică că a avut doar un client, că îngheață de frig, are dureri în zona rinichilor și abia se ține pe picioare. Inculpatul se arată înțelegător spunându-i „eu știu na, dar vezi că trebe un leu că nu avem bani" și îi cere să mai rămână la stradă până va mai încasa bani de la cel puțin un client. În data de (...), ora 01:53:16 inculpatul îi trimite un mesaj martorei în care îi reproșează că nu i-a lăsat nici un ban și o amenință pentru acest motiv. La ora 01:56 martora îl apelează pe inculpat cerându-și scuze că a uitat să-i lase bani și se oferă să meargă să îi ducă. Inculpatul o amenință în mod repetat spunându-i textual „de se mai întâmplă odată îți sparg tată fața" și o înjură, deși pe parcursul convorbirii martora își cere în mod repetat scuze spunându-i că a uitat să-i lase acei bani. In aceeași noapte, la ora 0. inculpatul o verifică pe martoră dacă a mai încasat bani

(folosind expresia dacă a mai băut sucuri), câți bani are asupra ei, spunându-i „na fa niște bani amu, asta e, nu ai ce face trebuie să tragi", deși martora se plângea că îi este frig și frică întrucât o altă tânără ar fi fost tâlhărită în acea noapte.

Din probele administrate a rezultat că inculpatul o controla în mod direct pe martora V. E. M., sens în care o apela în fiecare seară în jurul orelor 21,00 - 22,00 pentru a o trimite la stradă în vederea practicării prostituției iar din convorbirile telefonice înregistrate în perioada octombrie - noiembrie 2011, rezultă că acesta a făcut presiuni asupra martorei atunci când aceasta nu vroia să iasă la stradă, cerându-i în mod direct să obțină sumele de bani necesare pentru a înmatricula autoturismul marca Seat cumpărat în cursul lunii septembrie 2011.

În mai multe rânduri, martora V. E. M. i-a spus inculpatului că nu poate să iasă la stradă fiind bolnavă, că o dor rinichii, dar inculpatul ridica vocea la ea și o amenința, folosind expresii indecente. Atunci când martora nu răspundea imediat la telefon, inculpatul îi trimitea mesaje de amenințare (vol.IV f. 188). Pe parcursul unei nopți, inculpatul o suna de mai multe ori pe martora V. E. M. pentru a verifica câți clienți a avut și câți bani a încasat.

Drept urmare, raportat la toate acestea se poate afirma că, deși pe parcursul urmăririi penale inculpatul nu a recunoscut că a încasat sume de bani de la martora V. E. M. sau că i-ar fi pretins acesteia vreun ban, aceste susțineri ale sale sunt infirmate atât de declarațiile martorilor, chiar nuanțate pe alocuri, dar și de convorbirile telefonice ale inculpatului.

Prezintă relevanță și faptul că la data de 12 noiembrie 2011, inculpatul a trimis un mesaj unei persoane căreia i-a comunicat că are doar „un milion (lei vechi) până deseară până merge astea la treabă". (vol. IV f. 187) iar la data de 13 noiembrie 2011, a primit un mesaj prin care o persoană i-a solicitat 300 lei împrumut. Inculpatul răspunzând tot printr- un mesaj cu conținutul „ai răbdare sămi koboare fata de sus și iți dau". I., inculpatul i-a trimis un mesaj martorei V. E. M. cu conținutul „cf draga mea. Ai băut vreun suc?", aceasta răspunde „amu am ajuns pe cameră, pe 1,5 litru pe o oră" . In aceeași noapte, la ora

02,55, inculpatul îi trimite martorei un mesaj cu conținutul „îl trimit pe sorinel sami dai ev bani".

Așa cum s-a arătat deja, din declarațiile martorilor audiați în cauză a reieșit faptul că asupra martorei V. E. M. inculpatul a exercitat violențe, deși aceasta a negat acest fapt în toate declarațiile date.

În ciuda acestui fapt, arătăm că la data de 14 noiembrie 2011, ora 12,36 martora V. E. M. i-a trimis inculpatului un mesaj „bn mă de ce să mă bați că nu fak cum ziki u (...) si multumesk frumos cum mă înjuri" (vol.IV f.200) iar din convorbirea din data de 14 noiembrie 2011, dintre aceștia rezultă că inculpatul a lovit-o și că are urme de lovituri (vol.IV f. 204 - 206 ). In aceeași seară, la ora 21,39,55 inculpatul îi trimite martorei mesajul cu următorul conținut „deci nu ieși în seara asta. tot cum vrei tu faci?văd kă nu ai înțeles nimic (...)" (vol.IV f. 207)iar mai târziu, în aceeași noapte, inculpatul îl apelează pe fratele martorei V. E. M., martorul P. C., căruia îi cere să o trezească pe martoră și să o cheme la telefon, după care îi reproșează acesteia că nu a ieșit la stradă. M. îi comunică inculpatului că a ațipit, acesta o înjură și o amenință , reproșându-i că nu o interesează că el nu are nici un ban și nici țigări (vol.IV f. 208-210).

La ora 23,14,19 inculpatul îi trimite martorei mesajul „în seara asta te nenorocesc să moară ce am mai scump". (vol.IV f. 211). La data de 19 noiembrie 2011 ora 21,49 martora îi trimite inculpatului un mesaj în care îi comunică faptul că se simte foarte rău. La ora 21,53,43 inculpatul îi trimite mesajul „si nu ies în seara asta. asta vrei sami spui?". La ora 21.55.29 martora răspunde cu mesajul „nu știu ma tati pentru asa mie de rau ca deabea stau pe pikioare de 4. am vărsat". Inculpatul răspunde „. vrajeala si ieși în oraș ka si eu ies.ai inteles?". M. trimite un nou mesaj la ora 21,57 „ma tazi dar nu mai pot de rau intelegema te rog frumos". Inculpatul răspunde: „numai tot fa atâtea figuri si fițe si cobori în oras.ai inteles?" La ora 22,20,46 martora răspunde"da am inteles" (vol.IV f. 212-225). La data de 21 noiembrie 2011, la ora 22,07 martora V. E. M. îi trimite un mesaj inculpatului în care îi transmite că pleacă pe C. T. și îi cere să o scoată în oras. Inculpatul îi răspunde că o scoate în oraș după ce își face treaba și o ia la rost de ce iese așa târziu la stradă, reproșându-i că nu va putea câștiga suficienți bani (vol.IV f. 226-229).

Ca atare, coroborând toate mijloacele de probă la care ne-am referit mai sus considerăm că rezultă dincolo de orice îndoială, că în perioada iulie-noiembrie 2011 martora V. E. M. s-a prostituat exclusiv în folosul inculpatului V. V., acesta exercitând acte de violență fizică și verbală asupra acesteia pentru a o menține sub controlul său. Nu prezintă relevanță faptul că minora ar fi început activitatea de prostituție anterior debutului relației sale cu inculpatul, astfel cum acesta și unii dintre martorii audiați au încercat a sugera, deoarece este evident că din acel moment, inițial pe fondul afecțiunii acesteia și mai apoi sub imperiul fricii întreținute de comportamentul agresiv, fizic și verbal al inculpatului, minora a fost exploatată sexual de către acesta, confirmându-se astfel învinuirea sub aspectul acțiunii de racolare ori recrutare a unei minore pentru prostituție în scopul exploatării sale.

Totodată, raportat la faptul că inculpatul a achiziționat un autoturism destinat și transportului fetelor la locul de muncă, dar și activității de supraveghere a acestora pe timpul cât se aflau pe C. T. ori pentru încasarea banilor obținuți de fete, considerăm că subzistă infracțiunea de trafic de persoane și în modalitatea transportului minorelor în scopul exploatării lor sexuale.

În același timp, se confirmă și faptul că un anumit interval de timp, de circa o săptămână, minora R. N. a fost găzduită în locuința ocupată de inculpatul V. și martora V. R., perioadă în care aceasta a continuat să se prostitueze în folosul învinuitului N. R. B.

S-a reținut în sarcina inculpatului V. V. și săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al.1 C., constând în aceea că în perioada 2009 - noiembrie 2011 a beneficiat de sume de bani și foloase materiale (alimente, țigări, plata utilităților și a chiriei) din activitățile de prostituție desfășurată în aceeași perioadă de către concubina acestuia, martora V. R. C.

Inculpatul a recunoscut această faptă în materialitatea sa, susținând că în aceeași perioadă, la rândul său a avut un loc de muncă și alte ocupații care îi asigurau cele necesare traiului și că, dată fiind relația de concubinaj pe care o avea cu martora, era normal să beneficieze de sumele de bani obținute de aceasta din activitatea de prostituție, fiind o familie.

În concret, martora V. R. remitea zilnic inculpatului diverse sume de bani, cuprinse între 50 și 100 de lei și totodată, achita cheltuielile cu chiria, utilitățile, alimentele, țigările consumate de către inculpat, în acest sens fiind, în afara declarațiilor inculpatului V. V., și declarațiile inculpatului L. R., ale martorei V. R. și ale martorei V. L., mama celei dintâi.

Drept urmare, tribunalul a reținut că rezultă dincolo de orice îndoială vinovăția inculpatului V. V. și sub aspectul infracțiunii de proxenetism, acesta urmând a răspunde penal și pentru această faptă.

În privința inculpatului L. R. s-a arătat faptul că acesta a fost audiat doar în faza de urmărire penală, (deoarece în fața instanței de judecată s-a prevalat de dreptul la tăcere), ocazie cu care a recunoscut că a fost pentru o anumită perioadă șoferul inculpatului V. V.

Concret, cu ocazia audierii sale din data de (...) inculpatul L. R. a susținut că le-a cunoscut pe partea vătămată și pe martora V. E. M., fiecare dintre acestea având o relație de concubinaj cu N. R., respectiv cu inculpatul V. V., menționând că nici unul dintre aceștia nu lucrau nicăieri, ci trăiau din banii obținuți de fete din prostituție, ocupându-și timpul cu chefuri la lăutari, chefuri la care participa și el, împreună cu băieții care îi plăteau consumația. A mai arătat inculpatul că uneori băieții, mai ales după achiziționarea autoturismului ( în luna septembrie 2011), îi cereau să meargă la fete după bani sau ( în contextul în care știau că zona este supravegheată de poliție) le cereau acestora să le aducă banii într-un anumit loc, toate aceste deplasări fiind efectuate cu mașina pe care o conducea inculpatul L. R. A. inculpat a precizat și faptul că martora V. E. obișnuia să îl sune pe inculpatul V. V. când mergea cu un client și îi anunța și întoarcerea, iar în discuțiile dintre cei doi inculpatul pretindea să știe exact cu câți clienți a fost și câți bani a încasat. În același timp, a susținut inculpatul L. R. că, prin intermediul martorei L. S. cei doi verificau ce fac fetele în lipsa lor, iar uneori mergeau să o caute pe V. E. despre care S. le-a spus că ar fi fugit.

Într-adevăr, la un moment dat, așa cum a arătat inculpatul V. V. în declarația sa, a aflat că martora V. E. intenționa să îl părăsească, împrejurare despre care a fost informat de martora L. S., ceea ce denotă faptul că inculpatul L. R. era în anturajul persoanelor implicate în prezentul dosar, cunoscând cum decurgeau relațiile existente între fete și concubinii lor.

În același timp, inculpatul L. R. a afirmat că, în câteva rânduri, la solicitarea inculpatului V. V., le-a transportat pe tinere până în apropierea locului unde acestea se prostituau pentru a evita ca mașina să fie observată de poliție.

În realitate, așa cum a susținut partea vătămată R. N., la început inculpatul L. R. le transporta până pe C. T., însă dacă inculpatul V. știa că este la lucru și concubina sa, V. R., fetele erau transportate doar până la magazinul Sora. Totodată, partea vătămată a susținut că băieții le supravegheau îndeaproape trecând adesea prin zona unde se aflau, cu mașina condusă de inculpatul L. R.

În același sens, este declarația martorei C. D. care a susținut că a văzut respectivul autoturism de mai multe ori în zona respectivă, uneori inculpatul V. discutând cu unele dintre fete, într-o anumită împrejurare, în lipsa concubinei sale și a părții vătămate R. N. În plus, martora K. T., care de asemenea se ocupă cu activitatea de prostituție, a arătat că le-a cunoscut pe cele două fete pe C. T. și că fiecare dintre ele avea câte un prieten, iar într-o anumită împrejurare, autoturismul condus cel mai probabil, de inculpatul L. R. a oprit în dreptul său iar inculpatul V. întrebat-o, unde este Erji, respectiv V. E. M.

S-a reținut în sarcina inculpatului L. R. comiterea infracțiuni de trafic de persoane în forma transportului în scopul exploatării sexuale a celor două tinere, mijloacele de probă la care ne-am referit conturând starea de fapt reținută de parchet, în sensul că inculpatul în mod repetat, singur sau împreună cu inculpatul V. și învinuitul N. R. B., a transportat pe cele două minore la și de la locul unde își desfășurau activitatea de prostituție, cunoscând vârsta acestora și faptul că se prostituau exclusiv în folosul inculpatului V. V. și învinuitului N. R. B. și totodată, la solicitarea acestora îi transporta în zona respectivă pentru a le supraveghea pe cele două fete și pentru a le lua banii, sau le întâlnea pe acestea în diverse locuri în același scop.

S-a considerat însă că încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului este criticabilă, deoarece s-a reținut săvârșirea de către acesta a infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. art. 13 alin. 1, alin. 2 și alin 3 rap la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr.

678/2001, combinat cu art. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C., însă din mijloacele de probă de la dosar nu rezultă că acesta ar fi realizat vreuna dintre acțiunile la care se referă art. 13 al. 2 din Legea nr. 678/2001, în sensul că acesta ar fi exercitat amenințări, violențe sau alte forme de constrângere asupra celor două tinere, astfel cum au procedat inculpatul V. și învinuitul N., în privința inculpatului L., în rechizitoriu, reținându-se sub aspectul stării de fapt doar aceea că le-a transportat pe minore ori că i-a însoțit pe concubinii lor atunci când mergeau după bani ori le verificau la locul de muncă.

S-a menționat faptul că inițial acest inculpat a fost învinuit și de faptul că ar fi exercitat asupra minorei R. N. amenințări și violențe împreună cu inculpatul V. V. și învinuitul N. R. B. pentru a fi ținută sub control, astfel cum rezultă din rezoluția de începere a urmăririi penale din data de (...), însă în actul de sesizare al instanței nu se face vreo referire (și de altfel, probele de la dosar nici nu susțin această teză), la eventuale acte de constrângere fizică ori morală exercitate de acest inculpat asupra vreunei dintre minore.

În acest context, s-a apreciat că se impune în temeiul art. 334 C.proc.pen. schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de trafic de minori prev. de art. art. 13 alin. 1, alin. 2 și alin 3 rap la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, combinat cu art. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. în infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 și alin 3 rap la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, combinat cu art. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.

În drept, fapta inculpatului V. V. care în perioada iulie - noiembrie 2011, împreună cu învinuitul N. R. B., a racolat-o pe martora V. E. M. în vârstă de 17 ani, a găzduit-o pe partea vătămată R. N. în vârstă de 15 ani și împreună cu acesta și inculpatul L. R., le-a transportat pe cele două tinere în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, exercitând abuz de autoritate și violențe asupra martorei V. E. M., a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prev. și ped. art. 13 alin. 1, alin. 2 și alin 3 rap la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, combinat cu art. 2 lit. c din Legea

nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. și art. 37 lit. b C.

Fapta inculpatului V. V. care în perioada 2009 - noiembrie 2011 a beneficiat de sume de bani și foloase materiale (alimente, țigări, plata utilităților și a chiriei) din activitatea de prostituție desfășurată în aceeași perioadă de către concubina acestuia, martora V. R. C., a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 al.l C. cu art. 37 lit. b C.

Având în vedere că prin sentința penală nr. 7 din (...) a Judecătoriei C.-N. inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, prev. de art. 86 al.l din OUG 195/2002, fiind arestat la (...) și liberat condiționat la data de (...) cu un rest de

90 de zile, față de acesta sunt aplicabile prevederile art. 37 lit.b C. privind recidiva postexecutorie.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului s-au avut în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C. și anume gradul de pericol social al faptelor comise, limitele speciale ale pedepselor prevăzute de lege, precum și persoana făptuitorului.

Din această perspectivă, s-a reținut că inculpatul a comis fapte de o gravitate sporită, nu se află la prima confruntare cu legea penală, fiind recidivist și nu a recunoscut decât parțial și nuanțat învinuirile care i se aduc.

Totuși, față de atitudinea de recunoaștere parțială a faptelor de către inculpat, tribunalul a considerat că se poate reține în favoarea sa circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c C. și pe cale de consecință, s-a aplicat acestuia pedepse sub limita minimă specială prevăzută de lege pentru fiecare infracțiune în parte, respectiv pedepsele de: 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru infracțiunea de trafic de minori, respectiv 1 an și 10 luni închisoare pentru infracțiunea de proxenetism.

Infracțiunile au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art.

33 lit.a C., sens în care în baza art. 34 lit. b C. tribunalul a dispus contopirea pedepselor aplicate, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de:

- 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.

Această pedeapsă se va executa în regim de detenție, sens în care în baza art.

71 C. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C.proc.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art.88 C. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv începând cu data de (...) la zi.

În drept, fapta inculpatului L. R. care în perioada septembrie - octombrie 2011, la cererea inculpatului V. V. și a învinuitului N. R. B., în baza unei rezoluții infracționale unice, le-a transportat în mod repetat pe martora V. E. M. și partea vătămată R. N., ambele minore, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, i-a însoțit pe cei doi când aceștia le supravegheau pe minore și încasau bani de la acestea, a întrunit

elementele constitutive ale infracțiunii trafic de minori, prev. și ped. art. 13 alin. 1 și alin 3 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, combinat cu art. 2 lit. c din Legea nr.

678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. și art. 74 lit. a și c C. prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de infracțiunea de trafic de minori prev. de art. art. 13 alin. 1, alin.

2 și alin 3 rap la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, combinat cu art. 2 lit. c din

Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului s-au avut în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C. și anume gradul de pericol social al faptei comise, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege, precum și persoana făptuitorului.

Din această perspectivă, s-a constatat că în sarcina inculpatului a fost reținută o infracțiune de o gravitate sporită din perspectiva pericolului social abstract reflectat în limitele de pedeapsă prevăzute de lege, însă în concret, activitatea infracțională a acestui inculpat astfel cum a fost reținută mai sus, nu prezintă o gravitate sporită, dimpotrivă, în condițiile în care rolul său era acela de a transporta fetele la locul de muncă ori de a-i însoți pe ceilalți doi atunci când le verificau ori la ridicarea sumelor de bani încasate de fete, iar aceasta pentru o perioadă destul de scurtă de timp, de maxim două luni. Oricum, probele administrate nu au evidențiat o frecvență deosebită a situațiilor în care inculpații se deplasau pe C. T. cu mașina pentru a le verifica pe fete și de asemenea, a reieșit că, adesea, fetele erau duse cu mașina până în apropierea locului unde se prostituau.

În acest context, față de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului și față de atitudinea de recunoaștere a faptei, tribunalul a considerat că se pot reține în favoarea sa circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a și c C. și pe cale de consecință, în lumina dispozițiilor art. 76 lit. b C. s-a aplicat acestuia o pedeapsă sub limita minimă specială prevăzută de lege, respectiv aceea de: -1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.

În temeiul art.86/1 C., având în vedere lipsa antecedentelor penale, cuantumul pedepsei aplicate și împrejurarea că, față de circumstanțele personale ale inculpatului s-a apreciat că prezenta condamnare reprezintă un avertisment pentru acesta iar pe viitor se va abține de la comiterea altor fapte de natură infracțională, tribunalul a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare stabilit conform art.86/2 C., respectiv acela de 3 ani și 6 luni.

Potrivit art.359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art.86/4 C.

În temeiul art.71 alin.5 C. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

Partea vătămată R. N. a arătat că solicită de la fiecare dintre inculpați suma de câte

1. euro despăgubiri civile, reprezentând daune morale.

S-a apreciat că pretențiile civile solicitate sunt justificate într-o oarecare măsură deoarece, deși învinuitul N. R. B. a fost acela care a exploatat-o prin amenințare și violență pe partea vătămată, și ceilalți doi inculpați prin acțiunile lor au favorizat activitatea infracțională a acestuia, cu consecințe grave asupra acesteia, fiind dincolo de orice îndoială că partea vătămată a suferit un prejudiciu de ordin moral, susceptibil de reparație pe cale bănească.

Pentru aceste motive, tribunalul a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă R. N. și a obligat inculpatul V. V. să plătească acesteia suma de 800 euro despăgubiri civile și pe inculpatul L. R. suma de 400 euro, sau echivalentul în lei la data plății.

În baza art.191 C.pr.pen. au fost obligați inculpații să plătească statului cheltuieli judiciare după cum urmează: inculpatul V. V. suma de 4000 lei, în care se include și suma reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru faza de urmărire penală și inculpatul L. R. suma de 3000 lei, în care s-a inclus și suma reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru faza de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul V. V., solicitând desființarea hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea sa în temeiul art 11 pct 2 lit a rap. la art 10 lit c C.proc.pen.

În motivarea apelului s-a arătat că nu s-a dovedit în cauză prin probe certe și directe vinovăția sa. A invederat faptul că partea vătămată a practicat prostituția benevol, fără a fi constrânsă de apelant și că nu a beneficiat niciodată de banii obtinuti de partea vătămată sau martoră din practicarea prostituției. Mai arată că din declarația martorului V. Ș. rezultă că partea vătămată și martora practicau prostituția și înainte de a-l cunoaște pe inculpat și chiar mama martorei a arătat că aceasta și după arestarea sa practică aceeași activitate.

Cu privire la latura civilă a cauzei, solicită respingerea pretențiilor civile ca nedovedite și nejustificate în contextul în care nu a exercitat acte de violență sau constrângere asupra părții vătămate sau martorei.

Procedând la soluționarea apelului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor

și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

Instanta de fond a efectuat o cercetare judecătorească extrem de laborioasă, administrând în mod direct și nemijlocit probe noi și procedând la readministrarea celor din faza de urmărire penală, probe pe baza cărora a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, iar vinovția inculpatului în comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată a fost corect reținută.

Curtea reține că indiferent de modul licit sau ilicit în care victimele minore, lipsite de resurse financiare, provenind din familii dezorganizată și caracterizate prin promiscuitate, au înțeles să acționeze pentru obținerea unor venituri, inculpatul a preconizat comiterea infracțiunilor și a acționat coordonat și în asociere cu alte persoane la săvârșirea traficului de persoane, lucrând cu forma de vinovăție cerută de lege (intenție directă), având reprezentarea clară de la început în sensul comiterii frecvente, continue a cât mai multe acte materiale de trafic de persoane.

A., în primul rând, inculpatul a procedat la recrutarea victimelor prin fraudă și înșelăciune, respectiv le-a atras în sfera lui de influență sau a numitului N. R. B., cu scopul ca acestea să intre în slujba sa sau a susnumitului. A., martorei V. i-a creat convingerea că are sentimente de afecțiune și că dorește o relație cu aceasta, în pofida faptului că întreținea o relația de concubinaj cu martora V. R. C., după cum a convins-o pe partea vătămată R. să accepte o relație de aceeași natură cu numitului N. R. B., invocând aceleași sentimente de afecțiune ale acestuia din urmă.

Apoi, inculpatul a determinat-o pe martora V. să practice prostituția exploatând sentimentele de afecțiune ale acesteia, dar și situația generată de nevoia asigurării resurselor financiare pentru creșterea copilului martorei V., promițându-i avantaje materiale, respectiv împărțirea câștigurilor obținute din prostituție. În acest scop, inculpatul i-a asigurat cazarea, iar apoi transportul (atât martorei V. și V., cât și victimei R.) cu un autoturism achizitionat din banii obținuti din activitatea de prostitutie atât a martorei V., cât și a martorei V.

În continuare, inculpatul a pus martora într-o situație de dependență față de el prin retinerea tuturor banilor obținuti de către aceasta, exercitând constant acte de control și verificare a activității desfășurate de către martoră fie direct, prin telefon (martora trebuia să informeze „în timp real"; inculpatul asupra numărului clienților și cu privire la toate încasările), fie indirect, prin intermediul altor persoane care îl informau pe inculpat cu privire la veridicitatea datelor comunicate de către martoră obținând informații despre aceasta și despre clienții pe care îi avea de la martora L. I. M. (zisă Mălina) și martora L. S. (situația fiind confirmată de coinculpatul L. și martorele arătate- vol.IV f. 78-80).

În final, inculpatul a exercitat acte specifice abuzului de autoritate (amenințări, violențe fizice și verbale) menite a constrânge martora să practice prostituția în folosul său și în condițiile impuse de către acesta, precum și a o determina să rămână sub controlul său.

În acest sens în convorbirea din data de (...) ora 14:35:59 purtată între martora V. E. M. și martorul V. Ș. G., martora a relatat că inculpatul V. V. a bătut-o și i-a luat toți banii ca să nu fugă de la el, plângându-se că o doare stomacul și că, după ce a fost bătută, s-a deplasat pe C. T. „. a-și face treaba", iar apoi a trecut pe la un local de lăutari unde se afla inculpatul care se distra și consuma alcool.

În același sens, din convorbirea din data de (...) ora 01:48:44 purtată între inculpat și martora V. rezultă că, deși martora se plânge că îi este frig și că este bolnavă, inculpatul insistă să rămână la stradă până va încasa bani de la cel putin un client pentru că „ vezi că trebe un leu că nu avem bani"., situația repetându-se și în seara următoare când, deși martora invoca din nou starea precară de sănătate, inculpatul i-a spus „na fa niște bani amu, asta e, nu ai ce face trebuie să tragi". Apoi, în data de (...), ora 01:53:16 inculpatul îi trimite un mesaj martorei în care îi reproșează că nu i-a lăsat nici un ban și o amenință pentru acest motiv, iar la scuzele repetate ale martorei acesta o amenință spunându-i textual „de se mai întâmplă odată îți sparg tată fața".

Exercitarea violențelor asupra martorei în scopul practicării prostituției rezultă și din conținutul mesajelor expediate de inculpat din data de 14 noiembrie 2011, începând cu ora 21,39,55: „deci nu ieși în seara asta. tot cum vrei tu faci?văd kă nu ai înțeles nimic (...)" (vol.IV f. 207), „în seara asta te nenorocesc să moară ce am mai scump". (vol.IV f. 211). La data de 19 noiembrie 2011 ora 21,49 martora îi comunică inculpatului că nu se simte bine, însă acesta nu manifestă înțelegere afirmând „. vrajeala si ieși în oraș ka si eu ies.ai inteles? și „numai tot fa atâtea figuri si fițe si cobori în oras.ai inteles?", situație în care martora îi răspunde „am înțeles";, dovedind astfel supunere totală (vol.IV f. 212-225).

La rândul său, partea vătămată minoră R. N., (care circa o săptămână, a fost găzduită în locuința ocupată de inculpatul V. și martora V. R., perioadă în care aceasta a continuat să se prostitueze în folosul învinuitului N. R. B.) arată că atât ea, cât și martorele V. și V. erau transportate de inculpatul L. R. până pe C. T. și că băieții le supravegheau îndeaproape trecând adesea prin zona unde se aflau, cu mașina condusă de inculpatul L. R., precum și faptul că martora V. era constant agresată, fizic și verbal, de inculpat pentru a o determina să practice prostitutia în folosul său.

În final, din declarațiile martorei V. R., ale inculpatului L. R., ale și ale martorei V. L., mama celei dintâi rezultă că martora V. R. remitea zilnic inculpatului diverse sume de bani, cuprinse între 50 și 100 de lei și totodată, achita cheltuielile cu chiria, utilitățile, alimentele, țigările consumate de către inculpat, situația fiind recunoscută și de inculpat, neavând relevanță sub aspectul existenței infracțiunii împrejurarea invocată de inculpat în sensul că ar fi obținut mijloace financiare și din prestarea altor activități.

Așa fiind, Curtea concluzionează că recrutarea, respectiv descoperirea, atragerea și îndrumarea martorelor și victimei s-a făcut în scopul aservirii lor, a prestării unei munci prin constrângere, în condiții improprii, profitându-se de poziția de vulnerabilitate a acestora, de neputința lor de a se apăra datorită mediului promiscuu în care se afla, respectiv a obligării la practicarea prostituției și a obținerii unor foloase de pe urma acestei activități.

În consecință, prima instanță a dat o încadrare juridică corectă faptelor comise de inculpat, iar pedepsele aplicate răspund întru totul exigențelor legii penale, găsindu-și corespondentul în coordonatele expuse în art. 72 Cod penal, în conduita procesuală în esență sinceră, în atingerea adusă uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv demnitatea persoanei, în numărul actelor materiale ce compun activitatea infracțională, impactul social deosebit al faptelor. Prin pedepsele aplicate se păstrează o proporție între gravitatea deosebită a faptelor săvârșite de inculpat, consecințele acestora și durata în timp necesară reeducării și reintegrării sociale a acestuia, iar prin executarea prin privare de libertate este atins scopul pedepsei, acela de a constitui un mijloc de constrângere și reeducare în spiritul respectului pentru valorile sociale încălcate.

Curtea observă că în ceea ce privește pedeapsa accesorie deși în art.71 alin.2 din C. s-a impus interzicerea automată a drepturilor prevăzute în art.64 lit.a)-c), în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. Totusi, prin D. nr.74/(...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, obligatorie conform art.414 ind.2 alin.2 teza a II-a din C.pr.pen., dispozițiile art.71 din C. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a)-c) din C. nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin.3 din C. Recursul în interesul legii pronunțat de către instanța supremă în materie este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c.Marii Britanii.

Ca atare, în prezenta cauză, Curtea reține că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit.a) C. si a dreptului de a ocupa functii implicând exercitiul autoritătii de stat prev. de art. 64 lit. b C., toate acestea presupunând responsabilitate civică, încrederea publică si probitate morala, motive pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei aplicate inculpatilor.

Referitor la dispozițiile art.64 alin.1 lit.c) din C. Curtea are în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Sabou și Pârcălab c. României prin care Curtea stabilește că interzicerea de drept a unor drepturi nu e conformă exigențelor Convenției, precum și dispozițiile art.11 alin.2 din Constituția României.

Relativ la latura civilă, ținând cont că în virtutea regulilor generale privind responsabilitatea civilă persoana care a suferit un prejudiciu are dreptul la repararea lui integrală, în sensul că ea trebuie pusă într-o situație cât mai apropiată posibil de aceea pe care a avut-o anterior producerii faptului prejudiciabil, Curtea apreciază că modalitatea de rezolvare a acțiunilor civile demarate în cauză este corectă, daunele morale constituind un substitut pentru prețul suferințelor fizice și psihice îndurate, constituind o modalitate de compensare a acestora.

Pentru toate aceste motive în temeiul art. 379 pct. 1 lit. a C.proc.pen. se va respinge apelul declarat în cauză de inculpatul V. V., iar sentința penală atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temeinică.

Constatând că sunt întrunite atât cerințele art. 3002 și ale art.160b cod proc.pen. cât

și prevederile art. 5 pct.1 lit. a și c din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea va menține în baza art. 350 al.1 C.proc.pen. starea de arest a inculpatului, întrucât hotărârea provizorie de condamnare justifică privarea de libertate în scopul garantării executării pedepsei aplicate potrivit art. 5 paragraf 1 din CEDO (cauza Tommasi vs.Franța).

Chiar dacă hotărârea de condamnare a inculpatului pronunțată pe fond nu are caracter definitiv, fiind apelată de către inculpat, ea este totuși de natură să justifice continuarea privării de libertate a acestuia, în condițiile art. 5 paragraf 1 lit. a din CEDO, astfel cum a fost interpretat de aceeași instanță în cauza Wemhoff contra Germaniei.

Potrivit art.88 C. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.

Inculpatului și părții vătămate li s-a asigurat asisitență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de A. C. - suma de câte 150 lei onorarii pentru apărători din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, pentru inculpat și partea vătămată R. N.

Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va obliga inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care suma totală de 300 lei reprezentând onorar avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge ca nefondat apelul declarat de V. V., fiul lui V. și I. E., născut la data de (...) în Baia Mare, jud. Maramureș, aflat în prezent în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 296 din 27 iulie 2012, pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui C..

Menține măsura arestării inculpatului.

Potrivit art.88 C. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de (...) și până în prezent.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C. - suma de câte 150 lei onorarii pentru apărători din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, pentru inculpat și partea vătămată R. N.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care suma totală de 300 lei reprezentând onorar avocațial.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul arestat.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 22 august 2012, în prezența inculpatului arestat.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

I. C. M. L. H.

GREFIER, M. N.

Dact.L.H./Dact.S.M

3 ex./(...)

Jud.fond. A. Ț.

← Decizia penală nr. 1425/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 107/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 145/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 145/2012, Curtea de Apel Cluj