Decizia penală nr. 520/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
D. PENALĂ NR. 520/R/2012
Ședința publică din 2 aprilie 2012
I. compusă din:
PREȘEDINTE : L. M., judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș.
GREFIER : L. C.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin procuror V. T.
S-au luat spre rejudecare recursurile declarate de P. de pe L.
Judecătoria Cluj-Napoca și A. N. de A. F. prin D. G. a F. P. a județului C., împotriva sentinței penale nr. 802 din 16 iunie 2011 a Judecătoriei C.-N., pronunțată în dosar nr.(...), privind pe inculpații B. R. M. și M. C. M., trimiși în judecată astfel :
- inculpata M. M. C. pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de evaziune fiscala prev.de art. 26 C., rap. la art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005
- inculpatul B. R. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscala prev.de art.9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005 (fostul art. 11 lit. c din Legea
87/1994 republicata) cu aplicarea art.13 C., evaziune fiscala prevăzuta de art.9 alin.1 lit.c din Legea 241/2005, fals în înscrisuri sub semnătura privată, prev. de art. 290 C., toate cu aplic.art.33 lit. a C.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata M. C. M. personal, asistată de către apărător ales, av.Waldraf D. și inculpatul B. R. M. personal, asistat de către apărător ales av.Petcu Olga, ambii avocații din cadrul Baroului C., cu delegații avocațiale depuse la dosar, lipsă fiind partea civilă S. Român - A. prin D. G. a F. P. C.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța acordă cuvântul reprezentantului P.ui asupra probelor solicitate.
Reprezentantul P.ui, solicită respingerea tuturor probelor solicitate, respectiv cererea de a fi efectuată o expertiză contabilă în cauză având în vedere că obiectivele acesteia nu pot conduce la lămurirea situației dosarului cauzei și așa cum au fost concepută de către apărare, obiectivele, se depășește cadrul procesual și profesional al necesității consultării opiniei unui expert pentru că acesta nu poate să se pronunțe cu privire la vinovăția inculpaților. Pe de altă parte, obiectivul 4 nu are nici o legătură cu cauza, majoritatea documentelor contabile depuse de inculpați pentru perioada 2006
și următoarele nu pot avea legătură cu cauza pentru că acesta nu a fost trimis în judecată pentru fapte care să se refere la această perioadă și nici nu se poate stabili o legătură între faptele din prezentul dosar și ulterioarele înregistrări contabile. Mai mult, este ciudat că în dosar, fișa de cazier a inculpatului nu menționează nici o mențiune dar, a făcut verificări și pe portalul instanței mai apare un dosar din care rezultă că inculpatul a mai fost trimis în judecată pentru fapte similare. În anul 2003 a mai existat un dosar de evaziune fiscală, respectiv nr.7669/2003, astfel că buna credință a inculpatului nu au nici o legătură cu prezenta cauză. În ceea ce privește scriptele denumite „ rapoarte de expertiză contabilă extrajudiciară"; solicită a se constata că nu au nici o valoare juridică și sunt nule pentru că, pe de o parte au fost întocmite în condiții suspecte iar pe de altă parte, din conținutul acestora rezultă că așa zișii experți consultați au făcut niște aprecieri pe baza unor documente pe care inculpatul a recunoscut că le-a făcut așa cum a dorit el. acestea nu pot servi la aflarea adevărului iar pe de altă parte au fost efectuate la solicitarea unei părți interesate în condiții neținând de cadrul procesual stabilit. Nici audierea acestor persoane în calitate de martori nu se justifică pentru că nu pot aduce la cunoștința instanței alte elemente decât cele pe care le-au cunoscut de la inculpat.
Apărătorul inculpatului, arată că obiectivele fixate sunt cele pe care le-a stabilit instanța de fond.
I., deliberând, respinge cererile în probațiune formulate cu următoarea motivație: la fila 326 din dosarul de urmărire penală sunt concluziile expertului T. I. D. în care arată că impozitul pe profit a fost corect stabilit de A. F. C., doar în situația în care se înregistrau în contabilitate documentele din anexa 1, societatea nu avea profit ci pierderi. Asupra valabilității acestor înregistrări urmează să se pronunțe instanța. Prin urmare, nu există contradicție între concluziile expertului T. și cele constate de organele administrației financiare. În ce privește documente depuse, acestea nu sunt documente noi, nici măcar față de data la care s-a pronunțat decizia atacată. CEDO s-a pronunțat în cauzele M. împotriva României, în cauza Sabin Popescu contra României statuând că o cale extraordinară de atac nu poate fi folosită de parte în scopul de a exercita un apel deghizat. Sub aceste aspecte, prin cererea în probațiune la acest lucru se tinde întrucât, cu ocazia soluționării recursului, părțile prezente nu au formulat nici o cerere în probațiune.
N. alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.
Reprezentantul P.ui, susține recursul declarat solicitând admiterea lui, casarea hotărârea primei instanțe și rejudecând cauza, să se dispună condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina acestora aplicându-se sancțiuni penale neprivative de libertate și obligarea la plata despăgubirilor formulate de părțile civile. M. pentru care prima instanță a dispus achitarea, sunt nepertinente și nu se poate reține că fapta de evaziune fiscală nu poate fi dovedită pentru că nu s-a efectuat o expertiză contabilă cât timp această probă are valoarea a oricărei probe conform art.63
C.pr.pen. și nu e necesară a fi administrată deoarece actele financiare depuse ca urmare a controalelor efectuate se bazează pe o documentație contabilă la care se fac referiri de detaliu. De altfel, în faza de urmărire penală nu s-a dispus efectuarea unei expertize pentru că aceste necesită timp, surse financiare și cât timp rezultatul administrării acestei probe este inutil, nu vede de ce s-ar administra proba. Cert este că organele fiscale au făcut verificări în contabilitatea inculpatului pentru perioada 2002-2005, acest aspect fiind important pentru că inculpatul nu era la prima confruntare cu legea penală și fusese de multe ori verificat. Regula de bază a înregistrării se referă la înregistrarea sistematică și cronologică a tuturor operațiunilor contabile efectuate de această societate comercială. Prin urmare, nu există justificare pentru alterarea documentelor în sensul efectuării de înregistrări necorespunzătoare cu dispozițiile legale. Inculpata M. a recunoscut că a făcut înregistrări în conturi diferite pentru aceeași operațiune care s-a constatat că ar fi nelegale. De asemenea, a recunoscut că la indicațiile inculpatului B. a făcut înregistrări într-un mod nelegal și denaturat . D. se coroborează aceste elemente cu faptul că inculpatul personal stabilea ce documente se înregistrează și care nu, ce bani merg în casă și ce bani îi rămân lui personal fără documente, concluzia nu poate fi decât una singură și anume că inculpații au cunoscut că au obligații legale de înregistrare corectă și nu aui făcut-o, scopul fiind acela de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale. La aceste elemente se adaugă recunoașterile inculpatului care a arătat că a fost conștient de faptul cum se derula activitatea fiscală de înregistrare a documentelor, că a dat dispoziții cu privire la modul cum se fac unele înregistrări, că sumele de bani nu erau evidențiate decât mai târziu în alte condiții la care se adaugă și recunoașterea faptului explicit al împrejurării că după începerea controlului, a procedat la întocmirea după cum a crezut el de cuviință a unor documente astfel încât acestea să fie o justificare în fața organelor fiscale. Problema inculpatului rezultă din faptul că organele fiscale nu au primit aceste documente ci au procedat la verificare încrucișată constatându-se că aceste documente nu se regăseau în contabilitățile firmelor corespunzătoare.
Apărătorul inculpatului B. R. M., solicită respingerea recursurilor cu consecința menținerii hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală care a stabilit corect starea de fapt și care a dus la achitarea inculpatului. C., instanța de fond a apreciat că în lipsa unei probe clare, evidente, respectiv a unei expertize contabile care să aibă în vedere toate elementele cauzei pentru că trebuie făcută o distincție foarte clară, acel raport de inspecție fiscală a stabilit obligație în sarcina societății comerciale nu în sarcina inculpatului. Inculpatul, prin expertizele extrajudiciare depuse la dosar, nu a făcut decât să dovedească că, avându-se în vedere toate documentele contabile, nu există un prejudiciu și societatea nu a cauzat un prejudiciu bugetului de stat. N. un prejudiciu, respectiv impozit pe profit și TVA nu se poate imputa inculpatului că ar fi comis vreo infracțiune. Acele rapoarte de inspecție fiscală au fost contestate dar când s-a făcut și ordonat refacerea acelor rapoarte, la reverificări nu s-a ținut cont de înscrisurile pe care instanța declară că nu sunt false. Documentele depuse la dosar și acele rapoarte extrajudiciare întocmite de experți spun că se poate face o declarație rectificativă care să corecteze anumite erori sau neconcordanțe. Din anumite neînțelegeri s-a ajuns la acea situație care, în opinia parchetului a creat impresia că inculpatul ar fi comis infracțiunea. I. de fond stabilește corect că în lipsa laturii obiective și pentru a se putea stabili dacă există vreun prejudiciu creat de inculpat, nu fapta acestuia a dus la prejudicierea bugetului statului. Solicită a se avea în vedere și acele hotărâri și de cererea A. prin care se solicită în cursul urmăriri penale deschiderea procedurii insolvenței față de societatea inculpatului. Cu privire la recursul parchetului, solicită respingerea lui pentru, apreciind că hotărârea instanței de fond analizează fiecare element care a condus la concluzia că nu inculpatul a săvârșit infracțiunea. Susținerile inculpatului referitoare la faptul că nu a cunoscut modul în care trebuia să facă aceste operațiuni, solicită a fi înlăturate. Pentru toate acestea, solicită admiterea recursului cu consecința condamnării inculpaților.
Apărătorul inculpatei M. C. M., solicită respingerea recursurilor cu consecința menținerii hotărârii instanței de fond, raportat la faptul că în mod corect s-a stabilit că latura obiectivă a infracțiunii nu a fost dovedită. Astfel, prin expertiza contabilă era necesar a se stabili cu certitudine valoarea prejudiciului. Potrivit art.94 alin.4 C.pr.fiscală, în cadrul infracțiunilor de evaziune fiscală, era obligatoriu efectuarea unei expertize contabilă din oficiu.
A. notă de constatare și rapoarte de inspecție fiscală, puteau servi doar la sesizarea organelor de urmărire penală în vederea declanșării procesului penal, acestea nefiind probe prin ele însele ci constituind doar indicii temeinice pe baza cărora se poate începe urmărirea penală. Totodată, apreciază că acest raport de expertiză contabilă era necesar cu atât mai mult cu cât rapoartele de inspecție fiscală au fost contestate de inculpatul B. iar aceste contestații au fost respinse. Potrivit art.14 din Legea 241/2005 , aprecierea cuantumului prejudiciului se face de către organele de control prin estimare, deci, prejudiciul stabilit în cauză este estimat și nu este exclusiv stabilit. Solicită a se avea în vedere și sentințele depuse prin care s-a angajat răspunderea penală a administratorului căruia i s-a cesionat firma în anul
2008 în privința căruia s-a stabilit și s-a angajat răspunderea pentru prejudiciile cauzate. Apreciază că lipsește obiectivă a infracțiunii astfel că se impune achitarea inculpatei.
Reprezentantul P.ui, cu privire la recursul A., solicită admiterea lui. Inculpatul B. R. M., având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond. D. instanța consideră că nu sunt suficiente înscrisurile depuse, solicită a se avea în vedere că la instanța de fond nu i s-a permis administrarea nici unei probe.
Inculpata M. C. M., având ultimul cuvânt, se consideră nevinovată astfel că solicită respingerea recursului.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 802 din (...) pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, în baza art. 11 pct 2 lit a Cpp rap la art 10 lit d Cpp a fost achitat inculpatul B. R. M., fiul lui T. și V., născut la data de (...) în C.-N., jud.C., cetățean român, studii superioare, necăsătorit, asociat și administrator la SC
S. B. I. SRL C.-N., fără antecedente penale, CNP 1., posesor al CI seria KX nr.1., cu domiciliul în C.-N., str. P. I., nr.44, jud.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev de art 9 al 1 lit b din Legea 241/2005, prev de art 9 al 1 lit c din Legea 241/2005 si prev de art 290 Cp, toate cu aplic art 33 lit a Cp și inculpata M. C. M., fiica lui S. și Ana, născută la data de (...) în C.-N., jud.C., cetățean roman, divorțată, studii superioare, fără antecedente penale, CNP 2., cu domiciliul în C.-N., str. H. nr.66, ap.1, jud.C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev de art.26 Cp rap la art 9 al 1 lit b din Legea 241/2005.
In baza art.14/346 Cpp s-a respins ca nefondata acțiunea civila exercitata de partea civila A.- D. C.
In baza art. 192 al 3 C. cheltuielile judiciare efectuate de stat au rămas in sarcina acestuia. Onorariul avocatului din oficiu Prodan G. M., in suma de
300 lei, s-a avansat din FMJ.
Pentru a pronunța această sentință judecătoria a reținut că prin R. nr.
3. din data de (...) P. de pe lângă Curtea de A. C. a dispus trimiterea in judecată în stare de libertate a inculpatului B. R. M. pentru săvârșirea infr. prev. de art.9 al.1 lit.b din Legea nr.241/2005-in fapt reținându-se ca in calitate de asociat si administrator al SC S. B. I. SRL din C.-N., in perioada octombrie 2000-iulie 2005, prin omisiunea în parte a evidențierii veniturilor realizate de societate s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale fata de stat în suma de 192.348 lei reprezentând TVA in suma de 47,133 lei și impozit pe profit 145.215 lei, a infracțiunilor prev.de art.9 al.1 lit.c din Legea nr.241/2005- in fapt reținându-se ca in calitate de asociat si administrator al SC S. B. I. SRL din C.-N., după data de 9 septembrie 2005, la care organele de control fiscal au constatat săvârșirea faptei anterioare, pentru a diminua baza de calcul a impozitului pe profit si a TVA, a evidențiat in actele contabile ale societății de mai sus cheltuieli care nu au la baza operațiuni reale, pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale către stat si a infracțiunilor prev.de art.290 Cp- in fapt reținându-se că, in calitate de asociat si administrator al SC G. I. SRL si SC Hit E. SRL ambele din C.-N., dupa data de 9 septembrie 2005 a întocmit personal sau prin angajați care nu cunoșteau semnificația emiterii acesteia, mai multe facturi și chitanțe false din care rezulta în mod necorespunzător adevărului ca aceste societăți ar fi încasat cu titlu de chirie diferite sume de bani de la SC S. B. I. SRL, cu scopul de a fi folosite in fata organelor de control fiscal in vederea diminuării obligației fiscale stabilite de acestea și a inculpatei M. C. M. pentru săvârșirea infr.prev. de art. 26 C. rap. la art. 9 al.1 lit.b din Legea nr.241/2005- in fapt reținându-se ca aceasta, in calitate de contabil al SC S. B. I. SRL din C.-N., in perioada octombrie 2000-iulie 2005, cu intentie, a acordat un ajutor material inculpatului B. R. M., ca acesta, prin omisiunea in parte a evidențierii veniturilor realizate de societate sa se sustragă de la plata obligațiilor fiscale fata de stat in suma de 192.348 lei reprezentând TVA in suma de 47.133 lei si impozit pe profit in suma de 145.215 lei.
În faza de urmărire penală, situația de fapt a fost probata prin: plângerea G. F. C., nota de constatare din (...) a G. F. si documente aferente, plângerea A. - D. C., decizie de impunere, raport de inspecție fiscala, procese- verbale, raport de constatare tehnico-științifica, copii acte constitutive ale SC Hit E. SRL si SC G. I. SRL, declarații martori, borderouri de încasări, facturi si chitanțe emise in numele SC Hit E. SRL si SC G. I. SRL, declarațiile inculpaților in care aceștia nu au recunoscut comiterea infracțiunilor.
In cursul judecații s-a procedat la audierea inculpaților care si-au menținut pozițiile de nerecunoaștere si s-a dispus efectuarea unei expertize contabile cu următoarele obiective: 1. sa se stabilească daca in perioada octombrie 2000-iulie 2005 inculpatul B. R. M. in calitate de administrator al SC S. B. I. SRL a omis sau nu sa evidențieze veniturile realizate de aceasta societate cu consecința sustragerii de la plata obligațiilor fiscale reprezentând TVA si impozit pe profit. In cazul unui răspuns pozitiv s-a solicitat sa se indice sumele si modul de calcul al acestora, 2. sa se stabilească daca inculpatul B. R. M. in calitate de administrator al SC S. B. I. SRL a evidențiat sau nu, după data de 9 septembrie 2005, in actele contabile ale societatii S. B. I. SRL cheltuieli care nu au avut la baza operațiuni reale, 3. sa se stabilească daca in perioada octombrie 2000-iulie 2005 inculpata M. C. M. in calitate de contabil al SC S. B. I. SRL a omis sau nu sa evidențieze veniturile realizate de aceasta societate cu consecința sustragerii de la plata obligațiilor fiscale reprezentând TVA si impozit pe profit. In cazul unui răspuns pozitiv s- a solicitat sa se indice sumele si modul de calcul al acestora (f.67, 68 d.i.)
Prin încheierea din data de (...) (f.63, 64 d.i.), pentru motivele acolo menționate, a fost respinsa ca inutila proba testimoniala cu audierea martorilor solicitați de către Ministerul Public si de către inculpați.
Analizând întregul material probator instanța a reținut următoarele:
1.Latura obiectiva a infracțiunilor de evaziune fiscala si complicitate la evaziune fiscala reținute prin rechizitoriu in sarcina inculpaților este nedovedita .
A. deoarece în cauza era necesara statuarea obiectiva a prejudiciului si a modului de producere al acestuia, statuare ce se impunea a fi făcuta printr- o expertiza financiar contabila care sa fie administrata in cursul urmăririi penale.
Cu toate ca cercetarea și urmărirea penala în dosarul de fata au durat aproximativ 5 ani, nu a fost întocmita o astfel de expertiza, iar actele de constatare întocmite de către G. F. nu prezintă garanția imparțialității si competentei unui expert. D. fiind aceste lipsuri, instanța, a dispus efectuarea unei expertize financiar contabile lămuritoare, cu obiectivele menționate in precedent, insa o astfel de proba nu a putut fi administrata întrucât expertul contabil a constatat imposibilitatea efectuării expertizei contabile (cauzata de lipsa documentelor contabile justificative, care, așa cum rezulta din procesul verbal de predare-primire din (...), anexat răspunsului expertului T. G., au fost predate de către inculpați cesionarilor Kianzad Behrang și M.d W. Ahmed).
Așa fiind, instanța a constatat imposibilitatea cuantificării obiective a prejudiciului si a stabilirii modului de producere al acestuia cu consecința imposibilității dovedirii elementului material al infracțiunilor de evaziune fiscala prev. de art.9 al.1 lit.b si art.9 al.1 lit.c din Legea nr.241/2005 pentru care a fost trimis in judecata inculpatul B. si a infracțiunii de complicitate la evaziune fiscala prev. de art.26 Cp rap.la art.9 al.1 lit.b din Legea nr.241/2005 pentru care a fost trimisa in judecata inculpata M.
2. Nu sunt întrunite, sub aspectul laturii obiective, elementele constitutive ale infracțiunii de fals in înscrisuri sub semnătura privata prev. de art.290 Cp pentru care a fost trimis in judecata inculpatul B. A. deoarece elementul material al infracțiunii presupune falsificarea unui înscris sub semnătura privata prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod. Or, facturile și chitanțele considerate ca false de către procuror (chitanțe ce atesta încasarea unor sume de bani cu titlu de chirie, chiar in condițiile folosirii unor facturiere emise la data de (...) pentru plați din perioada 2002-2005) au fost întocmite de către inculpat in calitate de asociat si administrator al SC G. I. SRL si SC Hit E. SRL către SC S. B. I. SRL fara a presupune contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau alterarea acestora.
Pentru aceste considerente s-a dispus achitarea ambilor inculpați.
Prin decizia penală nr. 1960/R din (...) pronunțată de Curtea de A. C. au fost admise recursurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-
NAPOCA și A.- D. G. a F. P. C. împotriva sentinței penale nr. 802 din (...) a
Judecătoriei C.-N. pe care o casează în întregime și rejudecând:
A fost condamnat inculpatul B. R. M., la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscala prevăzuta de art. 9 alin. 1 lit. b din
Legea 241/2005 (fostul art. 11 lit. c din Legea 87/1994 republicata) cu aplicarea art. 13 C.; 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiuni de evaziune fiscala prevăzuta de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 13 C.; 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. În temeiul art. 33 lit. a ,34 lit b C. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.
În temeiul art. 81,82 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 4 ani. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. În temeiul art. 71 alin. 5 C. pe perioada suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat executarea pedepselor accesorii .
A fost condamnată inculpata M. M. C., la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscala prevăzuta de art. 26
C., rap. la art. 9 alin.1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C. și art. 74,76 C.
În temeiul art. 81,82 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe durata unui termen de încercare de
2 ani și 6 luni.S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C. S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a și lit. b C. În temeiul art. 71 alin. 5
C. pe perioada suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat executarea pedepselor accesorii .
Au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 425.440 lei și a majorărilor de întârziere calculate conform art. 119 și urm. din OG 92/2003 începând cu data de 21 decembrie 2007 și până la plata efectivă a impozitului pe profit și TVA către A. - D. G. a F. P. C., precum și la plata sumei de câte
1500 lei cheltuieli judiciare la instanța de fond.
Pentru a pronunța această hotărâre au fost reținute următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit în dosar nr.3. al P.ui de pe lângă Curtea de
A. C. din 26 februarie 2010 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului
B. R. M. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.9 alin.1 lit.b și c din Legea nr.241/2005 și art.290 C. cu aplicarea art.33 lit.a C. și a inculpatei M. C. M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art,.26 C. raportat la art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005.
Cu privire la inculpatul B. R. s-a reținut că în calitate de asociat și administrator al S. S. B. Imex SRL C.-N., în perioada octombrie 200 -iulie
2005 prin omisiunea în parte a evidențierii veniturilor realizate de societate, s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale față de stat în sumă de 192.348 lei, reprezentând TVA în sumă de 47.133 lei și impozit pe profit în sumă de
145.215 lei, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005.
De asemenea, s-a reținut că fapta aceluiași inculpat în calitate de asociat și administrator al S. S. B. I. SRL C.-N. pentru a diminua impozitul pe profit și TVA a evidențiat în actele contabile ale societății menționate mai sus cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale către stat, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005.
În sarcina aceluiași inculpat s-a reținut că în calitatea de asociat și administrator al S. G. I. SRL și S. Hit E. SRL, după data de 9 septembrie
2005, a întocmit personal mai multe facturi și chitanțe false, din care rezulta în mod necorespunzător adevărului că aceste societăți ar fi încasat cu titlu de chirie diferite sume de bani de la S. S. B. I. SRL C.-N., cu scopul de a fi folosite în fața organelor de control fiscal în vederea diminuării obligației fiscale stabilite de acestea, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 C.
Cu privire la inculpata M. C. M. s-a reținut că în calitatea de contabil al
S. S. B. I. SRL C.-N. în perioada octombrie 2000 - iulie 2005, a acordat cu intenție ajutor material inculpatului B. R. pentru ca acesta prin omisiunea în parte a evidențierii veniturilor realizate de societate TVA în sumă de 47.133 lei și impozit pe profit în sumă de 145.215 lei, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art.26 C. raportat la art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005.
Pentru a se dispune astfel, s-a luat în considerarea faptul că în perioada 26 iulie 2005 - 5 septembrie 2005 G. financiară C. a întreprins un control la firma precizată mai sus, ocazie cu care s-a constatat că în perioada octombrie 2000 - iulie 2005 nu au fost întocmite balanțele de verificare și nu au fost depuse la organele fiscale bilanțuri contabile, declarații privind impozitele și taxele, respectiv deconturi de TVA Cu ocazia aceluiași control comisarii gărzii financiare au mai constata faptul că inculpatul B. R. cel care a administrat în fapt și în drept societatea, nu a evidențiat toate încasările realizate în evidențele contabile, rezultând astfel o încasare neînregistrată în sumă de 6.368.561.857 lei (ROL).
Pe baza notei de constatare întocmită de Garda Financiară, organele de specialitate din cadrul Administrației F. P. C.-N. au efectuat o inspecție fiscală la societatea în cauză, întocmind raportul de inspecție fiscală nr.52.352/20 decembrie 2007 și decizia de impunere nr.999 din 20 decembrie 2007 prin care s-a stabilit suma de 425.440 lei, reprezentând obligații fiscale datorate de societate. În urma contestării acestui rezultat, a fost efectuat un control, încrucișat la alte două societăți comerciale administrate de același inculpat, respectiv S. G. I. SRL și S. Hit E. SRL, ocazia cu care s-a stabilit că facturile prezentate de inculpat nu au fost înregistrate în evidența contabilă a celor două societăți.
Pentru a diminua consecința faptelor sale, inculpatul B. R. a emis în fals un număr de 21 facturi fiscale în numele S. G. I. SRL și un număr de 39 facturi fiscale în numele S. Hit E. SRL, toate către S. S. B. SRL, blocurile din care au fost emise aceste facturi fiind achiziționate la data de 28 iulie 2005, după data demarării controlului cu privire la activitatea din perioada octombrie 2000 - iunie 2005. Din raportul de inspecție fiscală întocmit la data de 29 mai 2008 mai rezultă că în perioada 1 octombrie 2000 - 31 decembrie 2005 prin nedepunerea deconturilor de TVA în termenele prevăzute de lege și prin neefectuarea nici unei plăți în contul TVA datorat bugetului de stat, respectiv prin calcularea unui TVA de 9% în loc de 19%, inculpatul B. R. s-a sustras de la plata TVA în sumă de 47.133 lei. De asemenea, prin neînregistrarea în evidența contabilă a S. S. B. I. SRL a veniturilor efectiv încasate, inculpatul s-a sustras de la plata impozitului pe profit în sumă de 145.215 lei.
Pentru a justifica operațiunile sale, inculpatul a solicitat expertului Ț. I. întocmirea unui raport de expertiză contabilă extrajudiciară, în concluziile căruia s-a reținut că organele de control ale A. F. P. C. au stabilit corect valoarea impozitului pe profit și TVA, însă dacă aceste organe țineau cont și de documentele neînregistrate în contabilitate, S. S. B. I. SRL nu avea de plătit nicio sumă de bani către bugetul de stat. A. raport de expertiză a fost întocmit în luna august 2008.
R. de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul Ț. I. nu poate fi luat în considerare, întrucât organele de control au constatat tocmai neînregistrarea veniturilor realizate de societate, astfel că documentele privind efectuarea unor cheltuieli prezentate ulterior , însă antedatate de inculpat, sunt false.
Din declarațiile inculpatei M. M. C. rezultă că în calitate de contabilă a
S. S. B. I. SRL pe durata întregii perioade respectiv octombrie 2000 -iulie
2005 a atras atenția inculpatului B. R. de mai multe ori cu privire la faptul că prin neînregistrarea tuturor încasărilor zilnice se influențează plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat, în sensul diminuării nelegale a acestora, însă inculpatul a refuzat în continuare să înregistreze toate veniturile realizate în contabilitate.
Potrivit declarațiilor inculpatei M. M. C. rezultă că inculpatul B. R. era casierul societății, că la acesta ajungeau banii colectați de la tonetele de ziare de către conducătorii auto, însă datorită faptului că acesta după întocmirea borderoului centralizator oprea o sumă de bani pe motivul efectuării unor cheltuieli, preda contabilei un borderou de încasări, care nu reflecta realitatea, conținând încasări cu o valoare diminuată față de încasările reale.
S-a apreciat că inculpata M. M., care a știut pe tot parcursul comiterii faptelor că inculpatul se sustrage de la plata obligațiilor fiscale față de stat și care a acceptat să evidențieze doar parțial veniturile în contabilitate, prin fapta sa a acordat ajutor material inculpatului în calitatea sa de complice la săvârșirea faptei.
Cu toate acestea instanța de fond a apreciat că se impune achitarea celor doi inculpați .
Astfel, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și complicitate la această infracțiune, s-a considerat că latura obiectivă nu a fost dovedită. S-a reținut astfel că în cauză era necesară statuarea obiectivă a prejudiciului și a modului de producere a acestuia, împrejurare pe care a apreciat-o instanța că trebuia făcută printr-o expertiză contabilă, care să fie administrată în cursul urmăririi penale. S-a apreciat astfel că actele de constatare întocmite de organele financiare nu prezintă garanția imparțialității și competenței unui expert.
Pentru aceste motive instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize contabile ale cărei obiective au fost stabilite, însă cu toate acestea, instanța a revenit asupra acestei probe, apreciind că nu poate fi administrată, întrucât expertul contabil a constatat imposibilitatea efectuării acesteia, din lipsa documentelor justificative.
În aceste condiții, instanța de fond a constatat imposibilitatea cuantificării obiective a prejudiciului și a stabilirii modului de producere a acestuia cu consecința imposibilității dovedirii elementului material al infracțiunilor de evaziune fiscală, respectiv complicitate la această infracțiune pentru care au fost trimiși în judecată cei doi inculpați.
S-a apreciat că hotărârea instanței de fond este netemeinică sub acest aspect, având în vedere faptul că expertiza financiar contabilă nu este un mijloc de probă impus în mod obligatoriu de dispozițiile legale.
Astfel din cele arătate mai sus s-a considerat că elementele laturii obiective ale infracțiunilor de evaziune fiscală, respectiv complicitate la această infracțiune, au fost dovedite în mod corespunzător, fiind probată totodată și vinovăția celor doi inculpați. S-a considerat că prin această hotărâre, instanța de fond a înlăturat în mod nejustificat un mijloc de probă care putea duce la lămurirea sub toate aspectele în ceea ce privește existența infracțiunilor și a vinovăției celor doi inculpați. I. de fond în mod nejustificat nu a analizat aceste mijloace de probă, considerând că singurul mijloc de probă îl reprezintă o expertiză contabilă, probă pe care ulterior a înlăturat-o.
Pentru toate aceste motive s-a apreciat că instanța de fond a achitat în mod nejustificat pe cei doi inculpați, întrucât la dosar există probe care atestă vinovăția acestora cu privire la infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.
Referitor la săvârșirea de către inculpatul B. R. a infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 C. s-a considerat că latura obiectivă nu a fost dovedită.
Pentru a reține astfel, instanța a apreciat că chitanțele și facturile considerate false au fost întocmite de inculpat în calitate de asociat și administrator al S. G. I. SRL și S. Hit E. SRL către S. S. B. I. SRL fără a presupune contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau alterarea acestora, cu toate că actele au fost întocmite după data de 28 iulie 2005 pentru a atesta plăți din perioada anilor 2000 - 2005.
Cu privire la acest aspect, s-a apreciat că deși instanța a făcut o analiză tangențială asupra autorului celor consemnate în respectivele înscrisuri, în mod neîntemeiat a apreciat că acțiunea inculpatului B. nu se circumscrie realizării laturii obiective a infracțiunii prev. de art.290 C. considerând că operațiunile efectuate de acesta nu reprezintă o contrafacere a scrierii sau a subscrierii ori o alterare a acestora.
S-a apreciat că tocmai operațiunea de a atesta în mod fictiv data efectuării presupuselor operațiuni juridice, constituie o contrafacere a acestor înscrisuri, iar faptul că acestea au fost folosite de inculpat în scopul producerii de consecințe juridice, realizează conținutul laturii obiective a infracțiunii prev. de art.290 C.
A.e împrejurări, coroborate cu intenția vădită a inculpatului de a produce efecte juridice, fapte demonstrate prin probatoriul existent la dosarul cauzei, constituie probe suficiente pentru a dispune condamnarea inculpatului B. și pentru infracțiunea prev. de art.290 C.
Inculpații au contestat actele întocmite de A. F. C., invocându-se chiar
și faptul că acestea nu pot constitui mijloc de probă în înțelesul art.64 C., însă se ignoră disp. art.90 alin.2 C. potrivit cărora printre mijloacele de probă enumerate se regăsesc și procesele verbale încheiate de alte organe decât cele de urmărire penală.
Nulitatea actului de control întocmit de A. F. C. nu poate fi invocată în fața instanței penale în nicio fază a procesului.
Prin decizia nr.331/2005 a Curții Constituționale, s-a tranșat spinoasa problemă a contestării valorii de probă a proceselor verbale întocmite de către organele constatatoare. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie disp. art.90 alin.2 C. privind procesul verbal ca mijloc de probă, având următorul cuprins: „de asemenea, sunt mijloace de probă procesele verbale și actele de constatare, încheiate de alte organe, dacă legea prevede aceasta";.
Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată.
În considerentele acestei decizii s-a reținut că, în condițiile legii procesele verbale încheiate de alte organe decât cele de urmărire penală sau instanța de judecată pot constitui mijloace de probă nu de natură să aducă nicio atingere dreptului părților la un proces echitabil, câtă vreme în vederea aflării adevărului, aceste acte pot fi combătute cu orice alte probe propuse de părți în condițiile art.67 alin.1 C. și în plus art.66 alin.2 C. reglementează în mod expres dreptul învinuitului sau inculpatului ca atunci când există probe de vinovăție, să probeze lipsa de temeinicie a acestora.
Procesele verbale și actele de constatare prev. de art.90 alin.2 C. sunt întocmite de organe ale statului, în exercitarea competenței acestora stabilite de lege și în conformitate cu normele speciale aplicabile în materie, iar folosirea lor în cadrul procesului penal se realizează cu respectarea tuturor garanțiilor prevăzute de lege.
Așa cum s-a arătat mai sus, expertiza extrajudiciară întocmită de expertul Ț. I., depusă de inculpatul B. în faza de urmărire penală potrivit căreia dacă s-ar fi înregistrat și documentele expertizate cronologic volumul cheltuielilor ar fi crescut cu 824.245,62 lei, societatea înregistrând în acest fel o pierdere de 60.846 lei și nu un impozit pe profit stabilit de altfel corect de către organele de control ale Administrației F. C. de 145.215 lei, întrucât documentele nu au fost înregistrate la timp în evidența contabilă a S. S. B. SRL .
D. s-ar fi înregistrat cronologic și la timp documentele prezentate în raportul de expertiză societatea ar fi avut de recuperat TVA în sumă de 4.554,
20 lei, valoarea totală a TVA aferentă documentelor neînregistrate fiind de
51.687,20 lei, iar valoarea TVA stabilită suplimentar de organele de control ale Administrației F. C. fiind de 47.133 lei.
A.e concluzii nu pot fi luate în considerare, întrucât așa cum rezultă cu certitudine din cuprinsul actelor de control întocmite de A. F. C., inculpatul B. a emis în mod fals un număr de 21 facturi fiscale în numele S. G. I. SRl , respectiv 39 facturi fiscale în numele S. HIT E. SRL toate către S. S. B., facturi care au fost achiziționate după data de 28 iulie 2005, respectiv ulterior încheierii controlului de către organele financiare privitor la activitatea pe perioada octombrie 2000 - iunie 2005.
Inculpatul B. cu privire la întocmirea facturilor enumerate mai sus, a arătat că a făcut o reconstituire a înregistrărilor în contabilitate, fapt care nu poate fi luat în considerare întrucât facturile emise în numele S. G. I. SRL și S. Hit E. SRL nu erau înregistrate în contabilitatea acestora, fiind false și atestând date necorespunzătoare realității.
Având în vedere că din probele administrate în cauză și prezentate în detaliu mai sus rezultă cu certitudine vinovăția inculpaților cu privire la faptele pentru care aceștia au fost trimiți în judecată în baza art.38515 pct.2 lit.d C. recursurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și A. prin D. G. a F. P. C. împotriva sentinței penale nr.802 din 16 iunie 2011 a
Judecătoriei C.-N. au fost admise, iar această sentință a fost casată în întregime.
Împotriva acestei decizii au formulat contestație în anulare inculpații B. R. M. și M. M. C. solicitând admiterea în principiu a contestației și stabilirea unui termen pentru judecarea recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și A. - D. G. a F. P. C., cu consecința respingerii acestora și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale nr.802 din 16 iunie 2011 a Judecătoriei C.-N..
S-a apreciat că în speță este incident motivul de contestație în anulare prev.de art.386 lit.e C. respectiv la judecarea recursurilor inculpații prezenți nu au fost audiați deși ascultarea acestora era obligatorie potrivit disp.art.385/14 și 385/16 C.
I. investită cu soluționarea contestației în anulare prin încheierea din
23 ian.2012 a admis în principiu contestația formulată și a fixat termen pentru soluționarea contestației la data de 27 febr.2012. La aceste termen de judecată s-a pronunțat dec.pen.nr.1/HI/2012 prin care a fost admisă ca fondată contestația în anulare formulată împotriva dec.pen. 1960 din 2 dec.2011 a Curții de A. C., decizie care a fost desființată fixându-se totodată termen pentru rejudecarea recursurilor promovate în cauză.
Astfel investită cu soluționarea recursurilor declarate împotriva sentinței penale 802 din 16 iunie 2011 a Judecătoriei C.-N., sentință pronunțată în dosarul (...) Curtea de apel a procedat la audierea inculpaților prezenți conform dispozițiilor legale în vigoare.
În probațiune inculpatul B. R. M. a solicitat efectuarea unei expertize tehnice judiciare specialitatea contabilitate și audierea experților contabili Ț. Ion D. și Popa G.. A.e cereri în probațiune au fost respinse apreciindu-se că nu sunt utile și pertinente pentru aflarea adevărului în prezenta cauză deoarece nu există contradicții între concluziile expertului T. și constatările organelor administrației fiscale.
În ceea ce privește înscrisurile depuse de către inculpatul B. în fața instanței de recurs acestea nu sunt relevante pentru soluționarea cauzei, nu constituie documente noi în raport de data pronunțării deciziei de recurs desființată pe calea contestației în anulare.
Analizând recursurile declarate de către P. de pe lângă
Judecătoria Cluj-Napoca care a solicitat condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina acestora cu consecința directă a obligării la plata despăgubirilor formulate de partea civilă și de către A., Curtea constată că acestea sunt fondate, urmând a fi admise pentru următoarele considerente:
I. fondului a interpretat în mod eronat materialul probator administrat în faza de urmărire penală și cu ocazia cercetării judecătorești. Astfel, și-a fondat decizia de achitare a celor doi inculpați trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală prev.de art.9 alin.1 lit.b și c din Legea nr.241/2005 și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art.290
C. - inculpatul B. și respectiv complicitate la comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prev.de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 - inculpata M., doar pe faptul că în cauză nu s-a putut întocmi o expertiză contabilă criticând activitatea organelor de urmărire penală care nu au făcut toate demersurile necesare pentru a dovedi latura obiectivă a infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.
Reamintim faptul că potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală, respectiv art.63 alin.2 probele nu au valoare mai dinainte stabilită și că aprecierea fiecărei probe se face de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate în scopul aflării adevărului. Vom reține astfel că probele administrate în faza de urmărire penală au prin voința legiuitorului român aceeași valoare probatoriu ca acelea administrate cu ocazia cercetării judecătorești.
Pornind de la acest principiu care guvernează procesul penal vom observa că Garda Financiară C., în perioada 26 iulie - 5 sept.2005 a efectuat un control la SC S. B. I. SRL, ocazie cu care a constatat că în perioada oct.2000 - iulie 2005 nu au fost întocmit balanțe de verificare și nu au fost depuse la organele fiscale bilanțuri contabile, declarațiile privind impozitele și taxele, respectiv deconturi de TVA și că inculpatul B. R., care administra la acel moment în fapt și în drept societatea controlată, nu a evidențiat toate încasările realizate în evidențele contabile.
În urma acestui control a fost întocmită nota de constatare nr.204000/Cj/9 sept.2005 din care a rezultat un prejudiciu prezumtiv în sumă totală de 2.134.016.061 ROL din care TVA 744.202.850 lei și impozit pe profit 1.389.813.211 ROL.
Ulterior acestui control efectuat de comisarii G. F. a fost întocmit de către organele de specialitate din cadrul AFP C.-N. raportul de inspecție fiscală înregistrat sub nr.7491/30 mai 2008 în care s-a constatat că SC S. B. SRL a înregistrat în contabilitate diferențele rezultate din faptele care au făcut obiectul sesizării penale a G. F. C. întocmindu-se raportul de inspecție fiscală parțială 52352 din 20 dec.2007 și decizia de impunere 999 din 20 dec.2007 prin care s-au stabilit în sarcina agentului economic și alte obligații suplimentare de plată reprezentând debite și accesorii la sursele impozit pe profit și TVA în sumă totală de 425.440 RON.
A. decizie de impunere a fost contestată de către societatea controlată, contestație care a fost admisă prin decizia 33 din (...) prin care s-a dispus reverificarea societății având în vedere aceeași perioadă și aceleași obiective și efectuarea unor controale încrucișate la SC G. I. SRL și SC HIT E. SRL, societățile care au emis facturile fiscale prezentate ulterior la contestație. În urma acestor controale încrucișate efectuate la cele două societăți menționate a reieșit că în evidența contabilă a acestora nu au fost înregistrate facturile fiscale ce au stat la baza admiterii contestației.
În mod justificat, organele de control, având în vedere acest aspect precum și împrejurarea că blocurile de facturi din care au fost emise facturile fiscale prezentate de inculpat pentru admiterea contestației au fost achiziționate la o dată ulterioară datelor la care se susținea că au fost emise, au apreciat că acestea nu pot fi considerate documente justificative deoarece în mod evident nu pot reflecta realitatea. Societatea controlată SC S. SRL a prezentat astfel un număr de 21 de facturi fiscale emise de SC G. I. SRL pentru perioada 15 dec.2002 - 15 iulie 2005. Constatându-se din verificările efectuate că blocurile de facturi din care proveneau acestea au fost achiziționate la data de 28 iulie 2005, ulterior deci pretinselor operațiuni economice desfășurate între cele două societăți comerciale, cu atât mai mult cu cât cele trei societăți economice menționate erau administrate în perioada verificată de către inculpat. R. de constatare tehnico-științifică nr.7. din (...) întocmit în cauză a constatat faptul că scrisul de completare depus pe chitanțele fiscale seria Cj VRM nr.4026301 până la 4026339 a fost executat de către inculpatul B., aceeași situație regăsindu-se și facturile fiscale seria CJVFM nr.4725851 până la 4725889.
Pe lângă nota de constatate întocmită de către organele fiscale ale S.ui Român a fost realizată în prezenta cauză o expertiză extrajudiciară contabilă care a arătat modalitatea incorectă și nelegală în care se efectuau înregistrările contabile la societatea SC S. B. SRL în perioada oct.2000 - iunie
2005. Astfel, a reieșit faptul că încasările realizate de către punctele de vânzare a presei erau înregistrate de către inculpata M. contabile societății la acel moment în două monetare, unul de bază în care se regăseau sumele de bani efectiv încasate și predate și unul în care se înregistrau venituri din sumele încasate și care erau folosite de angajații societății în diferite scopuri, pentru achiziționarea carburanților, pentru achitarea salariilor, etc. Primul monetar era înregistrat corect în programul de contabilitate și apărea în jurnalul de vânzări, al doilea monetar era înregistrat în note contabile, nu apărea în jurnalul de vânzări, dar apărea în contabilitate ca venituri. A. modalitate de lucru a inculpatei M. a fost constatată ca neconformă cu legislația de către organele fiscală care i-au și aplicat o amendă după cum rezultă din propria declarație a inculpatei.
I. fondului a dispus efectuarea unei expertize contabile judiciare întocmind un raport de imposibilitatea efectuării lucrării dispuse de instanță deoarece nu au putut fi supuse expertizei documentele contabile justificative ale SC S. B. SRL deoarece societatea a fost înstrăinată, fiind predată totodată și arhiva societății noilor asociați cetățeni străini.
Așa cum am arătat și anterior actele de control întocmite de AFP C. constituie mijloc de probă urmare a coroborării art.64 cu disp.art.90 alin.2 C.
În acest sens prin D. 331 din 2005 a Curții Constituționale s-a constatat că sunt mijloace de probă procesele-verbale și actele de constatare încheiate de alte organe dacă legea prevede aceasta. Astfel, stabilirea prejudiciului prin acte întocmite de organele fiscale este în conformitate cu dispozițiile legii și raportat la datele concrete ale cauzei sunt suficiente pentru a dovedi existența laturii obiective a infracțiunii de evaziune fiscală reținută în sarcina inculpaților.
Raportat la întreg materialul probator administrat în cauză atât cu ocazia urmăririi penale, a cercetării judecătorești în fața instanței de fond și de control judiciar Curtea constată că este dovedită fără putință de tăgadă vinovăția inculpaților.
Astfel, inculpatul B. R. M. care în calitate de asociat și administrator al SC S. B. I. SRL în perioada oct.2000 - iunie 2005 prin omisiunea în parte a evidențierii veniturilor realizate de societate s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale față de stat în sumă de 192.348 lei reprezentând TVA și impozit pe profit se face vinovat de comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005 cu aplic.art.13 C.
Fapta aceluiași inculpat care în calitate de asociat și administrator al SC S. B. I. SRL pentru a diminua baza de calcul a impozitului pe profit și a TVA-ului a evidențiat în actele contabile ale societății cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale în scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale față de stat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.c din Legea 241/2005.
Același inculpat în calitatea sa de asociat și administrator al SC G. I.
SRL și SC HIT E. SRL a întocmit personal sau prin angajați mai multe facturi și chitanțe false din care rezulta în mod nereal că aceste societăți ar fi încasat diverse sume de bani de la SC S. B. I. SRL cu scopul de a fi folosite în fața organelor de control fiscal în vederea diminuării obligațiilor fiscale stabilite de acestea se face vinovat de infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 C.
Inculpata M. C. M. care în calitate de contabil al SC S. B. I. SRL în perioada oct.2000 - iunie 2005 cu intenție a acordat un ajutor material inculpatului B. ca acesta prin omisiunea în parte a evidențierii veniturilor realizate de societate să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale față de stat se face vinovată de comiterea complicității la infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art.26 C. rap. la art.9 alin.1 lit.b din Legea 241/2005 cu aplic. art.
13 C.
Constatând vinovăția inculpatului B. R. M. instanța a dispus condamnarea acestuia la pedepsele 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscala prevăzuta de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea
241/2005 (fostul art. 11 lit. c din Legea 87/1994 republicata) cu aplicarea art. 13 Cod penal; 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiuni de evaziune fiscala prevăzuta de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art.
13 C.; 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 Cod penal. Constatând că faptele deduse judecății au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni în temeiul art.33 lit. a, 34 lit.b Cod penal au fost contopite pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
Fiind dovedită fără putință de tăgadă vinovăția inculpatei M. M. C. instanța de recurs a dispus condamnarea acesteia la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de evaziune fiscală reținută în sarcina sa.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C., gradul de pericol social concret al faptelor comise, împrejurările în care acestea au fost săvârșite, urmările produse, participația inculpaților și contribuția efectivă la comiterea faptelor deduse judecății dar și conduita nesinceră pe aceștia au avut-o pe parcursul întregului proces penal.
Vom avea în vedere și disp.art.13 C. precum și durata extrem de mare parcursă de la momentul comiterii infracțiunilor până la momentul soluționării definitive a cauzei.
Apreciind că scopul pedepselor aplicate inculpaților poate fi atins și fără privarea de libertate a acestora, instanța a dispus în temeiul art.81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului B. pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art.82 Cod penal și pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni în ceea ce privește pe inculpata M.
În baza art.359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpaților asupra prevederilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, a dispozițiilor art. 83 și 84 Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 5 C. pe perioada suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
Sub aspectul laturii civile a cauzei deduse judecății Curtea constată că partea civilă A. D. G. a F. P. s-a constituit parte civilă în prezenta cauză cu suma de 425.440 lei cu accesoriile prevăzute de lege începând cu data de 21 dec.2007 și până la achitarea efectivă a sumelor datorate.
Din probele administrate în cauză rezultă ca fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale respectiv există o acțiune ilicită din partea inculpaților care a cauzat un prejudiciu nerecuperat până la acest moment.
A. nivel al pretențiilor formulate de către partea civilă din prezentul dosar a fost stabilit prin decizia de impunere 999 din 20 dec.2007, act administrativ care nefiind desființat sau anulat este perfect valabil și face dovada în fapt și în drept.
Pentru aceste considerente vor fi obligați în solidar inculpații la plata despăgubirilor așa cum au fost solicitate.
Constatând că inculpatul B. se face vinovat și de comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată instanța a dispus anularea înscrisurilor false potrivit dip.art.14 alin.3 lit.a C. conform dispozitivului.
Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat cu judecarea în fond, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămânând în sarcina acestuia.
PENTRU A.E MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
În baza art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA și A. - D. G. a F. P. C. împotriva sentinței penale nr. 802 din (...) a Judecătoriei C.-N. pe care o casează în întregime și rejudecând:
I. Condamnă pe inculpatul B. R. M., fiul lui T. și V., născut la 19 mai
1957 în C., CNP 1. la pedepsele de:
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscala prevăzuta de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005 (fostul art. 11 lit. c din Legea 87/1994 republicata) cu aplicarea art. 13 Cod penal;
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiuni de evaziune fiscala prevăzuta de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 13 C.;
- 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 Cod penal.
În temeiul art.33 lit. a, 34 lit.b Cod penal contopește pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.
Face aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În temeiul art.81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art.82 Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra prevederilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, a dispozițiilor art. 83 și 84 Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 5 C. pe perioada suspendării condiționate a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
II. Condamnă pe inculpata M. M. C., fiica lui S. și Ana, născută la 20 decembrie 1958 în C.-N., CNP 2., la pedeapsa de :
- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscala prevăzuta de art. 26 Cod penal, rap. la art. 9 alin.1 lit. b din
Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 Cod penal și art. 74,76 Cod penal.
În temeiul art.81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, stabilit conform art.82 Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatei asupra prevederilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, a dispozițiilor art. 83 și 84 Cod penal.
Face aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal pe perioada suspendării condiționate a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
În baza art.14, 346 Cod procedură penală, art.1357 cod civil obligă pe inculpați în solidar la plata sumei de 425.440 lei, cu accesoriile prevăzute de lege - art. 119 și urm. din OG 92/2003 - începând cu data de 21 decembrie
2007 și până la plata efectivă a impozitului pe profit și TVA către partea civilă
A. - D. G. a F. P. C.
În baza art.14 alin.3 lit.a Cod procedură penală dispune anularea facturilor seria CJVEH nr.8391151-8391200, seria CJABC nr.8623909-
8623950, seria CJACC nr.8549501-8549550 și seria CJVFM nr.4725851-
4725900 și a chitanțelor seria CJVPO nr.9358701-9358750 și seria CJVRM nr.4026301-4026350.
Obligă pe inculpați la plata sumei de câte 1500 lei cheltuieli judiciare la instanța de fond.
În baza art.189 Cod procedură penală stabilește suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatei M., av. M. M., sumă ce se va avansa din FMJ.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 2 aprilie 2012.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER | |
L. M. ANA C. | M. Ș. | L. C. |
Red.MS Dact.SzM/3ex./(...)
| ← Decizia penală nr. 79/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 972/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
