Decizia penală nr. 1542/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)/a9

DECIZIA PENALĂ NR.1542/R/2012

Ședința publică din 01 noiembrie 2012

I. constituită din: PREȘEDINTE: V. G., judecător JUDECĂTORI: D. P.

M. B. GREFIER: D. S.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă I. - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C. reprezentat prin P. - D. D.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații B. A. R., Ș. N. R., G. P., Ș. R., V. R., I. E. împotriva încheierii penale din 19 octombrie

2012 a T.ui C., având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații B. A. și G. P., aflați în stare de arest, asistați de apărător ales, av.Rucarean M., din Baroul Sibiu; inculpatul Ș. N., aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Borz B., din Baroul Cluj; inculpatul Ș. R., aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av.Boroș M., din Baroul Cluj; inculpatul V. R., aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Comănoiu I., în substituirea av.Andrașoni Diana, din Baroul Cluj; inculpatul I. E., aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Leahu M., din Baroul Cluj, toți avocații cu delegații la dosar.

P. de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorii desemnați din oficiu ai inculpaților Ș. R., B. A. și G. P., av.Bara S., B. M. și B. C., care solicită acordarea parțială a onorariilor avocațiale pentru studierea dosarului.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.

Apărătorul inculpaților B. A. și G. P. solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună revocarea măsurii arestării, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpaților. I. de fond a făcut o analiză superficială a temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive. Trebuia să se analizeze în detaliu dacă lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. CEDO a apreciat în cauza Mihuță contra României, că s-au încălcat drepturile omului în privința inculpatului, acesta fiind arestat de 10 luni. Solicită a se avea în vedere că la momentul luării măsurii arestării preventive, inculpații s-au prezentat de bunăvoie în fața organelor judiciare, dorind să-și rezolve situația juridică. Inculpații sunt arestați de 10 luni și jumătate, iar la ultimele patru termene, din diferite motive, la instanța de fond nu s-au administrat probe. În speță, au fost și alți inculpați arestați, care au fost puși în libertate, apreciindu-se că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, astfel că pentru echitate juridică, trebuie să se pronunțe aceeași soluție și față de cei doi inculpați pe care-i asistă. Pe de altă parte, urmărirea penală a început în dosar în anul 2009 și de abia în 2011, inculpații au fost arestați. S. că s-a depășit termenul rezonabil de arest preventiv, motiv pentru care solicită punerea de îndată în libertate a inculpaților.

Apărătorul inculpatului Ș. R. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună revocarea măsurii arestării, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. S. că în sarcina inculpatului se rețin trei acte materiale, dar nu există probe certe că acesta s-ar fi aflat pe teritoriul U., P. sau G. în cursul anilor 2005, 2007 și 2010. Este adevărat doar că s-a aflat în afara țării în cursul anului 2005, când era minor, fiind împreună cu părinții, astfel că se pune problema în ce măsură libertatea lui de voință și acțiune exista? Părțile vătămate au fost transportate cu autocarele pentru a face comerț stradal, aspect ce nu poate fi imputat inculpatului. A. este arestat de aproape

11 luni, astfel că se poate considera că pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea sa în libertate s-a diminuat odată cu trecerea timpului. Inculpatul are o concubină, un copil cu vârsta sub 2 ani și a mers în străinătate pentru a realiza venituri licite pentru a-și întreține familia. Pe fond, există posibilitatea schimbării încadrării juridice a faptei și încă acesta se bucură de prezumția de nevinovăție, care nu a fost răsturnată. Ca temei al arestării s-au reținut disp.art.148 lit.b C.pr.pen., apreciindu-se că în libertate, inculpatul ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea părților sau martorilor, însă nu există nicio dovadă în acest sens. Părțile vătămate au solicitat să fie audiate cu identitate protejată, dar acest fapt nu dovedește că ar avea vreo temere față de inculpat. A. are cea mai redusă participație, doar pentru anul 2005, când era minor, însă de atunci au trecut 7 ani, timp în care rezonanța faptelor s-a stins, iar impactul pentru ordinea publică nu mai este același. Pentru toate aceste considerente apreciază că se poate dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.

Apărătorul inculpatului Ș. N. R. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună revocarea măsurii arestării, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, având în vedere că este din județul S., iar procesul este la C. S. că inculpatul a fost arestat, reținându-se ca temeiuri disp.art.148 lit.b și f C.pr.pen. Raportat la încadrarea juridică a faptei, pedeapsa este mai mare de 4 ani închisoare, dar constituirea unui grup infracțional organizat este discutabil, întregul grup fiind format din rude. Cu privire la art.148 lit.b C.pr.pen., solicită a se reține că un număr de părți vătămate au arătat că nu au fost traficate de inculpat, ci au plecat de bunăvoie în străinătate. Inculpatul este cercetat în stare de arest, astfel că nu se poate pune problema că poate influența părțile vătămate. A. lucru s-ar putea realiza doar indirect, prin aparținătorii inculpatului, fapt ce nu poate fi imputat acestuia. În speță, inculpatul este arestat de peste 10 luni, solicitând a se constata că termenul rezonabil de arest preventiv a fost depășit. De altfel, în cauză nu s-au mai administrat probe la ultimele 4 termene de judecată. I. trebuie să soluționeze cauza cu celeritate, iar dacă nu se poate acest lucru, trebuie să-l lase pe inculpat în libertate. A. nu are antecedente penale și are doi copii minori, care s-au născut în perioada în care era în arest. Se poate lua față de inculpat măsura obligării de a nu părăsi țara, deoarece prin obligațiile pe care le poate stabili instanța, se poate asigura buna desfășurare a procesului penal. Cu onorariu avocațial din FMJ.

Apărătorul inculpatului I. E. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună revocarea măsurii arestării, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită luarea față de acesta a măsurii obligării de a nu părăsi țara. S. că în cauză nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și anume disp.art.148 lit.a și f

C.pr.pen. Cu privire la art.148 lit.a C.pr.pen., inculpatul nu știa de existența dosarului, pentru că era plecat în străinătate și nu a ținut legătura cu membrii familiei. În ceea ce privește art.148 lit.f C.pr.pen., pericolul pentru ordinea publică trebuie analizat pentru fiecare inculpat în parte și nu cu referire la grup. P. inculpatului s-a diluat odată cu trecerea timpului, acesta fiind arestat de peste 10 luni. Solicită egalitate de tratament cu ceilalți inculpați care au fost puși în libertate. Cu onorariu avocațial din FMJ.

Apărătorul inculpatului V. R. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună revocarea măsurii arestării, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită luarea față de acesta a măsurii obligării de a nu părăsi țara. În susținerea recursului, arată că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și nici nu există vreun temei nou care să justifice menținerea acestei măsuri. Cu privire la art.148 lit.f C.pr.pen., arată că pericolul pentru ordinea publică trebuie analizat în concret pentru fiecare inculpat și nu se confundă cu pericolul social abstract al faptei. A. pericol pentru ordinea publică a fost diminuat odată cu trecerea timpului, astfel că instanța trebuie să ia în considerare măsurile alternative prevăzute de legislația națională. Cu onorariu avocațial din FMJ.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate în privința acestor inculpați. S. că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare în cauză. În mod incontestabil există indicii și probe că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată și de asemenea, sunt îndeplinite și condițiile prev. de art.148 lit. f

C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile prezumate a fi săvârșite de către inculpați este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În cauză subzistă temeiul de arestare prev.de art.148 lit.b C.pr.pen. față de inculpații Ș. N., Ș. R. și B. A., deoarece aceștia încearcă să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea părților vătămate și a martorilor. A. este motivul pentru care părțile vătămate au solicitat audierea având identitatea protejată. De asemenea, subzistă temeiul prev.de art.148 lit.a C.pr.pen. pentru inculpatul I. E., deoarece acesta s-a sustras de la urmărirea penală și există riscul să se sustragă în continuare dacă ar fi pus în libertate, deoarece nu realizează venituri licite în țară.

Cu privire la art.148 lit.f C.pr.pen. pericolul pentru ordinea publică rezultă din multitudinea de acte materiale presupus a fi comise de inculpați, caracterul de extraneitate a activității desfășurate și impactul negativ în conștiința membrilor colectivității, care nu s-a diluat, fiind un fenomen întâlnit frecvent în țările din UE. Inculpații V. R., G. P. și I. E. nu sunt la prima confruntare cu legea penală, fiind condamnați anterior. Solicită a se avea în vedere că inculpații au manifestat un limbaj violent chiar și față de organele judiciare, recurgând la manifestări ireverențioase și lipsite de respect.

Chestiunile legate de încadrarea juridică a faptei, participarea inculpaților, situația familială și personală a acestora țin de fondul cauzei și nu fac obiectul recursurilor deduse judecății.

Apărătorul inculpaților B. și G. arată că doar la un termen au fost anumite incidente între inculpați și escortă.

Apărătorul inculpatului Ș. R. arată că este gratuită susținerea Parchetului că în libertate, acesta ar influența părțile vătămate, deoarece nu există nicio probă în acest sens.

Inculpatul G. P., având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate, deoarece procesul va fi de lungă durată.

Inculpatul Ș. N., având ultimul cuvânt, arată că a venit din G. în 27 decembrie 2011, iar în 28 decembrie a fost arestat, prin urmare nu avea cum să influențeze desfășurarea anchetei. Solicită judecarea în stare de libertate, pentru că nu a mai avut probleme cu legea.

Inculpatul Ș. R., având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate.

Inculpatul B. A., având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate.

Inculpatul V. R., având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate, deoarece are familie și copii.

Inculpatul I. E., având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate, deoarece are un copil mic de doar 3 ani. Arată că nu a știut de existența dosarului, pentru că a fost în străinătate și nu a luat legătura cu familia.

C U R T E A

Prin încheierea penală fără număr din 19 octombrie 2012 pronunțată de

Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), în temeiul art. 3002 Cod P. Penală rap. la art.

1. al. 1 și 3 Cod P. Penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații G. P., S. N. R., S. R., B. (fost S.) A. R., V. R. și I. E., toți aflați în prezent în Penitenciarul Gherla, măsură care a fost menținută și respinse, implicit cererile formulate de inculpați de înlocuire a măsurii arestului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara prev. de art. 145 respectiv 1451 Cod P. Penală.

În baza art. 139 al. 1 rap. la art. 1. al. 2 și 4 rap. la art.3002 Cod P.

Penală a fost înlocuită măsura arestării preventive luată față de inculpații S. P.,

și S. S., cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, prev. de art. 145 Cod P. Penală, respectiv localitatea C., jud. S., fără încuviințarea instanței de judecată, până la soluționarea definitivă a cauzei.

Ambii inculpați locuiesc în C., str. Ț. nr. 28, jud. S..

Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpații sunt obligați să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați; b) să se prezinte la P. C., jud. S., conform programului de supraveghere întocmit de acest organ de poliție sau ori de câte ori sunt chemați; c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată; d) să nu dețină, să nu folosească si să nu poarte nicio categorie de arme.

S-a impus inculpaților ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu să respecte următoarea obligație:

- să nu se apropie de ceilalți inculpați cercetați în cauză, de părțile vătămate și de martori, și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

S-a atras atenția inculpaților că în caz de încălcare cu rea-credință a măsurilor sau a obligației ce le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.

În temeiul art. 192 al. 3 Cod P. Penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 189 Cod P. Penală s-a stabilit onorarii parțiale pentru apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpați în sumă de câte 100 lei, ce s-a avansat din Fondul M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului C. - av. Borz B., P. Diana, Ploscar L., Leahu M., Pușcă A. E., Paven E..

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că inculpatul G. P., în baza unei rezoluții infracționale unice, împreună cu alți membrii ai familiei sale, a racolat, prin inducere in eroare, în cursul anilor 2010-2011 pe părțile vătămate O. Z., M. C., D. I., D. A., D. I., B. S. și I. A., le-a transportat pe teritoriul P. și le-a cazat în scopul exploatării acestora și a exploatat, prin violență și amenințare pe părțile vătămate B. O., B. M., B. I., B. I. și G. N. Adi, obligând toate aceste părți vătămate să practice cerșetoria in folosul său și al familiei sale. A. inculpat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în colaborare cu alți membrii ai familiei sale, a racolat, prin inducere in eroare, în cursul anilor 2009 și 2011 și le-a cazat in scopul exploatării acestora, respectiv practicarea cerșetoriei in favoarea sa și a familiei sale, pe părțile vătămate minore L. Ida I. (15 ani) și O. R. (17 ani). De asemenea inculpatul G. P. a constituit în cursul anului 2005 împreună cu inculpații G. L., Ș. P., Ș. S., Ș. R., Ș. A. R., Ș. M., Ș. V., Ș. R. N., G. Eva și numitul Ș. B. un grup infracțional în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane și minori, săvârșind aceste infracțiuni până în anul 2011.

În privința inculpatului Ș. P. se reține că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul anului 2005 și 2006 , împreună cu inculpata Ș. S. a racolat, prin inducere in eroare, a transportat și cazat pe teritoriul U. în vederea exploatării constând în practicarea cerșetoriei pe părțile vătămate M. L. și L. D., însușindu-și sumele de bani obținute de acestea. De asemenea, inculpatul mai sus amintit, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul anului 2005 și 2006 , împreună cu inculpata Ș. S. a racolat, profitând de imposibilitatea de a se apăra și de a-și exprima voința, a transportat și cazat pe teritoriul U. în vederea exploatării constând în practicarea cerșetoriei împreună cu părinții lor pe părțile vătămate minore O. M. A. și L. S. A. A. inculpat, a constituit în cursul anului 2005 împreună cu inculpații G. P., G. L., Ș. S., Ș. R., Ș. A. R. Ș. M., Ș. R. N., Ș. V., G. Eva și numitul Ș. B. un grup infracțional în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane și minori.

Pentru inculpata Ș. S. se reține că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul anului 2005 și 2006 , împreună cu inculpatul Ș. P. a racolat, prin inducere in eroare, a transportat și cazat pe teritoriul U. în vederea exploatării constând în practicarea cerșetoriei pe părțile vătămate M. L. și L. D. , însușindu-și sumele de bani obținute de acestea. A. inculpată, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul anilor 2005 și 2006, împreună cu inculpatul Ș. P. a racolat, profitând de imposibilitatea de a se apăra și de a-și exprima voința, a transportat și cazat pe teritoriul U. în vederea exploatării constând în practicarea cerșetoriei împreună cu părinții lor pe părțile vătămate minore O. M. A. și L. S. A. De asemenea inculpata mai sus amintită a constituit în cursul anului 2005 împreună cu inculpații G. P., G. L., Ș. P., Ș. R., Ș. A. R., Ș. M., Ș. R. N., Ș. V., G. Eva și numitul Ș. B. un grup infracțional în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane și minori.

În privința inculpatului Ș. R. se reține că, in baza aceleiași rezoluții infracționale în cursul anilor 2005, 2007 și 2010 a exploatat pe teritoriul P. pe părțile vătămate M. L. R. și G. N. (în varianta primire), a racolat pe partea vătămată G. N. Adi împreună cu inculpatul V. R., a transportat-o împreună cu inculpatul V. R. și inculpatul G. P. pe teritoriul P. și a cazat-o în vederea exploatării. Inculpatul mai sus amintit, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul anilor 2005 și 2007 a exploatat, în același timp cu părțile vătămate majore pe minorele O. M. A. și G. I. (în varianta primire și profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra și exprima voința), prin obligarea acestora la practicarea cerșetoriei. De asemenea inculpatul Ș. R. a constituit în cursul anului 2005 împreună cu inculpații G. P., G. L., Ș. P., Ș. S., Ș. R. N., Ș. A. R., Ș. M., Ș. V., G. Eva și numitul Ș. B., un grup infracțional în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane și minori.

Se reține că inculpatul Ș. R. N., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul anului 2010, împreună cu inculpații T. M. E., a racolat, prin inducere in eroare pe părțile vătămate F. I., B. T., U. I., B. Ș. și M. V., le-a asigurat transportul prin intermediul inculpatului B. V. și i-a cazat pe teritoriul G., în vederea exploatării. Inculpatul mai sus amintit a constituit în cursul anului

2005 împreună cu inculpații G. P., G. L., Ș. P., Ș. S., Ș. A. R., Ș. M., Ș. R., Ș. V., G. Eva și numitul Ș. B., un grup infracțional în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane și minori.

Se reține că inculpatul Ș. A. R., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada anului 2009, a racolat prin inducere in eroare, a transportat împreună cu inculpatul B. V. și a cazat in P. pe părțile vătămate S. B. A., D. M. N. și P. C. în vederea exploatării acestora. A. inculpat a constituit în cursul anului 2005 împreună cu inculpații G. P., G. L., Ș. P., Ș. S., Ș. R. N., Ș. M., Ș. R., Ș. V., G. Eva și numitul Ș. B. un grup infracțional în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane și minori.

Pentru inculpatul V. R. se reține că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpatul V. S., în cursul anului 2010, a racolat, prin inducere in eroare, a transportat și cazat în vederea exploatării, constând in spălarea parbrizelor autoturismelor și practicarea cerșetoriei pe teritoriul P., pe părțile vătămate B. M., B. O., B. I., B. I. și G. N. A. A. inculpat mai sus amintit a aderat la activitatea infracțională a grupului constituit in scopul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane și minori , în perioada anilor

2010-2011.

În privința inculpatului I. E. se reține că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu concubina sa Ș. M., în cursul anului 2009, a racolat, prin inducere in eroare pe partea vătămată Rus M., a transportat-o și cazat-o pe teritoriul U. în vederea exploatării acesteia constând in practicarea cerșetoriei și ulterior, în cursul anului 2010 a racolat, prin inducere in eroare, singur și împreună cu soacra sa, inculpata G. Eva, și le-a cazat pe teritoriul G. pe părțile vătămate B. F., B. V. E. și I. Z. în vederea exploatării acestora. Inculpatul de mai sus, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu concubina sa Ș. M., în cursul anului 2009, a racolat, prin inducere in eroare , pe părțile vătămate minore Rus M. și L. Ida I., le-a asigurat transportul și le-a cazat pe teritoriul U. în vederea exploatării acestora, respectiv practicarea cerșetoriei. De asemenea inculpatul I. E. a aderat la activitatea infracțională a grupului constituit in scopul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane și minori, în perioada anilor 2009-2010.

Prin încheierea penală nr. 50/CC/(...) a T.ui S., definitivă prin încheierea penală nr. 22/(...) a C. de A. A. I., s-a dispus, în baza art. 143 C.p.p. și 148 lit. f

C.p.p., arestarea preventivă a inculpaților Ș. P., Ș. S. și V. R. în baza art. 143

C.p.p. și 148 lit.b și f C.p.p., s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților Ș. N.

- R., Ș. R. și Ș. A. R. iar în baza art. 143 C.p.p., art. 148 lit. a și f C.p.p., s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților G. P., G. L., Ș. M., V. S. și I. E.

Prin încheierea penală din data de (...) a T.ui S., s-a dispus punerea în executare a mandatului de arestare preventivă nr. 54 emis la data de 27 decembrie 2011 de către Tribunalul Sibiu, față de inculpatul I. E., constatându-se că persoana prezentată în fața instanței pentru audiere conform art. 150 alin. 2 C.p,p. este I. E., față de care s-a luat măsura arestării preventive prin încheierea penală nr. 50/CC din (...) pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. (...), și s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.

54/2011.

Prin încheierea penală nr. 11/CC/(...) a Tribunalul Sibiu, definitivă prin încheierea penală nr. 1/(...) a C. de A. A. I., a fost admisă propunerea formulată de D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T. S. iar în baza art. 155 C.p.p., raportat la art. 143, 148 lit. f C.p.p. a prelungit durata măsurii arestării preventive luată prin încheierea penală nr. 50/2011, în ceea ce-i privește pe inculpații Ș. P., Ș. S., V. R., G. P. Prin aceeași încheiere în baza art. 155 rap. la art. 143, art. 148 lit. b, f C.p.p., Tribunalul Sibiu a prelungit măsura arestării preventive și față de inculpații Ș. N. R., Ș. R., Ș. A. R.

La data de (...) a fost sesizată instanța de judecată, ulterior măsura arestării preventive a inculpaților fiind menținută în condițiile legii.

Așadar, fiind din nou verificată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, în temeiul art. 3002 rap. la art. 1. Cod P. Penală, tribunalul a constatat că în cauză sunt suficiente indicii și probe care să conducă la bănuiala legitimă că inculpații ar fi comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată. Astfel, fără a prejudicia fondul cauzei, în sensul celor de mai sus sunt declarațiile părților vătămate, audiate în faza de urmărire penală, o parte fiind reaudiate, în condiții de contradictorialitate și nemijlocire, ale martorilor, procese verbale de recunoaștere după planșe foto, declarațiile martorilor asistenți la acest procedeu, percheziții domiciliare și declarațiile martorilor asistenți la acest procedeu, procese verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, etc.

De asemenea instanța a apreciat că este incident în cauză și temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare, iar inculpații prezintă pericol concret pentru ordinea publică, mai puțin în ceea ce-i privește pe inculpații S. P. și S. S., așa cum vom arăta în cele ce urmează.

Așa cum s-a arătat și în încheierile anterioare prin care s-a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, cerința pericolului concret pentru ordinea publică este determinată în prezenta speță de multitudinea, natura și gravitatea faptelor imputate inculpaților, și anume infracțiuni de trafic de minori, trafic de persoane, de constituire de grup infracțional, de împrejurările concrete prezumate de comitere a faptelor, respectiv prin pretinsa inducere în eroare a victimelor, numărul relativ mare de părți vătămate printre care și minori, zona geografică extinsă în care se presupune că au acționat inculpații, faptele inculpaților conținând și elemente de extraneitate. T. de asemenea să se aibă în vedere și faptul că activitatea pretins infracțională a inculpaților s-a desfășurat pe o perioadă de timp destul de îndelungată. Mai este necesar să subliniem că trebuie avut în vedere și presupusul scop al acțiunilor presupus comise de inculpați și anume obținerea de avantaje materiale în mod ilegal, prin exploatarea unor persoane, dintre care unele aflate la vârsta la care își dezvoltă și educă principii și valori.

Demne de luat în considerare sunt și elementele ce caracterizează persoana inculpaților, unii dintre aceștia posedând antecedente penale, cum este cazul inculpaților V. R., G. P., și I. E., conform fișelor de cazier judiciar existente la dosar, și au manifestat o atitudine de minimalizare a pericolului faptelor pentru care sunt cercetați.

De asemenea este necesar să amintim că inculpații au manifestat un limbaj violent chiar și vis a vis de organele judiciare, recurgând la manifestări ireverențioase și lipsit de respect, aducând atingere principiilor ce guvernează procesul penal, respectiv cel al solemnității judecății. De asemenea inculpații manifestă atitudine violentă și unii față de alții, între ei existând disensiuni legate de prezentul proces penal.

I. a apreciat că există și temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. b Cod P. Penală, față de inculpații Ș. N. R., Ș. R. și Ș. A. R. Din lecturarea încheierilor termenelor de judecată desfășurate în fața T.ui S., rezultă puternice bănuieli că în continuare, inculpații încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, prin influențarea declarațiilor părților vătămate și ale depozițiilor martorilor. De asemenea la dosar există solicitări din partea părților vătămate să fie audiate prin atribuirea unei alte identități ori prin intermediul mijloacelor tehnice ce permit audierea persoanelor fără ca acestea să fie prezente fizic în sala de judecată. Evident că aceste solicitări s-au născut din teama manifestată de părțile vătămate față de inculpați, determinată de încercările acestora de influențare a declarațiilor acestor părți.

Așa cum a arătat și Tribunalul Sibiu, în încheierile anterioare prin care s-a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, riscul influențării anchetei trebuie înțeles în sensul că arestatul, dacă ar fi lăsat în libertate, ar încerca să îndepărteze probele care îi sunt defavorabile, ori în speța de față acuzația se structurează practic pe declarațiile părților vătămate, iar solicitarea unora dintre părțile vătămate de a li se atribui o altă identitate sau de a fi audiați prin intermediul mijloacelor tehnice, nu poate fi întâmplătoare și ruptă din contextul în care unii dintre inculpați au încercat, în timp, să influențeze aflarea adevărului

În privința inculpatului I. E. este prezent și temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. a Cod P. Penală, având în vedere că acesta a fost arestat în lipsă și dat în urmărire internațională. Ulterior a fost reținut de către autoritățile germane la data de (...), și predat autorităților române la data de (...). Față de aceste aspecte, s-a apreciat că riscul sustragerii inculpatului de la cercetarea judecătorească este unul real, având în vedere și faptul că acesta nu are legături bine stabilite cu țara de origine și nu are loc de muncă cu caracter de permanență și constanță, ocupându-se, conform propriilor declarații, cu „. pe teritoriul altor state ca U., P., precum și cu vânzarea de ziare în G., modalitate în care se presupune că le-ar fi racolat și pe părțile vătămate.

Cu toate că s-a invocat de către apărare că măsura arestării preventive a încetat de drept față de acest inculpat, ținând seama de faptul că valabilitatea unui mandat de arestare preventivă este de 30 de zile, iar inculpatul a fost reținut pe teritoriul G. la data de (...) și predat autorităților române la data de (...), acest lucru nu este real. În perioada (...)-(...), inculpatul s-a aflat în G., sub autoritatea organelor judiciare din această țară, cărora le revine întreaga responsabilitate pentru detenția provizorie a inculpatului, autoritățile judiciare din țara mai sus amintită trebuind să facă toate verificările necesare pentru verificarea legalității detenției provizorii a inculpatului. D. din momentul în care inculpatul a fost predat autorităților române, responsabilitatea pentru arestarea inculpatului s-a transferat acestora, inculpatul de altfel trecând prin procedura punerii în executare a mandatului de arestare preventivă emis în lipsă, și numai din acel moment curge termenul de 30 de zile, pentru care a fost emis mandatul de arestare.

În legătură cu durata rezonabilă a măsurii arestării inculpaților, instanța reține că raportat la toate criteriile avansate de jurisprudența C. E. a D. O. în legătură cu acest subiect, respectiv numărul inculpaților, al părților vătămate, al martorilor a căror audiere este necesară în vederea aflării adevărului și a justei soluționări a cauzei, consecvența și celeritatea organelor judiciare în administrarea probatoriului, apreciem că măsura arestării preventive a inculpaților, din punctul de vedere al termenului scurs de la data luării și până în prezent, se încadrează în noțiunea de rezonabilitate. În cauza „B. contra Austriei";, Curtea Europeană a D. O. a stabilit, că dacă un arestat are dreptul la tratarea cu prioritate și celeritate a cazului său, aceasta nu trebuie să dăuneze eforturilor judecătorilor de a lămuri toate aspectele de fapt, de a da atât apărării cât și acuzării dreptul de a-și furniza probele și argumentele, și de a nu se pronunța decât după o matură și dreaptă chibzuință.

Așa cum se poate observa în speța de față, deși real ce a invocat apărarea, și anume că cercetarea judecătorească a stagnat la ultimele termene de judecată, aceasta nu s-a datorat conduitei organelor judiciare, care a luat toate măsurile necesare pentru ca judecată să se facă cu precădere.

S-a mai invocat de către apărare că măsura arestării preventive a inculpaților a încetat de drept și pentru că ultimele încheieri ale T.ui S. s-au desfășurat în ședință publică, ori ar fi trebuit să se desfășoare în ședință nepublică, raportat la prevederile art. 24 din L. 678/2001. Potrivit normelor de procedură penală română, regula este publicitatea ședințelor de judecată, nepublicitatea fiind excepția, iar în conformitate cu prevederile art. 197 al. 2

Cod P. Penală, numai nepublicitatea este sancționată cu nulitate absolută, adică sunt lovite de nulitate absolută acele încheieri care s-au desfășurat în ședință nepublică, în loc de ședință publică, invers, sancțiunea fiind doar nulitatea relativă, în cazul căreia, partea care o invocă trebuie să demonstreze că a suferit o vătămare. De altfel nepublicitatea ședinței de judecată, conform art. 24 din L. 678/2001, a fost instituită ca o măsură de protecție pentru părțile vătămate minore și nicidecum pentru inculpați, prin urmare încălcarea dispozițiilor art. 24 din legea mai sus amintită ar putea fi invocată numai de către părțile vătămate nu și de către inculpați.

Legat de posibilitatea înlocuirii măsurii arestării preventive a inculpaților, așa cum a solicitat apărarea, tribunalul a reținut că, față de presupusa modalitate de comitere a faptelor pentru care sunt cercetați inculpații, numărul mare de fapte deduse judecății și de victime pretins traficate, situația financiară relativ bună a inculpaților, care le-ar permite acestora să părăsească

țara și să locuiască în U., P. sau G., așa cum au mai făcut-o, inclusiv în 2011

și cum rezultă cu prisosință acest aspect din înscrisurile de la dosar, intoleranța particulară a infractorilor pentru detenție și care permite să se prezume că pentru aceștia riscurile și consecințele fugii sunt un „rău"; mai mic decât privarea de libertate, așa cum au făcut și coinculpații arestați în lipsă din acest dosar, și anume Ș. M. și V. S., și care sunt rudele ori afinii inculpaților arestați în cauză, lipsa de ocupație și a unor locuri de muncă constante și stabile, moralitatea lor, starea de recidivă sau existența antecedentelor penale, în cazul inculpaților subliniați în cele ce au precedat, luarea unor asemenea măsuri, ar fi total lipsită de eficiență, și există suficiente temeiuri pentru menținerea privării lor de libertate.

Sintetizând cele de mai sus, în temeiul art. 3002 Cod P. Penală rap. la art. 1. al. 1 și 3 Cod P. Penală tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații G. P., S. N. R., S. R., B. (fost S.) A. R., V. R., și I. E., măsură pe care a menținut-o, fiind respinse, implicit, cererile formulate de inculpați de înlocuire a măsurii arestului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara prev. de art. 145 respectiv 1451 Cod

P. Penală.

În ceea ce-i privește pe inculpații S. P. și S. S., ținând seama de vârsta acestora, de aparenta lor participație redusă și de faptul că infracțiunile cu greutate pentru care sunt cercetați cei doi, și anume trafic de minori și trafic de persoane, au fost comise în urmă cu peste 6 ani de zile, raportat și la faptul că inculpata S. S. este la prima confruntare cu legea penală, iar inculpatul S. P. are antecedente penale care nu atrag starea de recidivă, precum și la considerente de echitate față de alți inculpați cercetați în cauză și care au o situație juridică vădit mai gravă decât cei doi inculpați, dar cu toate acestea sunt cercetați în stare de libertate, tribunalul a apreciat că față de aceștia s-ar putea lua o altă măsură, apreciind că față de modul în care se presupune că inculpații le-ar fi racolat pe părțile vătămate, nu este oportun ca aceștia să aibă libertate nelimitată de circulație în țară, este oportună înlocuirea măsurii arestării preventive a celor doi și cu măsura prev. de art. 145 Cod P. Penală. Mai este necesar să subliniem că inculpații au locuință în țară, par conștienți de consecințele ce le-ar atrage eventuala nerespectare a măsurilor pe care instanța le-a impus față de cei doi inculpați, și sunt într-o stare de sănătate destul de precară, ori toate aceste elemente particulare ne determină să credem că măsura ce s-a luat față de inculpații S. P. și S. S., își va dovedi eficiența.

Drept urmare, în baza art. 139 al. 1 rap. la art. 1. al. 2 și 4 rap. la art.3002 Cod P. Penală instanța a înlocuit măsura arestării preventive luată față de inculpații S. P. și S. S., cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, prev. de art. 145 Cod P. Penală, respectiv localitatea C., jud. S., fără încuviințarea instanței de judecată, până la soluționarea definitivă a cauzei.

Ambii inculpați au domiciliul stabilit în C., str. Ț. nr. 28, jud. S..

Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpații vor fi obligați să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați; b) să se prezinte la P. C., jud. S., conform programului de supraveghere întocmit de acest organ de poliție sau ori de câte ori sunt chemați; c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată; d) să nu dețină, să nu folosească si să nu poarte nicio categorie de arme.

Totodată instanța a impus inculpaților ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu să respecte următoarea obligație:

- să nu se apropie de ceilalți inculpați cercetați în cauză, de părțile vătămate și de martori, și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

S-a atras atenția inculpaților că în caz de încălcare cu rea-credință a măsurilor sau a obligației ce le revin, s-a luat față de aceștia măsura arestării preventive.

În temeiul art. 192 al. 3 Cod P. Penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 189 Cod P. Penală s-a stabilit onorarii parțiale pentru apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpați, în sumă de câte 100 lei, sume ce au fost avansate din Fondul M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului C. - av. Borz B., P. Diana, Ploscar L., Leahu M., Pușcă A. E., Paven E..

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații B. A., Ș. N., J. E., G.

P., Ș. R., V. R. prin care au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie revocată măsura arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpaților, iar în subsidiar înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

În motivele de recurs inculpații au arătat că de la data luării măsurii arestării preventive au trecut cca 10 luni și astfel a fost depășit termenul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive, că nu au intervenit elemente noi care să justifice menținerea acestei măsuri și că inculpații pot fi judecați în stare de libertate.

Verificând încheierea penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpați și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:

I. de fond a reținut în mod corect că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.f C.p.p. față de toți inculpații, iar față de inculpații Ș. N., Ș. R. și Ș. A. și condițiile prevăzute de dispozițiile art.148 lit.b

C.p.p. deoarece inculpații au fost trimiși în judecată pentru presupusele infracțiuni reținute în sarcina acestora, pedeapsa prevăzută de lege pentru presupusele infracțiuni reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani, iar aceștia prezintă pericol concret pentru ordinea publică prin natura deosebit de gravă a faptelor pentru care sunt cercetați, multitudinea actelor materiale, numărul mare de persoane implicate în presupusa activitate infracțională coordonată de inculpați, precum și urmările profund negative asupra părților vătămate, printre acestea și minori, zona în care s-a desfășurat activitatea infracțională, respectiv mai multe țări din Europa.

Față de inculpații Ș. N., Ș. R. și Ș. A. sunt întrunite și condițiile prev. de art.148 lit.b C.p.p. întrucât aceștia au încercat să influențeze părțile vătămate

și martorii care urmează să fie audiați în cauză pentru a da declarații în favoarea acestora.

Inculpații au exercitat presiuni asupra părților vătămate, care au solicitat atribuirea unor identități protejate sau audierea prin mijloace tehnice, fără să se prezinte la sediul instanței.

Pe de altă parte inculpații desfășurându-și activitatea infracțională în mai multe țări din Europa, cum ar fi U., P., G., există posibilitatea ca puși în libertate să părăsească teritoriul României și astfel să se sustragă judecății sau unei eventuale executări a pedepsei.

Având în vedere că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art.143 și art.148 lit.f , b C.p.p. nu se impune revocarea măsurii arestării preventive, cu cercetarea inculpaților în stare de libertate.

Neîntemeiată este și solicitarea inculpaților referitoare la înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, raportat la aria geografică de desfășurare a presupusei activități infracționale și la posibilitatea ca inculpații odată puși în libertate să părăsească țara și astfel să se sustragă judecății cauzei.

Tot neîntemeiată este susținerea inculpaților referitoare la depășirea duratei rezonabile a măsurii arestării preventive, pe considerentul că de la data luării acestei măsuri au trecut cca. 10 luni deoarece raportat la obiectul , complexitatea cauzei și numărul mare de persoane implicate, apreciem că măsura arestării preventive dispusă față de inculpați nu a depășit o perioadă rezonabilă.

Având în vedere că nu se impune revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură mai puțin restrictivă cum ar fi cea de a nu părăsi localitatea sau țara, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p. recursul formulat de inculpații B. A., Ș. N., J. E., G. P., Ș. R., V. R. împotriva încheierii penale din

(...) a T.ui C. urmează să fie respins, ca nefondat.

În baza art.189 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de

A. C. suma de câte 100 lei, respectiv câte 25 lei onorariu pentru apărătorii din oficiu, care vor fi suportate din FMJ.

Potrivit art.192 alin.2 C.p.p. inculpații urmează să plătească statului suma de câte 500 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 100 lei și câte

25 lei reprezentând onorarii avocațiale.

PENTRU A.E MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații B. A., Ș. N., J. E., G. P., Ș. R., V. R., deținuți in Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f.nr. din 19 octombrie 2012 a T.ui C.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de câte 100 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, Av. Borz, Andrasoni, Leahu B. si 25 lei pentru av. Bara si B..

Obligă pe recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 500 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial, inc.

B., Ș. N., J. , V. R. si 25 lei inc. G. si Ș. R..

Definitivă.

Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 1 noiembrie 2012 .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

V. G. D. P. M. B.

GREFIER D. S.

Red.V.G./S.M.D.

8 ex./(...)

Jud.fond. Liana Cociș

← Decizia penală nr. 384/2012, Curtea de Apel Cluj  Decizia penală nr. 79/2012, Curtea de Apel Cluj →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1542/2012, Curtea de Apel Cluj