Decizia penală nr. 1539/2012, Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR.1539/R/2012

Ședința publică din 01 noiembrie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: V. G., judecător JUDECĂTORI: D. P.

M. B. GREFIER: D. S.

P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror:

D. SUCIU

S-a luat spre examinare recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Turda împotriva sentinței penale nr.242 din 30 mai 2012 a Judecătoriei T., privind pe inculpatul H. G., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, prev. de art.215 ind.1 alin 2 C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av.Pereat H. Stelia, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă SC H. SRL și reprezentantul legal R. S..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.L. A., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Reprezentantul P.ui solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate

și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu executare în regim de detenție. S. că în cauză există un pericol social concret ridicat, care rezultă din valoarea mare a prejudiciului cauzat (cca 650.000 euro) și din aceea că infracțiunea a fost săvârșită prin acte materiale succesive și pe fondul unei atitudini din partea inculpatului care denotă o lipsă totală de culpabilitate față de faptele antisociale pe care le-a săvârșit. Acest pericol social ridicat trebuie să fie avut în vedere la individualizarea pedepsei, motiv pentru care apreciază că se impune sancționarea mai severă a inculpatului, în sensul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate.

Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului declarat de P. ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, apreciind că pedeapsa aplicată de prima instanță a fost just individualizată, în conformitate cu disp.art.72 C.pen. și în mod corect s-a apreciat că reeducarea inculpatului se poate realiza și fără privarea de libertate, în modalitatea prev.de art.81 C.pen. Solicită a se avea în vedere că o parte din culpă a avut-o și asociatul unic care a permis derularea unor activități la limita legii.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor formulate de apărătorul ales și arată că regretă comiterea faptei. A recunoscut că are o anumită vină, însă volumul de muncă era foarte mare și arată că o să încerce să-și repare greșeala.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.242 din 30 mai 2012 pronunțată de Judecătoria

Turda în dosarul nr.(...), în temeiul art. 2151 alin.2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin.2

C.pen, .art. 74, aliniatul 1, litera c raportat la articolul 76, litera a din Codul penal, a fost condamnat inculpatul H. G., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave.

În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani calculat conform art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin.5 C. pen.s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În temeiul articolelor 14 și 346 din Codul de procedură penală raportat la articolul 998 din Codul civil a fost admisă acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea vătămată S. „." SRL C. T. și în consecință obligat inculpatul să plătească în favoarea acesteia suma de de 2.953.175,48 lei cu titlul de daune materiale pentru prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată.

În temeiul articolului 191, aliniatul 1 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului din care suma de 200 lei reprezintă onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, avocat T. S. T. și care a fost avansat din FMJ în favoarea Baroului C..

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de (...), S. „."

SRL C. T. a formulat o plângere penală împotriva inculpatului H. G., solicitând tragerea la răspundere penală a administratorului societății pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, întrucât acesta, în mod repetat, a retras sume de bani din conturile societății, pe care le-a însușit și folosit în interes propriu, cauzând un prejudiciu de 2.400.000 lei ( voi. I, f. 25-26).

S. „." SRL C. T. a fost înființată la data (...), având ca obiect desfășurarea activităților de comerț, producție, prestării servicii import-export (voi. I, f. 31-63).

Unic asociat al societății a fost cetățeanul danez Jans P. Jeppensen, acesta cesionând ulterior părțile sociale asociatului persoană juridică SC RUM I. A/C D.

(vol.I f. 44,49,336,339)

Inculpatul H. G. a fost numit administrator la S. „." SRL C. T. la data de (...)

și revocat din funcție la data de (...) (voi. I, f. 31-68).

În perioada (...) - 0(...), funcția de administrator la societatea sus menționată a fost deținută și de R. S. (voi. I, f. 50, 52-63,357).

Începând cu data de (...), tăptuitoarea Blaj I. G. a fost angajată în baza unui contract individual de muncă, în calitate de contabil (voi. I, f. 320-323).

S. „." SRL C. T. a început derularea activităților abia în luna mai 2006, sens în care a avut deschise două conturi curente în lei și în valută la B. R. de D. G. S. G. S. C., inculpatul având singurul drept de semnătură (vol.I f.31-34,336-339,

351-353, vol.II f.369,488).

Potrivit constatărilor expertizei contabile efectuate în cauză, societatea administrată de inculpatul a efectuat operațiuni bancare prin conturi începând cu data de (...), de la data de (...) devenind operabil și contul de card, inculpatul H. G. fiind singura persoană împuternicită să efectueze operațiuni (vol.II f.370).

Inculpatul H. G. avea ca atribuții principale coordonarea activității, aprobarea operațiunilor de încasări și plăți, gestionarea patrimoniului societății.

Cu toate acestea, inculpatul nu a respectat disciplina financiară efectuând operațiuni de ridicări de numerar sau plăți fară a se asigura de primirea/întocmirea documentelor legale, ori de predarea acestora pentru a fi înregistrate în contabilitate.

Potrivit expertizei contabile, în perioada mai 2005 - februarie 2008 în conturile societății a intrat suma totală de 9.186.106,77 lei, din care s-au efectuat plăți în sumă de 5.929.673,03 lei (voi. II, 380- 381).

Intrările în casieria societății au provenit din retrageri din contul curent sau contul de card, respectiv din încasarea contravalorii unor facturi emise de societate debitorilor (voi. II, f.369-372).

In timp ce disponibilul bănesc din contul curent a fost utilizat pentru plata unor facturi, efectuarea de viramente (transferuri) în contul de card, transferuri în contul de valută, retrageri și depuneri în casieria unității, sumele de bani din casierie au fost utilizate pentru plăți furnizori - cu sau fără facturi - plata achizițiilor imobiliare, precum și pentru depuneri în contul de card (vol.II, f. 369-

374,378).

În urma verificării modului de cheltuieli a sumelor de bani mai sus indicate, a rezultat că suma de 2.953.175,48 lei intrată în mod efectiv în contul 5311- casa lei (suma provenind din ridicări de numerar pe bază de documente legale din contul curent în lei al societății și prin ATM de pe contul de card în lei) a fost cheltuită de societate, fără documente legale care să justifice destinația plăților.

Din acest total, suma de 2.928.599,93 lei a fost efectiv ridicată de inculpat și a rămas debitată în contul acestuia, iar suma de 2.847.619,13 lei fiind însușită și folosită de inculpat în interes personal, ori a altor persoane (voi. II, f.374, 381-486, vol.II, f. 578).

Astfel, la data de (...) inculpatul H. G. a ridicat din casieria societății suma de

150.000 Iei, întocmind dispoziția de plată nr. 101/(...), iar la data de (...), inculpatul H. G. a ridicat din casierie suma de 35.000 lei, întocmind dispoziția de plată nr. 102/(...), sume pe care și le-a însușit (voi. I, f.339).

Deși inculpatul a declarat că o parte din sumă a fost dată unei anumite persoane Henry J.en, iar restul a fost cheltuită în interesul societății, acesta nu a putut face dovada cheltuirii banilor potrivit scopului declarat întrucât nu a prezentat documente justificative, neexistând astfel înregistrări contabile, iar persoana indicată, chiar dacă a rezultat că există în realitate, fiind președintele asociatului unic persoană juridică SC RUM I. A/C D., nu s-a stabilit existența unei relații juridice care să implice societatea comercială în plata vreunei sume de bani față de acesta, dimpotrivă contractul de împrumut la care face referire inculpatul este încheiat între persoane fizice, aspect necontestat de părți (voi. I, f. 230, 336-

339, 351-353).

În perioada iunie 2006 - februarie 2008, fară a exista o înțelegere scrisă, însă confirmată verbal, asociații străini au fost de acord să-i permită inculpatului H. G. ca, în realizarea obiectului de activitate al societății, să se preocupe de achiziționarea unor terenuri agricole pe raza județelor Alba, M. și Sibiu.

Din coroborarea declarațiilor martorilor, ale inculpatului, precum și a constatărilor și concluziilor expertizei contabile, s-a stabilit cu certitudine că plata achizițiilor imobiliare s-a făcut exclusiv cu numerar ridicat de inculpat din casieria unității, din centralizarea operațiunilor înregistrate rezultând că valoarea totală a plăților imobiliare efectuate de inculpat a fost de doar

1.537.497,50, lei.

In 88 de cazuri, inculpatul H. G. a întocmit dispoziții de plată pentru ridicarea din casieria unității banilor cu specificația „cumpărare teren", cu nerespectarea dispozițiilor legale (semnând la toate rubricile, necompletând datele beneficiarului, ori semnând în numele acestuia), doar prin evidențierea destinației plății în condițiile date, neputându-se atesta că în patrimoniul societății ar fi intrat imobilele terenuri/ clădiri (vol. I, f. 64-70, 72-73, 82-83, 84-88, 139-140, vol. II, f.

372,374-378,413-440).

Inculpatul H. G. a luat legătura cu faptuitoarea O. D. și ulterior cu martorii

N. M. D. și R. R. pentru a intermedia operațiunile (vol.I, f. 64-70, 72-73, 139-140,

141-161, 237-241).

Astfel, între societățile S. „D. Imobiliare" SRL Alba I., S. „Almedo" SRL alba I., ambele administrate de faptuitoarea O. D. și societatea administrată de inculpat s- au încheiat contracte de prestări servicii în baza cărora au fost achiziționate terenuri pe raza localităților B. și A., județul M., Roșia de S., județul Alba.

Inculpatul H. G. a achitat din banii ridicați din contul societății ca avans spre decontare sume de bani făptuitoarei O. D., atât pentru plata vânzătorilor, cât și pentru plata comisionului de intermediere.

Din verificarea înregistrărilor contabile, coroborat cu declarațiile făptuitoarei

O. D., precum și a documentelor justificative prezentate de aceasta, s-a stabilit însă că doar pentru o parte din sumele ridicate inculpatul a întocmit și înregistrat documente justificative, (vol. I, f. 64-70, 72-73, 82-83, 84-88, 90-138,139-140, vol. II, f.372,374-378,413-440).

În ceea ce privește terenurile agricole achiziționate de inculpat în numele societății, situate pe raza localităților C. și Ș. de M., județul M., prin intermediul avocatei N. M. D., acestea au fost plătite din banii societății, însă, deși inculpatul a susținut că suma de 41.600 Iei a fost plătită avocatei cu titlu de comision de intermediere, aceasta din urmă nu a confirmat primirea plății, iar inculpatul nu a putut face dovada în lipsa unor documente justificative ori a încheierii unui contract cu aceasta care să fie înregistrat în evidențele societății (vol.I, f. 139-161,

336-339; voi. II, f. 372 a raportul de expertiză contabilă).

S.rile inculpatului potrivit cărora toate sumele ridicate de acesta au fost folosite exclusiv în interesul societății, potrivit înțelegerii cu reprezentanții asociatului unic, că lipsa în gestiune nu există, plățile efectuându-se în realitate chiar dacă nu sunt documente justificative, întrucât fie acestea nu au fost niciodată obținute de inculpat, fie au fost în parte sustrase/înlocuite de noul administrator, plata facturilor, a utilităților, pentru plata comisioanelor persoanelor care au intermediat pentru societate achiziționarea de terenuri, ori pentru plata asociaților străini care veneau în România și se cazau tară a-i preda documente justificative, nu au fost dovedite.

Din contră, din coroborarea documentelor puse la dispoziție de societățile cu care a colaborat societatea administrată de inculpat, a rezultat că lipsa în gestiune provine nu din nejustificarea plăților către furnizori (în acest sens fiind diminuat prejudiciul cu suma de 80.980,80 lei - voi. II, f.578), ci din operațiunile de achiziționare imobile.

Întrucât dovada plății comisioanelor către intermediari s-a făcut în majoritatea cazurilor pe baza documentelor justificative, înregistrate de ambele societăți, iar diferența de comision la care face referire inculpatul (chiar dacă am accepta că s-ar fi plătit efectiv) nu a fost înregistrată legal de nici o societate, iar intermediarii nu recunosc primirea, folosirea sumelor de bani ridicate de inculpat în aceste cazuri s-a făcut în interesul altei persoane.

Mai mult, în cursul anului 2007, când au apărut neînțelegeri și suspiciuni din partea asociatului străin în legătură cu cheltuirea fondurilor societății

(împrejurare ce a determinat desemnarea a încă unui administrator) s-au solicitat inculpatului explicații despre situația resurselor financiare ale societății, context în care inculpatul H. G. a susținut neadevărat că ar fi înființat un depozit bancar în valoare de 250.000 euro pe numele societății pentru a obține profituri din dobândă. în realitate, fară a întocmi înscrisuri, inculpatul a împrumutat suma de bani urmând ca aceasta să fie restituită în luna februarie 2008, cu dobândă de 5% lunar.

Pentru a rezolva problema lipsei înscrisului doveditor (inculpatul identificându-i pe martorii C. S. și C. V. A.), părțile au antedatat și semnat precontracte de vânzare cumpărare în care se atesta plata de către societate a sumei de 50.100 lei, respectiv a sumei de 31.400 lei. (vol.I, f. 162,163,174-

175,192-193)

Cu toate acestea, terenurile nu au intrat în proprietatea societății.

Mai mult, la data de (...), în baza unui contract de vânzare-cumpărare, inculpatul H. G. a achiziționat în nume propriu de la numiții L. I. și C. V. A., o suprafață de teren situată în intravilanul comunei C., sat B., județul C., cu suma totală de 32.574 lei, iar la data de (...) de la numiții M. A. și M. E., o suprafață de teren situată pe raza comunei L., județul C., cu suma totală de 18.000 lei. Deși au fost cumpărate de inculpat în nume propriu, aceste terenuri au fost achitate cu sume de bani însușite din gestiunea S. „." SRL.

După ce S. „." SRL a formulat plângere penală împotriva inculpatului H. G., acesta revândut terenurile susmenționate societății în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare, respectiv terenurile situate pe raza comunei C. cu suma totală de 36.600 lei, iar terenul situat pe raza comunei L., cu suma de 45.000 lei, făcându-se compensarea datoriei, iar terenurile fiind intabulate pe numele societății, (voi. I, f. 34-37, 193-216,320-323).

La aceeași dată, între inculpat și noul reprezentant al societății s-a încheiat un înscris sub semnătură privată „Convenție", prin care inculpatul H. G. recunoștea existența datoriei de 180.000 euro, iar ulterior, la data de (...), s-a încheiat un „Angajament", prin care asociatul SC H. Rom SRL convenea cesionarea părților sociale ale acestei societăți către inculpat, înțelegerea vizând și asumarea plății eventualelor datorii ale inculpatului către societatea parte vătămată SC H. SRL(vol. I f. 212-217,244-245).

Starea de fapt descrisă rezultă din coroborarea probelor administrate. În faza cercetării judecătorești, inculpatul H. G. nu a recunoscut săvârșirea faptei.

Din declarațiile martorilor O. D. f.31, R. R. f.31, L. I. f.49, C. N. S. f.50, C. V. A. f.51, N. M. D. f.56, J. J. P. f.76, audiați în cauză se confirmă starea de fapt reținută în rechizitoriu.

În drept, fapta inculpatului H. G. care, în perioada iunie 2006- februarie

2008, în calitate de administrator la S. „." SRL C. T., prin acte repetate, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a însușit din gestiunea societății (casierie) sume de bani pe care le-a folosit în interes personal, ori al altor persoane, cauzând un prejudiciu de 2.847.619,13 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare în formă continuată cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin.2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin .2 C.pen.

Valoarea prejudiciului este de 2.953.175,48 lei, , astfel ca partea vătămată S.

„." SRL C. T. se constituie parte civilă în cauză cu aceasta suma.

A comis fapta cu intentie, in scopul insusirii sumelor de bani.

La individualizarea judiciara a pedepsei conform art 72 C pen au fost avute in vedere dispozitiile partii generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei, persoana inculpatului.

Prin urmare, în baza art. 2151 alin.2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen, .art.

74, aliniatul 1, litera c raportat la articolul 76, litera a din Codul penal, a fost condamnat inculpatul H. G. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave.

În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani calculat conform art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin.5 C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În temeiul articolelor 14 și 346 din Codul de procedură penală raportat la articolul 998 din Codul civil a fost admisă acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea vătămată S. „." SRL C. T. și în consecință obligat inculpatul să plătească în favoarea acesteia suma de de 2.953.175,48 lei cu titlul de daune materiale pentru prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată.

În temeiul articolului 191, aliniatul 1 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului din care suma de 200 lei reprezintă onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, avocat T. S. T. și care a fost avansat din FMJ în favoarea Baroului C..

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. DE PE L. JUDECĂTORIA TURDA, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă majorată, cu executarea în regim de detenție.

În motivele de recurs s-a arătat că prejudiciul cauzat de inculpat are o valoare extrem de mare, respectiv cca 650.000 euro, că acesta a fost comis prin acte materiale succesive, pe o perioadă îndelungată de timp, că inculpatul a dat dovadă de lipsă totală de culpabilitate față de infracțiunea reținută în sarcina sa și că acest pericol social ridicat trebuie reflectat și în cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, precum și a modului de executare a acesteia.

Verificând sentința penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de

P. de pe lângă Judecătoria Turda și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu,

Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea în sensul că, în perioada iunie 2006 - februarie 2008, în calitate de administrator al S. H. SRL C. T. , prin acte repetate și în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul H. G., și-a însușit din gestiunea societății importante sume de bani pe care le-a folosit în interes personal sau în interesul altor persoane, cauzând un prejudiciu în valoare de 2.847.619,13 lei.

Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpat, întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave prev. de art.215 alin.2 C.p. cu aplicarea art.41 alin.2 C.p.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii și nu a contestat starea de fapt reținută de instanța de fond, fapt ce a determinat reținerea în favoarea acestuia a circumstanței atenuante prev. de art.74 alin.1 lit.c C.p. raportat la art.76 lit.a C.p. și aplicarea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege pentru fapta reținută în sarcina inculpatului, respectiv de 3 ani închisoare, care potrivit art.81 și art.82 C.p. a fost suspendată condiționat, apreciindu-se că reeducarea inculpatului se poate realiza și fără executarea pedepsei în regim de detenție.

Solicitarea P.ui de pe lângă Judecătoria Turda referitoare la majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului și schimbarea modalității de executare a acesteia, raportat la prejudiciul cauzat de inculpat , este neîntemeiată.

Inculpatul nu are antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penală, are studii superioare , este căsătorit , are un copil minor în întreținere, a recunoscut și regretat fapta comisă, iar pentru recuperarea prejudiciului cauzat de acesta părții civile, suspendarea condiționată a executării pedepsei este mai favorabilă, față de executarea în regim de detenție.

Având în vedere modalitatea de săvârșire a infracțiunii, prezentată în detaliu mai sus și personalitatea inculpatului, apreciem că reeducarea acestuia se poate realiza și fără majorarea cuantumului pedepsei și executarea acesteia în regim de detenție, sens în care pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p. recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Turda împotriva sentinței penale nr.242 din 30 mai 2012 a Judecătoriei T. urmează să fie respins, ca nefondat.

În baza art.189 c.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de A. C. suma de 100 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din FMJ.

Cheltuieli judiciare suportate de stat în recurs urmează să rămână în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA

TURDA, împotriva sentinței penale nr. 242 din 30 mai 2012 a Judecătoriei T..

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul

M.ui Justiției reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, avocat L. A.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 1 noiembrie 2012 .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

V. G. D. P. M. B.

GREFIER D. S.

Red.V.G./S.M.D.

2 ex./(...)

Jud.fond.O. T.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1539/2012, Curtea de Apel Cluj