Decizia penală nr. 1502/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1502/R/2012
Ședința publică din 29 octombrie 2012
Instanța compusă din: PREȘEDINTE : M. Ș., judecător JUDECĂTORI : L. M.
ANA C. GREFIER : M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin
P. - V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul M. P. împotriva sentinței penale nr.275 din (...) a Judecătoriei D., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 al.1, art.209 al.1 lit.i cu aplic.art.41 al.2 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul M. P. A., în stare de arest, asistat de către apărător desemnat din oficiu av.Urs L. M., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, lipsă fiind partea vătămată I. A.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul M. P. A., arată că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul M. P. A., în temeiul art.385/15 pct.2 lit.c C.pr.pen., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În motivarea recursului arată că există contradicții între cuprinsul sentinței
și dispozitivul acesteia, respectiv în prima filă din sentință se reține că instanța dispune disjungerea laturii civile a cauzei iar prin dispozitiv aceasta se pronunță pe latura civilă, admițând acțiunea. De asemenea, arată că reprezentantul parchetului a pus concluzii cu privire la disjungerea laturii civile, cerere pe care instanța nu s-a pronunțat prin dispozitiv.
Pentru aceste considerente, apreciază că se impune admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza a se dispune reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului, reținând în favoarea inculpatului atitudinea sinceră și de regret a faptei sale.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, solicită a se face aplicarea art.81 C.pen., și a se dispune suspendarea condiționată a acesteia, având în vedere că inculpatul este singurul întreținător al familiei sale și are trei copii minori.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulată.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Reprezentantul M.ui P., susține că în ce privește latura penală a cauzei hotărârea este temeinică și legală, inclusiv sub aspectul modalității de executare a pedepsei.
Opinează că latura civilă a cauzei este greșit soluționată. Susține că principial, soluția ar trebui să fie una de trimitere a cauzei spre rejudecare datorită contradicțiilor dintre dispozitivul instanței și discuțiile purtate cu ocazia dezbaterilor. Pe de altă parte, este vădit că în cauză inculpatul nu a fost de acord cu plata integrală a prejudiciului și, până în prezent, datorită pasivității părții civile, latura civilă este compusă doar dintr-o declarație de constituire ca parte civilă, neexistând vreo probă sub forma unor scripte care să permită verificarea susținerilor legate de cuantumul prejudiciului.
În consecință, solicită admiterea în poarte a recursului declarat de inculpat și a se soluționa latura civilă a cauzei, cele arătate de inculpat fiind confirmate de probatoriul din dosar.
Inculpatul M. P. A., având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei. În ce privește latura civilă a cauzei arată că este de acord să achite părții civile suma de 5.000 lei cu titlu de despăgubiri.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 275 din data de 24 septembrie 2012 pronunțată de
Judecătoria Dej s-a dispus condamnarea inculpatului M. P. A., fiul lui M. si A., născut la (...) În localitatea D., județul C., CNP 1., studii 4 clase, cu antecedente penale ce nu atrag starea de recidivă, domiciliat in localitatea C., nr. 399, județul C., în prezent arestat preventiv în cauză și deținut în Penitenciarul Gherla, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în modalitatea prev. de art. 208, 209 lit.i, Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 320 indice 1 Cod proc. penală cu executare în detenție.
S-a făcut aplicațiunea art. 71 și 64 lit.a, teza II-a Cod penal pe durata executării pedepsei pronunțate.
În temeiul art. 350 Cod proc. penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului și conf. art. 88 Cod penal s-a scăzut prevenția începând cu (...) până la zi.
În temeiul art.14 lit.b Cod proc. penală, combinat cu art. 1357 cod civil s- a admis acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul la 5.000 lei despăgubiri către partea civilă I. A. domiciliat în D., str. Z., nr. 2, ap. 7, județul C., cu dobânda legală aferentă până la acoperirea prejudiciului.
În temeiul art.189 și 191 Cod proc. penală a fost obligate inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin R. din 20 iulie 2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului M. P. A., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin.1 lit. i cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Inculpatul, arată că recunoaște și regretă săvârșirea infracțiunii. Examinând actele dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
În cursul lunii mai 2012, inculpatul M. P. A., s-a deplasat cu căruța pe câmpul din extravilanul localității C., pentru a cosi iarba. Cu acest prilej, inculpatul a observat în curtea halei fostului SMA - C., aparținând părții vătămate I. A., mai multe bucăți de scânduri, sens în care s-a hotărât să le sustragă, pentru a-și repara căruța. Astfel, inculpatul a escaladat gardul halei și ajungând în curte a observat și alte bunuri: o sobă metalică și acumulatori auto, pe care le-a sustras, renunțând să mai ia scândurile.
Inculpatul a pătruns în curtea halei și în alte rânduri, sustrăgând diferite bunuri metalice, creând astfel părții vătămate un prejudiciu în valoare de 5000 lei. Bunurile sustrase, au fost transportate cu căruța și au fost valorificate la o societate de colectare a fierului vechi, respectiv la S. S. - S. D., primind în schimb suma de 483,20 lei aspect rezultând din chitanțele întocmite pe numele inculpatului (nr. 12405, nr. 12330).
Inculpatul recunoaște și regretă săvârșirea faptei, a recunoscut și regretat fapta comisă, obligându-se să achite suma de 2.500 lei părții civile I. A.
Vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită și se probează cu mijloacele de probă: plângerea părții vătămate (f.1), proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (f.9,12) proces-verbal de reconstituire (f.57), adeverință predare- primire (f.42), declarații martori (f.54,56,57), declarații parte vătămată (f.34), coroborate cu declarațiile inculpatului (f.44,50).
În drept, fapta inculpatului M. P. A., care în cursul lunii mai 2012, a pătruns prin escaladare în hala aparținând părții vătămate I. A., de unde a sustras mai multe bunuri metalice, creând un prejudiciu în valoare de 5000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin.1 lit. i, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Partea vătămată I. A., s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 lei ( f.34).
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, instanța de fond a luat în considerare pericolul social al infracțiunii, împrejurările în care a fost comisă, valoarea prejudiciului cauzat părții civile, persoana inculpatului care deși a fost în repetate rânduri condamnat pentru infracțiuni similare, nu a înțeles să stopeze activitatea infracțională ci a persistat în atitudinea sa antisocială (cazier judiciar - f.41), cât și faptul că a dat dovadă de sinceritate în cursul procesului.
Raportat la aceste elemente de individualizare și limitele speciale ale pedepsei, a fost condamnat inculpatul M. P. A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în modalitatea prev. de art. 208, 209 lit.i, Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 320 indice 1 Cod proc. penală cu executare în detenție.
În temeiul art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului executarea dreptului prev. de art. 64 lit. a, teza II-a Cod penal, pe durata executării pedepsei pronunțate.
În temeiul art. 350 Cod proc. penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului și conform art. 88 Cod penal s-a dedus prevenția începând cu (...) până la zi.
În temeiul art.14 lit.b Cod proc. penală, combinat cu art. 1357 Cod civil s-a admis acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5.000 lei despăgubiri către partea civilă I. A. cu dobânda legală aferentă până la acoperirea prejudiciului.
Împotriva acestei sentințe, inculpatul M. P. A. a declarat recurs, în termen legal, fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de (...), prin apărător din oficiu, inculpatul a solicitat în principal trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, întrucât există contradicții între cuprinsul sentinței și dispozitivul acesteia, respectiv în prima filă din sentință se reține că instanța dispune disjungerea laturii civile a cauzei iar prin dispozitiv aceasta se pronunță pe latura civilă, admițând acțiunea
În subsidiar s-a solicitat reducerea pedepsei prin reținerea de circumstanțe atenuate, respectiv art.74 lit.c Cod penal și suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Inculpatul personal a precizat că este de acord să despăgubească partea civilă cu suma de 5.000 lei solicitată de aceasta.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, pronunțând o hotărâre temeinică și legală, susținută de probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale.
A rezultat din ansamblul probator că în cursul lunii mai 2012 inculpatul recurent M. P. A. a pătruns în mai multe rânduri prin escaladare în hala aparținând părții vătămate I. A., de unde a sustras mai multe bunuri metalice, cauzând părții vătămate un prejudiciu în sumă de 5000 lei.
Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptei și a vinovăției inculpatului recurent M. P. A. în comiterea acesteia, vinovăție de altfel recunoscută de inculpat, care a solicitat să fie judecat în procedura reglementată de art.320/1
Cod procedură penală privind recunoașterea vinovăției, punând în evidență și caracterul adecvat al pedepsei aplicate, atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare.
Prima instanță a efectuat o corectă individualizare a pedepsei, în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptei comise și de natură a realiza scopul pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei care a fost aplicată inculpatului instanța de fond a respectat criteriile generale de individualizare prev. de art.72
Cod penal, respectiv limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social al faptei, care este unul mediu, reținând că săvârșirea prezentei fapte este o dovadă că pedepsele anterior aplicate, chiar dacă pentru inculpatul M. P. A. este împlinit termenul de reabilitare, nu și-au atins scopul in considerarea cărora au fost aplicate.
În mod corect instanța de fond a reținut că infracțiunea comisă de inculpat prezintă un grad de pericol social care impune executarea pedepsei prin privare de libertate, gradul de pericol social al faptei rezultând atât din pedeapsa prevăzuta de legiuitor pentru sancționarea acesteia, cât și din împrejurările concrete de săvârșire, fiind vorba de sustrageri de bunuri dintr-o hală, faptă comisă în mod repetat, pe timp de zi, prin escaladare, inculpatul dând dovadă de curaj și perseverență infracțională, după ce a mai fost confruntat anterior cu legea penală.
Nu se impune reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art.74 lit.c Cod penal și coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, redus cu o treime ca efect al reținerii prevederilor art.320/1 Cod procedură penală, raportat la gradul de pericol social al faptei comise, sinceritatea inculpatului primind relevanță prin stabilirea pedepsei la nivelul minim special prevăzut de lege, în condițiile în care fapta comisă este sancționată cu închisoarea de la 3 la 15 ani, iar limitele reduse cu o treime ca efect al reținerii prevederilor art.320/1 Cod procedură penală sunt de la 2 la 10 ani închisoare.
În ce privește solicitarea de trimitere a cauzei spre rejudecare la instanța de fond curtea constat că aceasta nu poate fi primită, câtă vreme în fața instanței de recurs inculpatul personal a învederat că este de acord cu plata despăgubirii solicitate de partea civilă, respectiv a sumei de 5.000 lei, iar instanța de fond l-a obligat chiar la plata acestei sume, despăgubirea fiind corect stabilită în condițiile în care inculpatul este de acord cu aceasta, nefiind necesară continuarea judecării cauzei și administrarea de probe în latura civilă.
Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală ca nefondat recursul declarat de către inculpatul M. P. A., fiul lui M. si A., născut la 18 iunie 1978 în D., încarcerat în prezent în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 275 din 24 septembrie 2012 a Judecătoriei D..
Potrivit articolului 88 Cod Penal se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M. P. A. timpul arestului preventiv, începând cu data de 26 iunie
2012 și până în prezent.
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul M. P. A., fiul lui M. si A., născ.la 18 iunie 1978 în D., încarcerat în prezent în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 275 din 24 septembrie 2012 a Judecătoriei D..
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M. P. A. timpul arestului preventiv, începând cu data de 26 iunie 2012 și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. Urs L. M..
Obligă pe recurentul inculpat să plătească în favoarea statului suma de
400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședința din 29 octombrie 2012.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |
M. Ș. L. M. | ANA C. | M. B. |
Red.L.M./(...). Dact.H.C./4 ex./ Jud.fond: S. R..
| ← Decizia penală nr. 981/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1792/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
