Decizia penală nr. 188/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI Dosar nr. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.188/A/2012
Ședința de la 01 noiembrie 2012 lnstanța constituită din: PREȘEDINTE : D. P. - judecător JUDECĂTOR : V. G.
G. : D. S.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P.
- D. S.
S-a luat în examinare - pentru pronunțare - apelul declarat de inculpatul Ș. I. împotriva sentinței penale nr. 234 din 26 aprilie 2012, pronunțată în dosar nr. (...) al T. Bistrița Năsăud, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev de art 9 alin
1 lit c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art 41 alin 2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că mersul dezbaterilor
și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25 octombrie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A,
Asupra apelului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Tribunalul Maramureș prin sentința penală nr.234 din 26 aprilie 2012 a condamnat pe inculpatul Ș. I., fiul lui I. și I., născut la 24 nov.1968 în V. de Sus, jud.M., studii are 12 clase, căsătorit, are doi copii minori, cu antecedente penale, CNP 1., dom.în satul R. (com.R.), nr. 123, sc.A, ap.3, jud.Timiș, cu reședința în V. de Sus, str. M., nr.6, jud.M. la:
- 3 ani închisoare cu interzicerea pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev.de art. 64 lit.a,b,c C. (pentru lit.c dreptul de a avea calitatea de administrator la vreo societate comercială) pentru infracțiunea de evaziune fiscală prev.de art. 9 alin.1 lit.c din L.nr. 241/2005 cu aplic.art. 41 alin.2 C. și a art. 3201 C.pr.pen.
În temeiul art. 83 C., s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sent.penală nr.
272/(...) a Jud.V. de Sus (rămasă definitivă la data de 11 dec.2007) pe care o cumulează aritmetic cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani 3 luni închisoare cu interzicerea pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev.de art. 64 lit.a,b,c C.
Cu consecințele prev.de art. 71, 64 lit.a,b,c C. (pentru lit.c C. se interzice dreptul de a avea calitatea de administrator la vreo societate comercială).
A fost obligat inculpatul în solidar cu partea civilmente responsabilă
S.C. „B."; S.R.L. cu sediul în V. de Sus, str. M., nr.6, jud.M. prin lichidator judiciar B. I. S. cu sediul în C., str. Ș., nr.8, jud.M. să plătească părții civile S. R. prin A. prin D. M. suma de 366.100 lei cu dobânzi și penalități de întârziere aferente calculate începând cu data de 22 aug.2008 până la plata integrală a debitului - despăgubiri civile.
În baza art. 357 alin.2 lit.c C.pr.pen., s-a menținut măsura sechestrului asigurator luată asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului prin înch.pen. din 3 aprilie 2012 pronunțată în acest dosar.
S-a dispus anularea celor 249 de facturi fiscale și chitanțe aferente acestora false ridicate de Garda Financiară - Secția M. potrivit procesului-vb.de ridicare de documente indicat în pr.-vb.de constatare nr.
502595/MM/(...) încheiat de aceasta la data de 21 apr.2008 aflate în vol.3 din dos.nr.449/P/2011 al Parch.de pe lângă T..
În temeiul art. 191 alin.1,3 C.pr.pen., a obligat pe inculpat în solidar cu partea civilmente responsabilă S.C. „B."; S. prin lichidator judiciar B. I. S. la plata către stat a sumei de 590 lei - chelt.judiciare din care suma de 200 lei - onorariul avocatului desemnat din oficiu (av.Libotean I.a) se va avansa din fondurile Min.Justiției.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit la 19 decembrie 2011 în dosarul nr.
449/P/2011 Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ș. I. pentru infracțiunea de evaziune fiscală prev.de art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005 cu aplic.art. 41 alin.2 C.
S-a reținut în cuprinsul actului de sesizare a instanței, în esență, că în perioada 2006-2007, în calitate de administrator la S. S. V. de Sus, inculpatul a dispus înregistrarea în contabilitatea societății a 249 de facturi fiscale și chitanțe aferente fictive, atestând operațiuni comerciale nereale pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale (185.493 lei - TVA,
156.206 lei - impozit pe profit).
Din probele administrate în faza de urmărire penală și declarația dată de inculpat în fața instanței de recunoaștere a faptelor în condițiile prev.de art. 3201 C.pr.pen., tribunalul reține următoarele:
Inculpatul Ș. I. în perioada 2006-decembrie 2007 a achiziționat și a dispus martorului C. G. (contabilul său) înregistrarea în contabilitatea părții civilmente responsabile S.C. „B."; S. (al cărei administrator era inculpatul) a unui număr de 249 de facturi fiscale și chitanțe aferente cumpărate de la diverse persoane fizice și care au atestat operațiuni comerciale nereale cu scopul de a majora nejustificat cheltuielile societății și a obține restituirea de TVA în mod nelegal (aceste facturi s-au înregistrat în contabilitate imediat după predarea lor). În aceste facturi fiscale și chitanțe au figurat diferite societăți comerciale din județele Bihor, Sibiu, A.a, Satu M., Bistrița Năsăud, C., Mureș, Timiș care fie nu au avut relații comerciale cu inculpatul, fie nu au existat la acea dată.
Faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev.de art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005 cu aplic.art. 41 alin.2 C. Intrucât inculpatul și-a recunoscut în totalitate faptele, a arătat că are cunoștință de probele care s-au administrat în faza de urmărire penală și nu dorește readministrarea lor în instanță, tribunalul urmează a reține în favoarea sa și prev.art. 3201 C.pr.pen.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate acestuia instanța a avut în vedere prev.art. 3201 C.pr.pen., gradul de pericol social al faptelor comise (dat de modalitatea în care au fost săvârșite, de caracterul lor repetat, de numărul foarte mare de facturi fiscale și chitanțe false înregistrate în contabilitate - 249 și de valoarea ridicată a prejudiciului cauzat bugetului de stat 341.699 lei - fără majorări de întârziere sau
482.132 lei cu majorări) și al acestuia (și-a recunoscut faptele, are antecedente penale - prin sentința penală nr. 272/(...) a Judecătoriei V. de
Sus a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat pe o perioadă de 2 ani 3 luni pentru infracțiunea de conducere sub influența băuturilor alcoolice).
Inculpatului i s-au interzis pe o perioadă de 1 an drepturile prev.de art. 64 lit.a,b,c C. (pentru lit.c dreptul de a avea calitatea de administrator la vreo societate comercială) întrucât în raport de faptele comise și de valoarea ridicată a prejudiciului cauzat, acesta a încălcat în mod semnificativ valorile patrimoniale existente în societate, urmărind să obțină venituri nelegale astfel că nu poate face aprecieri nici cu privire la modul în care se alege organul legiuitor și celelalte organe de stat care se aleg prin vot. De asemenea, ocuparea funcțiilor la care se referă art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b C. presupune existența unui profil moral ireproșabil. Întrucât inculpatul s-a folosit de calitatea de administrator la partea civilmente responsabilă pentru a comite faptele - obiect al acestei cauze, i se va interzice pe perioada menționată și dreptul de a avea această calitate la vreo societate comercială.
Întrucât prin sentința penală nr. 272/(...) a Judecătoriei V. de Sus inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat pe o perioadă de 2 ani 3 luni (sentința a rămas definitivă la 11 decembrie 2007 prin neapelare), iar activitatea infracțională de evaziune fiscală a acestuia a continuat și după această dată, deci înăuntrul termenului de încercare (s-a întocmit o factură fiscală și o chitanță și la data de 14 decembrie 2007 - vol.III dosar urmărire penală mapa 2), se va revoca beneficiul suspendării condiționate a executării acestei pedepse care se va cumula aritmetic cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani 3 luni închisoare cu interzicerea pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev.de art. 64 lit.a,b,c C.
Pedeapsa se va executa în condițiile prev.de art. 71, 64 lit.a,b,c C.
(pentru lit.c C. i se va interzice dreptul de a avea calitatea de administrator la vreo societate comercială) pentru aceleași considerente pentru care i s-au interzis și drepturile prev.de art. 64 lit.a,b,c C.
În privința laturii civile a cauzei tribunalul a reținut faptul că, potrivit raportului de inspecție fiscală nr. 4802/(...) întocmit de D. M., societatea a dedus în mod nelegal TVA în sumă de 185.493 lei (la care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 68.207 lei), impozitul pe profit datorat este de 156.206 lei (la care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de
72.226 lei). Prin urmare, prejudiciul cauzat la data de 21 august 2008 este de 482.132 lei din care s-a încasat, potrivit aceluiași raport de inspecție fiscală, suma de 116.032 lei TVA (prin compensare cu TVA de rambursat înregistrat conform balanței de verificare întocmite la 30 iunie 2008) - f.69-
80 dosar urmărire penală vol.I). In consecință, la data de 21 august 2008 inculpatul a datorat părții civile suma de 366.100 lei (482.132 lei - 116.032 lei = 366.100 lei) - sumă la care urmează a fi obligat în solidar cu partea civilmente responsabilă S.C. „B."; S. prin lichidatorul judiciar la care se vor calcula dobânzi și penalități de întârziere începând cu data de 22 august
2008 până la plata integrală a debitului. C. dacă partea civilă a solicitat cu titlu de despăgubiri civile suma de 482.132 lei cu dobânzi și penalități de întârziere aferente calculate până la plata integrală a debitului, iar inculpatul a arătat că este de acord să achite această sumă, tribunalul nu îl poate obliga la plata acesteia chiar dacă latura civilă a procesului penal este guvernată de principiul disponibilității părților întrucât inculpatul a restituit suma de 116.032 lei, iar, în caz contrar, s-ar realiza o îmbogățire fără just temei.
Pentru a se asigura repararea prejudiciului cauzat părții civile s-a menținut măsura sechestrului asigurator luată asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului prin încheierea penală din 3 aprilie 2012 pronunțată în acest dosar.
Având în vedere faptul că cele 249 de facturi fiscale și chitanțe aferente - obiect al acestei cauze sunt false, tribunalul a dispus anularea lor.
În baza art. 191 alin.1,3 C.pr.pen., inculpatul a fost obligat în solidar cu partea civilmente responsabilă prin lichidator la plata către stat a sumei de 590 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care 300 lei reprezintă cheltuielile de urmărire penală, iar suma de 200 lei - onorariul avocatului numit din oficiu care se va avansa din fondurile M.ui Justiției.
Împotriva soluției instanței de fond, inculpatul Ș. I. a declarat apel prin care a solicitat admiterea căii de atac promovate și în principal trimiterea cauzei spre rejudecare T. M., pentru a se face aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 8 Cod proc.penală, apelantul nerecunoscând în realitate fapta ce i se impută și nici prejudiciul cauzat părții civile.
În subsidiar, cere ca instanța de apel să înlăture prevederile art. 320 ind. 1 Cod proc.penală și să soluționeze dosarul conform procedurii de drept comun și să efectueze o expertiză contabilă care să stabilească cuantumul exact al pagubei cauzate părții civile.
În al treilea rând cere a se înlătura prevederile art. 83 Cod penal și a se dispune aplicarea art.85 Cod penal, vizând anularea suspendării condiționate a executării pedepsei conform dispozițiilor Deciziei nr.42 din (...) a Înaltei Curți de C. și Justiție R.
În al patrulea rând, apreciază că reeducarea apelantului se poate realiza și prin suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art.
81 Cod penal sau sub supraveghere a acesteia potrivit art. 86 ind. 1 Cod penal, întrucât din valoarea pagubei cauzate părții civile a achitat suma de
1.000 lei, și având totodată în întreținere 2 copii minori.
Curtea examinând apelul declarat, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Potrivit art.320/1 C.proc.pen., judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare al instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere, pe care le poate administra la acest termen de judecată.
Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că la termenul de judecată din 3 aprilie 2012, la Tribunalul Maramureș, inculpatul Ș. I. a solicitat soluționarea cauzei în baza art.320/1 C.proc.pen., respectiv în temeiul probelor strânse de procuror în faza de urmărire penală.
Din declarația acestuia de la fila 30 instanță, rezultă că inculpatul a afirmat textual: ";am înțeles care sunt faptele pentru care am fost trimis în judecată, pe care le recunosc în totalitate. Cunosc probele administrate în faza de urmărire penală și nu doresc readministrarea lor în fața instanței. Mi s-a adus la cunoștință și constituirea de parte civilă și sunt de acord cu faptul că aceasta este valoarea prejudiciului pe care l-am cauzat și vreau să-l achit, fiind de acord, această sumă";.
În aceste condiții, Tribunalul Maramureș a reținut judicios că recunoașterea faptei a fost totală, atât sub aspect penal, cât și sub aspect civil, făcând corect aplicarea art. 320 ind. 1 C.p.p. Mai mult, sub aspectul laturii civile tribunalul a reținut faptul că, potrivit raportului de inspecție fiscală nr. 4802/(...) întocmit de D. M., societatea a dedus în mod nelegal TVA în sumă de 185.493 lei (la care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 68.207 lei), impozitul pe profit datorat este de 156.206 lei (la care s- au calculat majorări de întârziere în sumă de 72.226 lei). Prin urmare, prejudiciul cauzat la data de 21 august 2008 este de 482.132 lei din care s-a încasat, potrivit aceluiași raport de inspecție fiscală, suma de 116.032 lei TVA (prin compensare cu TVA de rambursat înregistrat conform balanței de verificare întocmite la 30 iunie 2008) - f.69-80 dosar urmărire penală vol.I). In consecință, la data de 21 august 2008 inculpatul a datorat părții civile suma de 366.100 lei (482.132 lei - 116.032 lei = 366.100 lei) - sumă la care a fost obligat în solidar cu partea civilmente responsabilă S.C. „B."; S. prin lichidatorul judiciar la care s-au calculat dobânzi și penalități de întârziere începând cu data de 22 august 2008 până la plata integrală a debitului. C. dacă partea civilă a solicitat cu titlu de despăgubiri civile suma de 482.132 lei cu dobânzi și penalități de întârziere aferente calculate până la plata integrală a debitului, iar inculpatul a arătat că este de acord să achite această sumă, tribunalul nu l-a obligat la plata acesteia, chiar dacă latura civilă a procesului penal este guvernată de principiul disponibilității părților, întrucât apelantul a restituit suma de 116.032 lei, iar, în caz contrar, s-ar realiza o îmbogățire fără just temei a părții civile.
În aceste condiții, față de recunoașterea totală a infracțiunii atât sub aspect penal cât și civil, efectuată de inculpat în fața primei instanțe, nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca dosarul să fie soluționat în procedura dreptului comun, și nici efectuarea unei expertize contabile câtă vreme cauza a primit o judicioasă rezolvare sub ambele aspecte.
Curtea nu va putea trece peste recunoașterea sinceră a inculpatului efectuată în fața instanței de fond, deoarece achiesarea la prevederile art.
320 ind. 1 C.p.p. este în avantajul său, iar consimțământul nu i-a fost viciat.
A înlătura dispozițiile art. 320 ind. 1 C.p.p. ar echivala cu o agravare a situației inculpatului în propria cale de atac, ceea ce nu se poate admite de către instanța de apel.
În mod corect, de asemenea, s-a făcut aplicarea art. 83 Cod penal întrucât prin sentința penală nr. 272/(...) a Judecătoriei V. de Sus inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat pe o perioadă de 2 ani 3 luni (sentința a rămas definitivă la 11 decembrie 2007 prin neapelare), iar activitatea infracțională de evaziune fiscală a acestuia a continuat și după această dată, deci înăuntrul termenului de încercare (s-a întocmit o factură fiscală și o chitanță și la data de 14 decembrie 2007 - vol.III dosar urmărire penală mapa 2), condiții în care judicios s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării acestei pedepse, care s-a cumulat aritmetic cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani 3 luni închisoare cu interzicerea pe o perioadă de 1 an a drepturilor prev.de art. 64 lit.a,b,c C.
Pentru motivele ce preced, nu se poate trimite cauza spre rejudecare instanței de fond, nu se pot înlătura disp. art. 320 ind. 1 C.p.p. care sunt în favoarea inculpatului, pentru a fi soluționat dosarul în procedura dreptului comun, nici nu pot fi aplicate disp. art. 85 Cod penal, întrucât ultimul act material de evaziune fiscală fiind comis la 14 decembrie 2007, corect s-au aplicat prevederile art. 83 Cod penal.
Cât privește suspendarea condiționată a pedepsei conform art. 81 Cod penal precum și suspendarea condiționată sub supraveghere a acesteia potrivit art. 86 ind. 1 Cod penal, se rețin următoarele:
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.
Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului.
Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, art. - 52 alin.l - , potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni".
La individualizarea tratamentului penal, instanța de apel trebuie să efectueze o corectă analiză și evaluare a tuturor datelor concrete ale cazului, cât și a împrejurărilor săvârșirii faptelor, în raport cu criteriile prevăzute de art.72 C.
Pentru determinarea gradului de pericol social se ține cont de două
etape. Mai întâi, se apreciază dacă gradul de pericol e suficient de ridicat pentru a fi în prezența unei infracțiuni. Apoi, se valorifică acest grad ținându-se cont de o scară de valori personală a fiecărui judecător.
Orice sancțiune produce efecte diferite asupra fiecărui inculpat în parte, în funcție de caracteristicile biologice, psihologice sau sociologice ale acestuia.
Curtea reține că gradul de pericol social generic al infracțiunii depinde în mod firesc și de obiectul juridic al acesteia, respectiv de relațiile sociale pe care le ocrotește legea penală și de valorile ce sunt implicate în acestea. Ori, în cazul infracțiunii de evaziune fiscală valorile sociale protejate vizează existența și apărarea patrimoniului și a bugetului statului, de cei care atentează la acesta.
În vederea realizării scopului preventiv al pedepsei, dar și a preîntâmpinării unor reacții colective negative, ce ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, Curtea opinează că se impune aplicarea față de inculpat a unei pedepse care să fie executată prin privare de libertate.
Nu se poate face abstracție de contextul actual și de amploarea pe care au înregistrat-o faptele de evaziune fiscală, acest gen de infracțiuni generând un sentiment de dezaprobare din partea societății civile, care resimte necesitatea unei reacții adecvate împotriva făptuitorilor, pe măsura tulburărilor pe care le produc în mediul social, corespunzător gradului de pericol creat prin săvârșirea lor.
Infracțiunea cauzează o tulburare în mediul social, o stare de pericol pentru relațiile a căror ocrotire este asigurată prin incriminare și pedeapsă, măsura reparației fiind dată de pericolul social concret. Pe de altă parte, nu se poate omite că pedeapsa, se aplică inculpatului și urmărește reeducarea sa. Aceasta impune, ca la stabilirea sancțiunii să se țină seama și de persoana infractorului și de aptitudinea sa de a fi reeducat.
Instanța de fond când a dispus privarea de libertate a apelantului, a reținut că acesta a mai fost confruntat cu legea penală, săvârșind fapte la regimul rutier, pentru care a beneficiat de suspendarea condiționată, astfel că în prezentul dosar nu se mai poate dispune raportat la circumstanțele personale ale inculpatului cât și la cele reale referitoare la infracțiune, art. 81 și
86 ind. 1 Cod penal.
Nu poate fi omis că fapta are un caracter continuat, iar prejudiciul
cauzat bugetului de stat este ridicat și nerecuperat de către inculpat.
Curtea reține că la individualizarea pedepsei trebuie să se țină seama totodată și de datele ce îl caracterizează pe inculpat căci datorită funcției și scopului astfel cum sunt prevăzute de art.52 C., (măsură de constrângere dar și de reeducare, pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni) adecvarea sancțiunii se realizează nu numai în raport cu fapta săvârșită, ci și cu periculozitatea făptuitorului, cu gradul său de conștiință, de instrucție și moralitate, implicit cu șansele de reeducare pe care le prezintă.
Inculpatul Ș. I., este în vârstă de 44 de ani, deține o firmă privată, este căsătorit, are în întreținere 2 copii minori, dar posedă și antecedente penale, recunoscând sincer fapta din prezentul dosar.
Curtea apreciază că doar prin executarea pedepsei prin privare de libertate, sancțiunea aplicată de tribunal, aproape de minimul special, va constitui un avertisment adecvat pentru inculpat, față de reprobabilitatea faptei sale și îi va crea o atitudine potrivită față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială, pe care le-a încălcat.
Pentru motivele ce preced, se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpat, în baza art.379 pct.1 lit.b C.proc.pen.
Se va stabili în favoarea Baroului de A. C.- suma de 50 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției - av.Mazzolini S., conform art.189 C.proc.pen.
Va fi obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 800 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial partial, conform art.192 alin.2 C.proc.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul Ș. I. domiciliat în V. de Sus, str. M. nr.6 împotriva sentinței penale nr.234 din (...) a T. M..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av.Mazzolini S..
Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 800 lei, cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 1 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | G. | |
D. P. | V. G. | D. S. |
3 ex. - (...) jud.fond.B. C.
| ← Decizia penală nr. 1410/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 981/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
