Decizia penală nr. 666/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.666/R/2012
Ședința publică din 2 mai 2012
Instanța compusă din: PREȘEDINTE: M. R., judecător
JUDECĂTORI: V. C.
A. D. L.
GREFIER: M. V.-G.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. A. C.
S-a luat spre examinare recursurilor declarat de către P. de pe lângă
Judecătoria Turda și partea civilă N. M., împotriva sentinței penale nr. 523/211 a
Judecătoriei T., privind pe inculpatul N. V., trimis in judecată pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 al.1,2 Cod penal și inculpatul D. A., trimis in judecată pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unei moticiclete fără a poseda permis de conducere prev.de art. 86 al.1 din OUG 1. cu Aplicarea art. 99 și urm. Cod Penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul N. V. asistat de apărător ales, av. R. V., inculpatul D. A. asistat de apărătorul ales, av. K. L. T., ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegații la dosar, apărătorul ales al părții civile N. M., av. V. R., partea responsabilă civilmente D. M. și apărătorul asigurătorului S. U. A. S., av. C. L. I., lipsă fiind părțile civile N. M., S. C. J. de U., partea responsabilă civilmente D. A., S. de P. de pe lânga Tribunalul Cluj.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Curtea aduce la cunoștința inculpatului N. V. că instanța de recurs are obligația de a-l audia în situația în care inculpatul dorește acest lucru raportat la soluția de achitare pronunțată de prima instanță. Totodată, aduce la cunoștința inculpatului că în recurs se poate agrava situația acestuia, precum și faptul că în situația în care va da o declarație tot ceea ce va declara poate fi folosit și împotriva sa.
Inculpatul N. V. arată că dorește să dea o declarație în prezenta cauză.
Inculpatul D. A., întrebat fiind de către instanță, arată că dorește să dea o declarație în fața instanței de recurs.
S-a procedat la audierea inculpaților N. V. și D. A., cele declarate fiind consemnate în procesele verbale atașate dosarului cauzei.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul M.ui P. susține recursul formulat de P. de pe lângă
Judecătoria Turda împotriva sentinței penale nr. 523/211 a Judecătoriei T., recurs pe care îl apreciază întemeiat în toate aspectele invocate în cuprinsul motivelor de recurs atât în ceea ce privește greșita achitare a inculpatului N. V. de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă cât și în ceea ce privește nelegalitatea pedepsei aplicate inculpatului D. A. în condițiile în care în favoarea acestuia alături de circumstanța atenuantă legală a stării de minoritate în care se afla la momentul săvârșirii faptei, au fost reținute și circumstanțe facultative, operațiuni care ar fi determinat coborârea pedepsei sub minimul special, redus potrivit dispozițiilor art. 99 și urm. din Codul penal, operațiuni pe care instanța fondului a omis să le efectueze.
Solicită în tem. art. 38515 pct. 2 lit. d Cod pr.pen. admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, rejudecând cauza să se pronunțe o nouă hotărâre în sensul legalizării pedepsei aplicate inculpatului D. A., coborârea acesteia sub minimul special având în vedere că s-au reținut în favoarea sa circumstanțele atenuante.
În ceea ce privește achitarea în temeiul art. 10 lit. c Cod pr.pen. a inculpatului N. V. de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, consideră că hotărârea este greșită și este rezultatul unei grave erori de fapt care a determinat concluzia că inculpatul N. V. nu a săvârșit fapta de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal.
Consideră că probele administrate în cauză dovedesc cu prisosință vinovăția inculpatului N. V. în săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă. S-a pornit de la o apreciere greșită, începând de la analiza locului faptei și în principal consideră că soluția de achitare a instanței fondului este bazată pe faptul că drumul pe care se deplasa inculpatul D. A. spre deosebire de constatările efectuate la momentul accidentului rutier de către organele de poliție care s-au deplasat la fața locului pentru efectuarea cercetărilor, este format doar dintr-un singur sens de cicrculație și nu din două benzi de circulație așa cum în realitate era drumul pe care se deplasa inculpatul D. A.
În procesul-verbal de cercetare la fața locului, aflat la fila 6 din dosarul de urmărire penală, se descrie segmentul de drum pe care a avut loc evenimentul rutier și se precizează expres că este prevăzut cu două sensuri de circulație, cu două benzi pe fiecare sens, marcate corespunzător. Aceste mențiuni sunt susținute de planșa fotografică anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului din care se poate observa că sensul pe care inculpatul D. circula cu motocicleta avea două benzi de circulație și nu una cum instanța a fond a reținut în mod greșit.
Aceste împrejurări sunt demonstrate și prin probatoriul testimonial administrat în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, respectiv martorul G. N. S. afirmă la fila 73 din dosar că segmentul de drum este prevăzut cu două benzi de circulație. De asemenea, martora L. M. pasageră în autoturismul marca D. condus de către inculpatul N. a arătat că pe sensul pe care inculpatul D. se deplasa existau autoturisme parcate pe prima bandă de circulație paralel cu autobuzul și că percepția acesteia a fost că motocicleta a apărut dintre autoturismele parcate și autobuzul care era oprit conform susținerilor martorului P. N. pentru a acorda prioritate de trecere pietonilor, pentru a permite inculpatului N. să efectueze acel viraj la stânga în care era angajat.
Apreciază că declarația martorul P. N. este esențială pentru a se stabili corect împrejurările de fapt care au premers accidentului rutier. Martorul a susținut că a oprit în fața trecerii de pietoni pentru a permite traversarea pietonilor angajați regulamentar în trecerea străzii. În realitate rezultă și din procesul-verbal de cercetare la fața locului și este confirmat de martor cu ocazia audierii de către instanță, că după producerea evenimentului rutier locul autobuzului nu a fost modificat ori, din probele testimoniale rezultă că și că acesta se afla pe trecerea de pietoni cu prima parte a ansamblului depășind trecerea de pietoni, practic cu partea din spate de după burduful autobuzului oprit pe trecerea de pietoni. A. împrejurare este importantă și esențială pentru stabilirea împrejurărilor producerii accidentului rutier pentru că ea combate în totalitate atât declarația inculpatului N. cât și declarația martorului P. N. în sensul că oprirea autobuzului nu s-a realizat pentru acordarea priorității de trecere pietonilor.
Față de aceste împrejurări, apreciază că inculpatul D. nu a încălcat normele de circulație, vinovăția acestuia fiind angajată doar pentru conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană ce nu deține permis de conducere, însă în condițiile în care a desfășurat o activitate regulamentară fără încălcarea normelor de circulație culpa acestuia nu se poate reține ca fiind concurentă în producerea evenimentului rutier. În realitate, inculpatul D. s-a deplasat pe un sens de circulație cu prioritate, iar inculpatul N. având de efectuat un viraj la stânga ce presupunea traversarea acelui sens avea obligația asigurării atât anterior desfășurării manevrei, cât și în timpul efectuării acestei manevre este evident că urmare a unei greșite aprecieri a stării de fapt inculpatul N. a executat virajul neprevăzând că din partea sa dreaptă ar putea apărea vreun vehicul pe două roți care avea spațiul necesar pentru a se deplasa pe prima bandă de circulație, chiar dacă aceasta era parțial ocupată de autoturismele oprite pe acea bandă de circulație și în aceste condiții a intrat în impact cu motocicleta condusă de inculpatul D..
Consideră că aceasta este corecta stare de fapt ce trebuie reținută în prezenta cauză și, în consecința, reținerea culpei inculpatului N. în principal a dispozițiilor art. 125 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 1.. Faptul că instanța de fond a luat în calcul o adresă comunicată de către P. cu privire la existența unei singure benzi de circulație, consideră că este nerelevantă, este o împrejurare care poate fi dovedită prin orice mijloc de probă cu excepția acelei adrese din care rezultă că la nivelul anului 2000 în evidențele acestei instituții drumul pe care circula inculpatul D. apărea prevăzut cu o singură bandă de circulație este combătută de împrejurările de fapt atestate prin probele administrate în cauză.
De asemenea, și prin expertiza tehnică efectuată în cauză s-a stabilit culpa inculpatului N. în săvârșirea acestui accident rutier și a uciderii victimei, întrucât acestuia îi revenea obligația asigurării la efectuarea virajului la schimbarea sensului de mers care traversa direcția de mers a inculpatului D. A.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 3855 pct. 2 lit. d Cod pr.pen. solicită admiterea recursului recursului declarat de către P. de pe lângă Judecătoria Turda, casarea sentinței penale nr. 523/2011 a Judecătoriei T. și, rejudecarea cauzei și reținând vinovăția inculpatului N. V. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 178 alin. 2 Cod penal să se dispună condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii dozată corespunzător raportat la circumstanțele reale ale cauzei și circumstanțele personale ale inculpatului, iar ca modalitate de executare să se dispună suspendarea sub supraveghere conform art. 861 Cod penal, stabilirea unor obligații suplimentare și a unui termen de încercare îndelungat, precum și stabilirea interdicției de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe durata termenului de încercare.
În ce privește pe inculpatul D. A. solicită remedierea nelegalității hotărârii fondului în sensul aplicării unei pedepse în limitele legale reținând atât prevederile art. 99 și urm. Cod penal cât și circumstanțele atenuante.
Asupra laturii civile a cauzei solicită obligarea inculpatului N. V. la plata daunelor materiale și morale solicitate de către partea civilă N. M.
Solicită să se constate calitatea de asigurător a S. U. A. S. , urmând ca asigurătorul să asigure plata prejudiciului conform dispozițiilor legale, în limita plafonului corespunzător anului 2006 când a avut loc accidentul rutier.
Totodată, precizează că nu susține motivul de recurs care viza extinderea procesului penal privitor la inculpatul D. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
Cu cheltuieli în sarcina statului.
Solicită admiterea recursului formulat de partea civilă N. M.
Apărătorul ales al părții civile N. M., av. V. R. solicită admiterea recursului formulat de partea pe care o reprezintă, casarea sentinței penale nr. 522/2011 a
Judecătoriei T. și, rejudecând cauza, să se dispună condamnarea inculpatului N.
V. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă și obligarea acestuia la plata despăgubirilor civile conform constituirii de parte civilă aflată la fila 116 din dosarul de urmărire penală, respectiv la plata daunelor materiale în cuantum de
108.800 lei și daunelor morale în cuantum de 100.000 lei
Achiesează concluziilor puse de reprezentantul parchetului în ceea ce privește latura penală a cauzei.
Instanța de fond a ignorat cu desăvârșire procesul-verbal de cercetare la fața locului, probele testimoniale, expertiza tehnică și a luat în considerare adresa emisă de primărie prin care s-a menționat că potrivit evidențelor pe care le dețin la data producerii accidentului era o singură bandă de circulație.
Arată că pe acel segment de drum există suficient loc pentru două benzi și că inculpatul N. trebuia să fie mai atent, având în vedere că în acel loc au mai fost asemenea accidente. Față de locul în care era poziționat autobuzul inculpatul
D. nu avea cum să evite producerea evenimentului rutier, lipsa de vigilență a inculpatului N. fiind imputabilă.
Hotărârea instanței de fond este greșită raportat la probatoriul administrat în cauză din care rezultă că accidentul putea fi evitat de către inculpatul N.
Solicită admiterea recursului formulat de către P. de pe lângă T. T.
Apărătorul inculpatului D. A., av. K. L. T. solicită admiterea recursurilor formulate de către P. de pe lângă T. T. și partea civilă N. M.
Achiesează concluziilor puse de reprezentantul parchetului.
Solicită ca în urma rejudecării cauzei să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună reducerea pedepsei aplicate inculpatului D. A. de către prima instanță ca urmare a reținerii stării de minorat și a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. c Cod penal.
Partea responsabilă civilmente D. M. solicită admiterea recursului parchetului.
Apărătorul inculpatului N. V., av. R. V. solicită respingerea ca nefondate a recursurilor formulate de către P. de pe lângă Judecătoria Turda și partea civilă
N. M. cu consecința menținerii hotărârii recurate ca legală și temeinică.
În motivele de recurs s-a susținut că inculpatul N. V. s-ar face vinovat de săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă întrucât nu a acordat prioritate de trecere motocicletei conduse de inculpatul D.
Trebuie avut în vedere că cercetarea judecătorească s-a petrecut pornind de la împrejurarea că accidentul a avut loc sub geamul sediului Judecătoriei T. Acesta a fost motivul pentru care s-au efectuat mai multe adrese către Primăria Turda pentru a se comunica câte benzi de circulație existau pe sensul de pe care venea inculpatul D..
S-a susținut că nu ar conta marcajul și felul în care este organizată circulația, ci contează starea de fapt.
Din probele administrate în cauză rezultă că pe partea din care venea inculpatul D. este o singură bandă de circulație. Din expertiza tehnică judiciară rezultă că pe drumul dinspre C. T. spre T. pe care se deplasa inculpatul D. este o singură bandă de circulație și că există o „alveolă"; unde erau parcate mai multe autoturisme, așa cum rezultă și din fotografia aflată la fila 10 din dosar.
Martorii audiați în cauză au arătat că deși erau parcate acele mașini, inculpatul a condus motocicleta în viteză, fără să se asigure la trecerea de pietoni. C. autobuzului a declarat că a oprit pentru a acorda prioritate pietonilor angajați în traversarea străzii.
Consideră că orice conducător auto efectuează manevra de schimbare a direcției de mers în deplină siguranță atunci când în față sunt angajați pietoni în traversare și mai mult singurul conducător auto căruia trebuia să-i acorde prioritate de trecere inculpatului N. era conducătorul autobuzului care ia făcut semn că se poate deplasa în condiții de siguranță. În aceste condiții a apărut cu motocicleta inculpatul D. care așa cum rezultă din expertiza criminalistică circula cu o viteză de 43 km/h.
Din adresa comunicată de A. D. rezultă că exista o singură bandă de circulație. Din expertiza criminalistică efectuată la C., fără a se deplasa la fața locului, s-a bazat de procesul-verbal de cercetare la fața locului și rezultă că pe acel segment de drum erau două benzi de circulație și nu una.
În procesul-verbal de cercetare la fața locului era trecută situația reală și se verifica concluzia expertului M. care s-a deplasat la fața locului a rezultat faptul că inculpatul N. nu are nicio culpă în producerea accidentului.
Martorul H. M. (fila 126) a existat o singură bandă de circulație și erau mașini parcate pe partea dreaptă. Martorul P. N. (fila 85) a arătat că a oprit la trecerea de pietoni pentru că erau angajați pietonii în traversarea străzii.
Apreciază că nu se poate reține culpa inculpatului N. V. în producerea evenimentului rutier, deoarece acesta nu avea cum să prevadă că printr-un spațiu foarte îngust se va deplasa cu viteză o motocicletă.
Din fotografia efectuată la fața locului rezultă că nu autoturimsul ar fi lovit motocicleta, ci dimpotrivă că motocicleta a intrat cu viteză în partea laterală a autoturismului, iar rezultatul produs s-a datorat și împrejurării că victima nu a avut cască de protecție.
Apărătorul asigurătorului S. U. A. S., av. C. L. I. solicită respingerea ca nefondate a recursurilor formulate de către P. de pe lângă Judecătoria Turda și partea civilă N. M.
Achiesează concluziilor puse de apărătorul inculpatului N. V. și apreciază că soluția de achitare a inculpatului este corectă raportat la materialul probator administrat în cauză.
În ce privește recursul părții civile N. M. arată că prima instanță nu a dispus nimic în legătură cu asigurătorul.
În subsidiar, solicită trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond care nu s-a pronunțat asupra laturii civile a cauzei și pentru stabilirea culpei în producerea accidentului, întrucât în opinia sa și victima a avut o culpă deoarece nu a purtat cască de protecție.
Inculpatul N. V., având ultimul cuvânt, își susține nevinovăția.
Inculpatul D. A., având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului formulat de parchet.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.523 din (...), pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr.(...), în baza art 11 pct 2 lit a C pr pen, art 10 alin.1 lit c C pr pen a fost achitat inculpatul N. V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 C.pen.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
În baza art. 86 al.l din OUG 1. cu modificările ulterioare cu aplic. art. 99 și urm. C.pen, cu aplic. art. 74 lit. c, art. 76 lit.d Cod Penal , a fost condamnat inculpatul D. A. la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.
64 lit.a teza a II-a C. pen.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni calculat conform art. 82 C. pen.
În baza art. 71 alin.5 C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art. 359 C. pr. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. referitor la cazurile de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 191 alin.1 C. pr. pen., a fost obligat inculpatul la plata în favoarea statului a sumei de 600 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de (...), la ora 1435, P. municipiului T. a fost sesizată despre faptul că pe str. 1 D. 1918 din municipiul T. s-a produs un accident de circulație soldat cu victime și cu avarierea vehiculelor implicate în eveniment. Urmare sesizării, un echipaj operativ din cadrul Poliției municipiului T. s-a deplasat în locația precizată, constatându-se faptul că într-adevăr pe str. 1 D. 1918, pe prima bandă de circulație, privind din direcția C. T. - T., se aflau avariate o motocicletă marca Aprilia, fiind răsturnată și lipită de partea laterală dreaptă față a autoturismului indicat.
La fața locului au fost identificați conducătorii vehiculelor implicate în accident, în persoana inculpaților N. V., care se afla la volanul mașinii D. N. în momentele premergătoare incidentului rutier, având -o ca pasager față dreapta pe martora L. M. și D. A., minor în vârstă de 16 ani împliniți la momentul de referință, el fiind cel care a condus motocicleta în discuție. În urma coliziunii inculpatul D. A. și victima minoră N. I. M., care se afla pe motocicleta marca Aprilia au fost proiectați pe carosabil, suferind leziuni traumatice de natura traumatismelor craniene, cel din urmă fiind accidentat mai grav, întrucât nu a purtat casă de protecție în momentul căderii pe carosabil. V. N. I. M., în vârstă de 17 ani împliniți la momentul accidentului, a fost internată la C. N. I din C.-N. la data de (...), ora 1645 cu diagnosticul: „TCC (traumatism cranio-cerebral) grav prin accident rutier de motocicletă: comă de gradul IV; stop cardio-respirator resuscitat; ortoragie dreaptă", decedând însă la data de (...), ora 02 20 în pofida intervențiilor de specialitate instituite pentru resuscitare și reechilibrare hidroelectrolitică.
Autopsia victimei, realizată la data de (...), a pus în evidență caracterul violent al morții acesteia și faptul că decesul s-a datorat unei hemoragii leptomeningeale, unui hematom subdural și unei contuzii cerebrale cu fractură de cutie craniană.
Raportul de constatare medico-legală nr. 6640/111/590/(...) (f. 25), întocmit și emis de către I. de M. L. C.-N., a conchis că ,, leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin proiectarea victimei de pe o motocicletă aflată în decelerație bruscă și că acestea pot data din (...)".
Instanța analizând actele și lucrările dosarului a reținut că din examinarea planșelor foto depuse la dosarul cauzei și a adresei cu nr. 12590/(...) de către D. T. din cadrul P.i Municipiului T. f. 122 se constată în mod evident faptul că pe strada P. 1 D. 1918 segmentul de drum pe care s -a produs evenimentul rutier este în aliniament, fără declivități, că circulația în zonă este organizată pe trei benzi, (respectiv două benzi spre str. L. și o bandă spre str. R.) sensurile de mers fiind delimitate prin marcaj dublu continuu, marcaj întrerupt în dreptul imobilului cu nr. 8 (a se vedea filele 9-10), pentru a permite virarea și schimbarea sensului de mers.
Așa cum s-a menționat mai sus, inculpatul N. V. s-a oprit în dreptul marcajului întrerupt dintre cele două sensuri de deplasare pentru a iniția virajul la stânga cu pătrundere pe contrasens, cu intenția de a intra în parcarea amplasată pe partea dreaptă a sensului de deplasare spre strada R.
Instanța a reținut că pe banda " aferentă sensului de deplasare str. L. - str.
R. rula un vehicul de transport public, la volanul căruia se afla martorul P. N. In acest moment, conform declarației proprii, inculpatul N. V. a așteptat să se oprească traficul pe contrasens, însă a observat că autobuzul marca Ikarus cu nr. de înmatriculare (...), condus de către martorul P. N., se afla oprit la trecerea de pietoni pentru a acorda prioritate de trecere acestora. „Văzând că traficul de pe contrasens era oprit de trecerea pietonilor" N. V. a început să inițieze manevra de virare la stânga cu pătrundere pe benzile de circulație de pe sensul contrar. Din declarația inculpatului rezultă faptul că ,după ce a ajuns cu mașina pe prima bandă a contrasensului „cu coada ochiului" a observat că „dintre autobuz și autoturismele care erau parcate pe trotuar și pe contrasens „a țâșnit cu viteză o motocicletă". Inculpatul N. V. a mai precizat că „a frânat, însă motocicleta nu a mai reușit să evite autoturismul și a intrat în partea din față dreapta a acestuia", ocupanții motocicletei fiind proiectați peste capota autoturismului, pe șosea (f.
48-49).
Raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de către un expert tehnic judiciar cu specialitatea auto, respectiv de către M. I. (f. 31-35), a conchis că
„accidentul s-a produs datorită faptului că motociclistul nu a oprit la trecerea de pietoni, a depășit autobuzul pe partea dreaptă și nu și-a adaptat viteza de deplasare la condițiile concrete de circulație". Acest expert a estimat viteza de deplasare a motocicletei în momentul impactului în funcție de distanța de proiectare a victimei, la 25 km/h, a efectuat o analiză în teren a segmentului de drum pe care s-a produs evenimentul rutier (f, 33), expertul a susținut că drumul
„cuprinde două benzi pe sensul de deplasare T. -C. T. și o bandă de circulație pe sensul C. T. - T..
Expertul criminalist a opinat că în urma determinărilor tehnice efectuate în raport de configurația drumului și de poziția celorlalți participanți la trafic, că inculpatul D. A. nu putea evita producerea accidentului având în vedere faptul că nu a perceput prezența autovehiculului D. N. datorită obturării câmpului vizual de prezența autobuzului pe cealaltă bandă de circulație.
Din adresa cu nr. 12590/(...) emisă de către D. T. din cadrul P.i Municipiului T. f. 122 rezultă că la locul accidentului era o singură bandă de mers pe sensul C. T. - T.
De asemenea instanța a vizionat CD-ul de la fila 107 din dosar, de unde rezultă, că era o singură bandă de mers spre centru (minutul 1,00 și minutul
4,12).
Faptul că inculpatul D. A. nu deținea permis de conducere în momentele premergătoare și concomitente evenimentului rutier analizat este o cauză de natură a genera, determina, situația periculoasă care a condus la moartea minorului N. I. M., cât timp este evident că acesta a încălcat în mod efectiv și obiectiv regulile de circulație cu privire la efectuarea manevrei de depășire pe segmentul de drum în analiză.
Dincolo de faptul că nu deținea permis de conducere, inculpatul D. A. a condus motocicleta în discuție pe un sens de deplasare, cu nerespectarea regulilor de circulație reclamate de traseul rutier urmat. Legislația rutieră în vigoare nu permite depășirea pe aceeași bandă de circulație și nici a face "slalom"; printre mașinile parcate și autobuzul oprit la trecerea de pietoni. A. situație de fapt a fost confirmată obiectiv în cauză.
Astfel în baza art 11 pct 2 lit a C pr pen, art 10 alin.1 lit c C pr pen a fost achitat inculpatul N. V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 C.pen.
În drept, fapta inculpatului D. A., care în aceleași circumstanțe de loc și timp a condus motocicleta marca Aprilia 125 cmc ((...)) pe drumurile publice din T. până la impactul cu autovehiculul D. N. când s-a produs evenimentul rutier soldat cu victime, fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG 1. cu aplic. art. 99 și urm. C.pen.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. DE PE L.
JUDECĂTORIA TURDA și partea civilă N. M.
Primul recurent a criticat sentința considerând că instanța de fond a procedat în mod neîntemeiat la achitarea inculpatului N. V. deoarece indiferent de natura segmentului de drum de pe care venea cu motocicleta celălalt inculpat, primul era obligat să-i acorde prioritate de trecere.
Sub un alt aspect s-a învederat că sentința este nelegală în ceea ce-l privește pe inculpatul D. A. față de care s-a reținut starea de minoritate și circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit.c C.p. însă pedeapsa nu a fost coborâtă sub minimul special de 6 luni pentru infracțiunea reținută în sarcina sa.
Partea civilă recurentă a achiesat concluziile primului recurent referitoare la latura penală a cauzei și a mai adăugat că pe segmentul de drum există suficient loc pentru două benzi, iar inculpatul D. A. ce conducea motocicleta nu avea cum să evite producerea accidentului datorită poziției autobuzului aflat în trafic.
Sub aspectul laturii civile a susținut că se impune obligarea inculpatului N. V. la plata despăgubirilor civile solicitate subsecvent soluției de condamnare a acestuia.
Examinând recursurile declarate în cauză atât din perspectiva motivelor invocate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 3856 alin.3 C.p.p. Curtea reține următoarele:
În mod temeinic prima instanță a reținut starea de fapt ce nu a fost contestată de către recurenți, aceștia criticând doar aspectele legate de vinovăția inculpatului intimat N. V., stare de fapt ce poate fi sintetizată astfel:
În 26 oct.2006 la ora 14,35 pe str. 1 D. 1918 din mun. T. inculpatul D. A. de 16 ani conducea o motocicletă Aprilia înspre C. avându-l în spate pe minorul N. I. M. ; inculpatul N. V. conducea înspre T. autoturismul D. N. pe a doua bandă având-o în dreapta pasageră pe proprietara mașinii, martora L. M. aflându-se pe banda a doua inculpatul s-a oprit, a semnalizat intenția de a vira la stânga înainte de trecerea de pietoni la care era oprit autovehiculul ce venea din fața inculpatului, respectiv un autobuz condus de martorul P. N. șoferul autobuzului stând la trecerea de pietoni i-a făcut semn inculpatului N. că poate vira la stânga, acesta a virat însă din dreapta autobuzului a venit motocicleta condusă de inculpatul D. și a intrat în coliziune cu D. N., cei doi minori de pe motocicletă fiind proiectați pe carosabil, victima N. I. M. de 17 ani decedând. A. nu purta cască de protecție.
Cei doi recurenți au criticat soluția de achitare a inculpatului N. susținând că acesta a fost în culpă pentru producerea decesului victimei din cauză că nu s- a asigurat și nu a acordat prioritate motocicletei ce venea din spate.
Curtea constată că pentru a stabili cauzele decesului victimei și culpele ce urmează a fi atribuite acestor cauze este necesară observarea întregii antecedențe cauzale a accidentului rutier. Astfel, din declarațiile aflate la dosar rezultă aspecte ce nu au fost reținute nici de către parchet, nici de către prima instanță.
Din declarația inculpatului D. A. (f.74 dup) dată în prezența apărătorului ales rezultă că în ziua respectivă în timp ce se afla la școala din T. a primit un mesaj prin telefon de la victimă care i-a propus să vină la școala la care se afla aceasta fiindcă a sosit o cunoștință comună care avea o motocicletă. Intenția inculpatului era să facă o plimbare cu motocicleta crezând că motocicleta are capacitatea cilindrică ce-i permite să o conducă fără permis, el fiind obișnuit să conducă acasă un scuter, iar victima a dorit să-l însoțească.
Refăcând traseul urmat de către cei doi minori aflați pe motocicletă se reține că inițial au venit din aceeași direcție cu autoturismul D. N., au trecut prima dată trecerea de pietoni la care s-a produs accidentul, au întors după trecerea de pietoni în spatele mașinilor ce staționau fiind auziți de martorul H. M.
(f.126) care se afla în coloană la două autoturisme în spatele autobuzului oprit la trecerea de pietoni când victima i-a cerut conducătorului motocicletei „întoarce și dă-i";; motocicleta a întors în spatele autoturismului martorului, a accelerat puternic, a trecut prin dreapta tuturor mașinilor oprite inclusiv a autobuzului și imediat s-a auzit bubuitura impactului; martorul menționat a arătat că în dreapta coloanei în care se afla și autobuzul erau parcate mașini, iar între acestea și coloană nu avea loc să treacă un autoturism.
Acest aspect este deosebit de relevant, deoarece, indiferent de împrejurarea că pe sensul de sens al motocicletei erau două benzi marcate sau că benzile nu erau marcate dar puteau încăpea două mașini una lângă alta, în momentul respectiv era imprevizibil pentru orice persoană că un alt autovehicul putea veni din dreapta autobuzului peste trecerea pe care erau angajați pietoni; pe lângă imprevizibilitatea menționată în speță inculpatului N. nu i se poate reproșa nicio culpă deoarece acesta era oprit, semnaliza stânga, a văzut că pe trecere trec pietoni, primul autovehicul aflat în trafic ce venea din față era oprit la trecere i-a făcut semn să efectueze virajul; inculpatul s-a asigurat atât când a inițiat plecarea de pe loc spre stânga, cât și în cursul acesteia dovadă că a observat cu coada ochiului când a țâșnit motocicleta - a cărei viteză era în accelerare urmând după întoarcerea de pe loc și fiind percepută ca atare de martorii aflați în trafic și fiind atestată de expertiza efectuată în cauză; așadar motocicleta a fost cea care s-a izbit de D. N., șoferul acesteia inculpatul N. neputând face nicio manevră pentru a evita coliziunea și urmare acesteia respectiv, decesul victimei ce circula fără cască pe motocicleta condusă de un minor neobișnuit să conducă un asemenea autovehicul, dovadă că nu avea nici permisul de conducere aferent.
Așa fiind, soluția de achitare a șoferului Daciei N., inculpatul N. V. este corectă însă temeiul achitării nu este cel prevăzut de art.10 alin.1 lit.c C.p.p. - ce ar exclude orice fel de implicare a făptuitorului în comiterea faptei prevăzută de legea penală - ci este cel prevăzut de art.10 alin.1 lit.d C.p.p. , fiindcă lipsește culpa făptuitorului; în altă ordine de idei, deși inculpatul N. a fost implicat în materialitatea faptei, sub aspectul laturii subiective însă nu se poate reține culpa acestuia.
Sub aspectul laturii civile, nefiindu-i imputabilă fapta, inculpatul nu poate fi obligat personal la plata despăgubirilor civile către partea civilă N. M., urmând ca doar asigurătorul să răspundă pentru aceste despăgubiri.
De aceea, recursul declarat de partea civilă este neîntemeiat motiv pentru care va fi respins ca atare în baza art. 385/15 pct.1 lit.b C.p.p.
În schimb, recursul parchetului este fondat doar sub aspectul nelegalei pedepse de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de conducere fără permis prev. de art.86 alin.1 din OUG nr. 1., în condițiile în care s-au reținut în favoarea acestuia atât minoritatea, cât și circumstanța atenuantă prev. de art.74 alin.1 lit.c C.p.; la data comiterii faptei infracțiunea era prevăzută în art.78 din OUG nr.1. și era pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani, astfel încât prin aplicarea art.109 alin.1 C.p. minimul legal pentru infractorul minor este de 6 luni închisoare, iar prin reținerea circumstanței atenuante prev. de art.74 alin.1 lit.c C.p. pedeapsa aplicată inculpatului D. A. trebuia coborâtă sub limita de 6 luni; ca atare, Curtea va aplica inculpatului menționat pedeapsa de 5 luni închisoare menținând suspendarea acesteia și modificând doar termenul de încercare la 2 ani și 5 luni.
Văzând și disp. art. 192 alin.3 C.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. admite recursul declarat de P. DE
PE L. JUDECĂTORIA TURDA împotriva sentinței penale nr. 523/(...) a
Judecătoriei T. pe care o casează cu privire la temeiul achitării inculpatului N. V. (fiul lui V. și M., născut la data de (...) în T., jud. C.), a nelegalei pedepse aplicate inculpatului D. A. (fiul lui A. și M., născut la data de (...) în T., jud. C.) și a omisiunii soluționării laturii civile.
Rejudecând, în aceste limite, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit.d
C.pr.pen. achită pe inculpatul N. V. (fiul lui V. și M., născut la data de (...) în T., jud. C.) de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului D. A. de la 6 luni închisoare la 5 luni închisoare.
Stabilește termenul de încercare potrivit art. 82 Cod penal la 2 ani și 5 luni închisoare.
Respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă N. M.
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă N. M. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Obligă partea civilă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs în sumă de 300 lei.
Respinge cererea părții civile de obligare a inculpaților la plata cheltuielilor judiciare.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recursul declarat de P. de pe lângă
Judecătoria Turda rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 02 mai 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. R. V. C. A. D. L.
GREFIER M. V.-G.
Red.CV Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 972/2012, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 37/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
