Decizia penală nr. 152/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR. 152/R/2012
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE: V. V. A., judecător
JUDECĂTORI : L. H.
G. : M. N.
I. M.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin
PROCUROR : S. DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul declarat de P. DE PE L. J. B.-M. împotriva sentinței penale nr. 2253 din 26 octombrie 2011, pronunțată de J. B.-M., în dosarul nr. (...), privind pe inculpatul R. Z., trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare nr. 1. din (...), pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat T. S., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care
Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra onorariului în cauză.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului, cu aplicarea pedepsei cu închisoare pentru infracțiunea săvârșită de acesta. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că hotărârea instanței de fond este netemeinică sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei și a condamnării inculpatului la pedeapsa amenzii penale, precum și aplicării circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit c C..
Se arată că instanța de fond a dat dovadă de o prea mare clemență reținând în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit c C., întrucât atitudinea inculpatului de recunoaștere a faptelor a fost luată în considerare, la aplicarea dispozițiilor art. 3201 C..
Criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C., trebuie avute în vedere în mod global. Instanța de fond a acordat o importanță disproporționată elementelor de fapt de natură a caracteriza favorabil persoana inculpatului, în detrimentul celor care relevă pericolul social concret ridicat al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului. R. la circumstanțele concrete ale comiterii faptei, valorile mari ale alcoolemiei, scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea judicios individualizată, conform art. 72 C..
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului declarat de parchet ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Se arată că la individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 C. respectiv: lipsa antecedentelor penale, pericolul social concret al faptei reflectat și în valoarea alcoolemiei testate, precum și atitudinea inculpatului în raport cu autoritățile judiciare, parte din aceste aspecte fiind reținute și ca circumstanțe atenuante judiciare, conform art. 74 lit a și c C..
În raport cu circumstanțele personale ale inculpatului, persoana matură, bine integrată social, căsătorită, cu loc de muncă, instanța a apreciat faptul că aplicarea unei pedepse pecuniare substanțiale este considerată suficientă și potrivită în raport cu împrejurările concrete ale cauzei și cu nevoile de apărare socială. Diminuarea patrimoniului inculpatului în mod substanțial, cu consecința implicită a încasării sumei de la bugetul de stat, este resimțită de inculpat în mod direct și imediat, aceleași efecte fiind înregistrate în mod pozitiv și de societate, care beneficiază de pe urma executării pedepsei penale.Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.
Inculpatul R. Z. având ultimul cuvânt arată că, regretă fapta comisă.
C U R T E A :
Deliberând retine că prin sentința penală nr. 2253 din 26 octombrie 2011, pronunțată de J. B.-M., în dosarul nr. (...), a fost condamnat inculpatul R. Z., fiul lui G. și Ana, născut la data de (...) în B. M., CNP 1., cetățean român, studii: școală profesională, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, instalator, fără antecedente penale, domiciliat în Comuna Recea, Sat S., str. 1 Decembrie, nr. 130, jud. Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, cu reținerea art. 74 lit. a și c - 76 lit. e C. și cu aplicarea art. 320 ind. 1 C., la pedeapsa amenzii de 4000 lei.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 63 ind. 1 C..
În temeiul art. 191 alin. 1 C. a fost obligat inculpatul să plătească suma de 750 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 200 lei reprezintă onorariul pentru avocat oficiu Buculei D., ce s-a virat din fondurile M.ui Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin R. P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare nr. 1. din (...) a fost trimis în judecată inculpatul R. Z. sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
S-a reținut în conținutul actului de acuzare faptul că inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice, a fost surprins în trafic conducând un autovehicul, de către agenții autorității publice.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii ce a format obiectul actului de inculpare și a solicitat judecarea sa în baza procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției, prevăzută de art. 320 ind. 1 C..
Examinând R. procurorului în raport cu probele administrate în cauză, J. a reținut în fapt următoarele:
La data de (...) în jurul orei 19:25, în timp ce conducea autoturismul marca Ford, cu numărul de înmatriculare (...), pe str. V. din Municipiul B. M., inculpatul R. Z. a fost oprit pentru control de un echipaj al poliției rutiere.
Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o valoare de 0,76 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora 1.. Ulterior, inculpatul a fost condus la S. J. de U. „. C.
O. din Municipiul B. M., unde i-au fost recoltate două probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Potrivit Buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1. din (...) al Serviciului
Medico-Legal J. Maramureș inculpatul R. Z. a avut în sânge o îmbibație alcoolică de
1,40 g%o la prima probă recoltată la ora 1., respectiv 1,30 g/%o la cea de-a doua probă recoltată la ora 2..
În drept:
Fapta inculpatului R. Z., astfel cum a fost probată și recunoscută, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, cu reținerea art. 74 lit. a și c - 76 lit. e C. și cu aplicarea art. 320 ind. 1 C..
Vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii ce i-a fost reținută în sarcină a fost pusă în evidență prin administrarea următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de constatare a săvârșirii infracțiunii, Buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1. din (...) al Serviciului Medico-Legal J. Maramureș, declarația martorului S. O. A., precum și propriile declarații detaliate ale inculpatului.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art.
72 C. respectiv: lipsa antecedentelor penale, pericolul social concret al faptei reflectat și în valoarea alcoolemiei testate, precum și atitudinea inculpatului în raport cu autoritățile judiciare, parte din aceste aspecte fiind reținute și ca circumstanțe atenuante judiciare, conform art. 74 lit. a și c C..
În raport cu circumstanțele personale ale inculpatului, persoană matură, bine integrată social, căsătorită, cu loc de muncă, instanța a apreciat faptul că aplicarea unei pedepse pecuniare substanțiale este considerată suficientă și potrivită în raport cu împrejurările concrete ale cauzei și cu nevoile de apărare socială.
În acest sens este de arătat că diminuarea patrimoniului inculpatului în mod substanțial, cu consecința implicită a încasării sumei la bugetul de stat, este resimțită de inculpat în mod direct și imediat, aceleași efecte fiind înregistrate în mod pozitiv și de societate, care beneficiază de pe urma executării pedepsei penale.
Fiind în culpă procesuală inculpatul a suportat cheltuielile judiciare avansate de stat în procesul penal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs P. DE PE L. JUDECĂTORIA BAIA MARE, criticând solutia instantei de fond ca fiind netemenica si a soliciat casarea acesteia si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună aplicarea unei sanctiuni penale constând în închisoare si înlăturarea circumstanțelor atenuante.
Recursul a fost motivat arătându-se că instanța de fond a dat dovadă de o prea mare clemență reținând în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit c C., întrucât atitudinea inculpatului de recunoaștere a faptelor a fost luată în considerare, la aplicarea dispozițiilor art. 3201 C., că s-a acordat o importanță disproporționată elementelor de fapt de natură a caracteriza favorabil persoana inculpatului, în detrimentul celor care relevă pericolul social concret ridicat al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului si că raportat la circumstanțele concrete ale comiterii faptei, valorile mari ale alcoolemiei, scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea judicios individualizată, conform art. 72 C..
Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a unui probatoriu complet administrat în faza de urmărire penală, probatoriu pe baza căruia s-a stabilit întemeiat în procedura prevăzută de art. 3. C. că inculpatul a comis infracțiunea care face obiectul cauzei, vinovăția acestuia fiind corect reținută.
Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare ( Helle impotriva Finlandei ).
Deși pe baza stării de fapt reținute s-a dat o încadrare juridică legală infracțiunii comise de inculpat, Curtea consideră că natura pedepsei stabilite de către instanța de fond nu reflectă în mod just gradul de pericol social concret al faptei comise, făcându-se o greșită aplicare a dispozițiilor art. 72 C.
Potrivit art.72 din C. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii, duratei si modalitătii de executare, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Infracțiunile prevăzute de OUG nr.195/2002, fac parte din categoria infracțiunilor de pericol ce ocrotesc relațiile sociale care asigură normala desfășurare a circulației pe drumurile publice, dar în condiții de securitate pentru traficul rutier și pietonal. Astfel de fapte, pot avea consecințe imprevizibile, de cele mai multe ori soldate cu vătămări grave ale unor persoane sau bunuri.
Chiar dacă inculpatul a avut o poziție sinceră și a colaborat în toate fazele proceului penal, nu posedă antecedente penale, a manifestat regret și posedă un loc de muncă nu poate fi ignorat faptul că a condus un autoturism pe drumurile publice având în sânge o alcoolemie exagerat de ridicată (1,40 g%o la prima probă recoltată) și la o oră de vârf astfel că securitatea circulației rutiere a fost grav pusă în pericol, ceea ce impune aplicarea unei sancțiuni severe, atât sub aspectul naturii si cuantumului,
R.ionamentul instanței de fond care a condus la reținerea de circumstanțe atenuante este nejustificat. Aplicarea dispozițiilor art. 74 C. este atributul exclusiv al instanței de judecată, care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanțele comiterii faptei și să aibă în vedere și consecintele acesteia, însă recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.
În speță nu poate fi ignorat faptul că inculpatul a încălcat flagrant norme elementare care reglementează siguranța traficului rutier, urmarea constând în punerea în pericol grav a siguranței rutiere si pietonale si, din această perspectivă, retinerea circumstantelor atenuante ar conduce la stabilirea unei sanctiuni mult prea reduse si în vădită disproportie cu gradul concret de pericol social al infractiunii.
Așa fiind, Curtea concluzionează că o pedeapsă constând în închisoare situată la minimul special prevăzut de lege si a cărei executare să fie suspedată conditionat în temeiul art. 81 și 82 C. este o sanctiune justă și proporțională, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și finalitatea acesteia, respectiv exemplaritatea și prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C.
Așa fiind, în baza art. 385/15 pct.2 lit.d C., art. 385/2 C. rap. la art. 362 al. 1 lit. d, f C. se va admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare, iar sentinta penala atacata se va casa în ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului R. Z. și reținerea circumstanțelor atenuante.
Rejudecând, se va condamna inculpatul R. Z. în baza art. 87 al.1 din OUG
195/2002 cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cod proc.penală la pedeapsa de 8 luni închisoare si se vor înlătura dispozițiile art. 74 lit.a și c C.
Potrivit art. 71 C. de la data rămânerii definitive a sentintei si până la executarea acesteia inculpatul va fi lipsit de drepturile prev. de art. 62 lit. a teza II C.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie deși în art.71 alin.2 din C. s-a impus interzicerea automată a drepturilor prevăzute în art.64 lit.a)-c), în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, instanța a avut în vedere Decizia nr.74/(...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii. Potrivit acestei decizii, obligatorie conform art.414 ind.2 alin.2 teza a II-a din C.pr.pen., dispozițiile art.71 din C. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a)-c) din C. nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin.3 din C. Recursul în interesul legii pronunțat de către instanța supremă în materie este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c.Marii Britanii.
Ca atare, în prezenta cauză, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale a inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a din C.pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității- motiv pentru care exercițiul acestora a fost interzis pe perioada executării pedepsei aplicate.
Curtea reține că prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii raportat la gravitatea faptei, nu se impune ca inculpatul să fie decăzut din dreptul de acces în funcții de demnitate publică sau în legătură cu funcția publică în stat, deoarece severitatea unei astfel de interdicții, semnificând anularea, chiar limitată, a unui drept constituțional nu este justificată și în legătură directă cu tipul infracțiunii reținute în cauză.
Referitor la dispozițiile art.64 alin.1 lit.c) din C. instanța a avut în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Sabou și Pârcălab c. României prin care Curtea stabilește că interzicerea de drept a unor drepturi nu e conformă exigențelor Convenției, precum și dispozițiile art.11 alin.2 din Constituția României.
În baza art. 81, 82 C. se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenul de încercare de 2 ani plus pedeapsa aplicată, Curtea apreciind că scopul prevăzut de art. 52 C. poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului.
Potrivit art. 359 C. se va atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate prev.de art.83 C..
Se va face aplicarea art. 71 al.5 C..
Potrivit art. 189 C. se va stabili in favoarea Baroului C. onorariul avocațial în suma de 200 lei ce se va avansa din FMJ.
În temeiul art. 192 al. 3 C. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare împotriva sentinței penale nr. 2253 din 26 octombrie 2011 a JUDECĂTORIei B. M., pe care o casează în ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului R. Z. și reținerea circumstanțelor atenuante.
Rejudecând, condamnă pe inculpatul R. Z. în baza art. 87 al.1 din OUG
195/2002 cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cod proc.penală la pedeapsa de:
-8 luni închisoare.
Înlătură dispozițiile art. 74 lit.a și c C..
În baza art. 81 C. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenul de încercare de 2 ani plus pedeapsa aplicată.
Atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate prev.de art.83 C..
Face aplicarea art. 71 al.5 C..
Stabilește in favoarea Baroului C. onorariul avocațial în suma de 200 lei. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțata în ședința publică din 31 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. V. A. L. H. I. M.
G., M. N.
Dact.L.H./Dact.S.M
4 ex./(...) J..fond. O. F.
| ← Decizia penală nr. 42/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1220/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
